BusinessMagazin

Tag: TSIPRAS

  • Alexis Tsipras le cere susţinătorilor săi să îi acorde un nou mandat de premier

    Tsipras a demisionat brusc săptămâna recută, la câteva zile după ce a încheiat cu creditorii internaţionali un acord de asistenţă financiară, în valoare de 86 de miliarde de euro. El a luat această decizie pentru a reprima rebeliunea unor parlamentari de extremă-stânga şi a-şi consolida puterea.

    Dar pariul lui Tsipras, prin convocarea alegerilor anticipate la 20 septembrie, s-ar putea întoarce împotriva lui, sondajele de opinie sugerând că majoritatea grecilor dezaprobă decizia sa de a cere un nou mandat şi modul în care a gestionat negocierile cu creditorii.

    Syriza avea în mai un avans de 15,2 puncte procentuale în faţa partidului conservator Noua Democraţie. Dar avansul s-a redus treptat de atunci şi a ajuns la 1,8 puncte procentuale, potrivit unui sondaj MRB realizat pentru săptămânalul Agora şi publicat sâmbătă.

    Alte sondaje arată de asemenea reducerea avansului pentru Syriza, sugerând că opinia publică s-ar putea îndrepta spre Noua Democraţie. Un sondaj Alco publicat duminică de ziarul Proto Thema arăta că diferenţa între Syriza şi Noua Democraţie era de numai 1,5 puncte procentuale.

    Un sondaj Kapa Research publicat duminică de ziarul To Vima credita Syriza cu 27,3 la sută, faţă de 24,2 la sută pentru Noua Democraţie. Conform sondajului, 57,5 la sută dintre respondenţi au o părere negativă despre felul în care Guvernul de stânga a gestionat negocierile cu creditorii internaţionali.

    Tsipras a declarat că vrea să încheie ceea ce a început când Syriza a câştigat alegerile din ianuarie. “Împotriva noastră este vechiul sistem politic care a împins ţara spre tragedie, care a construit regimul ce ne-a condus spre acorduri de finanţare”, a afirmat el la o reuniune a Comitetului central al partidului, din Atena. “Noi vrem să demolăm acest regim”, a adăugat el.

    Alexis Tsipras le-a cerut susţinătorilor să lupte împotriva vechiului sistem politic şi şi-a justificat decizia de a accepta un al treilea pachet de asistenţă financiară. “Nu regretăm că am luptat sau că am ales în final să evităm catastrofa”, a spus el.

    “Cine vrea să scape are dreptul să o facă, dar noi mergem înainte, nu am dus cele mai bune lupte încă”, a adăugat el, referindu-se la un grup care s-a desprins din Syriza şi a format partidul Unitatea Populară.

    Sondajul MRB credita Unitatea Populară cu 4,2 procente – peste pragul de 3 procente necesar pentru a intra în Parlament – în timp ce Syriza avea 24,6% şi Noua Democraţie 22,8%. De asemenea, sondajul arată că 68,6% dintre respondenţi dezaprobă demisia lui Tsipras de săptămâna trecută.

    Toate sondajele recente arată că Syriza nu are şanse să obţină majoritatea absolută, iar Grecii Independenţi, aliaţii săi din fosta coaliţie de guvernare, nu ar urma să mai intre în Parlament.

    Tsipras a exclus cooperarea cu principalele partide de opoziţie proeuropene – Noua Democraţie, socialiştii de la PASOK şi To Potami (centru) – astfel că, dacă Syriza câştigă alegerile şi liderul său nu îşi schimbă părerea, ar putea urma un nou scrutin.

     

  • Alexis Tsipras le cere susţinătorilor săi să îi acorde un nou mandat de premier

    Tsipras a demisionat brusc săptămâna recută, la câteva zile după ce a încheiat cu creditorii internaţionali un acord de asistenţă financiară, în valoare de 86 de miliarde de euro. El a luat această decizie pentru a reprima rebeliunea unor parlamentari de extremă-stânga şi a-şi consolida puterea.

