Consultarea, preconizată să dureze până la 16 octombrie, cuprinde, într-o primă fază trimiterea de scrisori individuale către companii mari şi medii din toate sectoarele economice, în care aceste entităţi sunt “invitate să precizeze, în detaliu, în ce măsură şi în ce fel se confruntă cu dificultăţi de acces pe piaţa americană, cu costuri excesive în aprovizionarea cu produse intermediare din SUA”, sau dacă “sunt îngrijorate de concurenţa prezentă sau potenţială a produselor americane pe piaţa românească sau europeană”, spune Moisă, care este membru al Comisiei pentru Comeţ Internaţional a Parlamentului European.
De asemenea, “marile organizaţii sindicale, patronale, ale exportatorilor şi importatorilor, IMM-urilor, precum şi ONG-urile de mediu sau de protecţia consumatorilor” vor fi invitate să îi exprime “sensibilităţile, opiniile şi poziţiile în legătură cu TTIP” şi , în funcţie de “consistenţa răspunsurilor şi interesul companiilor sau altor actori din societatea civilă” se vor organiza “seminarii şi dezbateri pe domenii de interes: IT, energie, auto, proprietate intelectuală, mediu, agricultură, cazul pro sau anti- TTIP”.
Consultarea se va încheia în 16 octombrie, cu o conferinţă internaţională la nivel înalt consacrată TTIP “cu participarea confirmată” a comisarului pentru Comerţ al UE Cecilia Malmström, a ambasadorului SUA la UE, Anthony Luzzatto Gardner, a negociatorului-şef al UE pentru TTIP, Ignacio Garcia Bercero şi se va materializa “în documente de sinteză sectoriale şi, la final, într-un document naţional”.
“Este un proiect esenţial al acestui mandat, strict nepartizan, o încercare de depăşire prin fapte, arătând că se poate, a sentimentului de derizoriu, abandon şi marginalitate care uneori caracterizează în mod eronat România. Nu doar România oficială, ci şi România firmelor, sindicatelor şi ONG-urilor poate participa direct la un proiect global, de importanţă vitală pentru Occident. Nu în ultimul rând, vreau ca această consultare să fie deschisă tuturor celor interesaţi, aştept toate vocile critice sau opuse TTIP, câtă vreme putem discuta cu deschidere şi bună credinţă”, mai spune europarlamentarul Sorin Moisă, în comunicatul remis MEDIAFAX.
Negocierea TTIP a început în iulie 2013 şi are loc între Comisia Europeană şi un departament specializat al Administraţiei americane subordonat direct preşedintelui SUA. Miza acestei negocieri este să aducă într-o zonă de liber-schimb primele două economii ale lumii :25.1% din PIB-ul global şi 17% din comerţul mondial (UE), respectiv 21.6% din PIB si 13.4% din comerţul mondial (SUA).
Din punct de vedere al beneficiilor “pentru Romania exista două studii care arată un câştig de PIB de 0.26% (Cernat si Lakatos, în curs de publicare), respectiv între 0.38% şi 3.9% (IFO 2014), în funcţie de amploarea liberalizării şi metodologia utilizată” însă “niciun studiu nu captează însă în detaliu, cel puţin public, creşteri sau scăderi sectoriale de PIB la nivel naţional”.
“In plus, niciun model economic nu poate anticipa imaginaţia şi creativitatea companiilor de a inova şi profita de noi oportunităţi comerciale precum cele oferite de TTIP. Consultarea de faţă încearcă, printre altele, să identifice direct de la firmele (potenţial) exportatoare sau importatoare din Romania ce bariere şi dificultăţi întâmpina pe piaţa americană, pentru a încerca eliminarea acestora prin intermediul negocierilor comerciale în curs”, remarcă iniţiatorul consultării.