    Dar pariul lui Tsipras, prin convocarea alegerilor anticipate la 20 septembrie, s-ar putea întoarce împotriva lui, sondajele de opinie sugerând că majoritatea grecilor dezaprobă decizia sa de a cere un nou mandat şi modul în care a gestionat negocierile cu creditorii.

    Syriza avea în mai un avans de 15,2 puncte procentuale în faţa partidului conservator Noua Democraţie. Dar avansul s-a redus treptat de atunci şi a ajuns la 1,8 puncte procentuale, potrivit unui sondaj MRB realizat pentru săptămânalul Agora şi publicat sâmbătă.

    Alte sondaje arată de asemenea reducerea avansului pentru Syriza, sugerând că opinia publică s-ar putea îndrepta spre Noua Democraţie. Un sondaj Alco publicat duminică de ziarul Proto Thema arăta că diferenţa între Syriza şi Noua Democraţie era de numai 1,5 puncte procentuale.

    Un sondaj Kapa Research publicat duminică de ziarul To Vima credita Syriza cu 27,3 la sută, faţă de 24,2 la sută pentru Noua Democraţie. Conform sondajului, 57,5 la sută dintre respondenţi au o părere negativă despre felul în care Guvernul de stânga a gestionat negocierile cu creditorii internaţionali.

    Tsipras a declarat că vrea să încheie ceea ce a început când Syriza a câştigat alegerile din ianuarie. “Împotriva noastră este vechiul sistem politic care a împins ţara spre tragedie, care a construit regimul ce ne-a condus spre acorduri de finanţare”, a afirmat el la o reuniune a Comitetului central al partidului, din Atena. “Noi vrem să demolăm acest regim”, a adăugat el.

    Alexis Tsipras le-a cerut susţinătorilor să lupte împotriva vechiului sistem politic şi şi-a justificat decizia de a accepta un al treilea pachet de asistenţă financiară. “Nu regretăm că am luptat sau că am ales în final să evităm catastrofa”, a spus el.

    “Cine vrea să scape are dreptul să o facă, dar noi mergem înainte, nu am dus cele mai bune lupte încă”, a adăugat el, referindu-se la un grup care s-a desprins din Syriza şi a format partidul Unitatea Populară.

    Sondajul MRB credita Unitatea Populară cu 4,2 procente – peste pragul de 3 procente necesar pentru a intra în Parlament – în timp ce Syriza avea 24,6% şi Noua Democraţie 22,8%. De asemenea, sondajul arată că 68,6% dintre respondenţi dezaprobă demisia lui Tsipras de săptămâna trecută.

    Toate sondajele recente arată că Syriza nu are şanse să obţină majoritatea absolută, iar Grecii Independenţi, aliaţii săi din fosta coaliţie de guvernare, nu ar urma să mai intre în Parlament.

    Tsipras a exclus cooperarea cu principalele partide de opoziţie proeuropene – Noua Democraţie, socialiştii de la PASOK şi To Potami (centru) – astfel că, dacă Syriza câştigă alegerile şi liderul său nu îşi schimbă părerea, ar putea urma un nou scrutin.

     

  • Alexis Tsipras îl apără pe Varoufakis: Poate că nu se pricepe la modă, dar nu a furat banii grecilor

    “Poate că domnul Varoufakis a făcut greşeli, toţi facem. … Îl puteţi acuza pentru acţiunile politice, pentru declaraţii, pentru gusturile vestimentare, pentru vacanţele în Aegina”, a spus Tsipras.

    “Dar nu îl puteţi acuza că a furat banii poporului grec sau că ar fi adus Grecia pe marginea prăpastiei”, a spus Tsipras.

    Curtea supremă de justiţie din Grecia a cerut Parlamentului anularea imunităţii deputatului Yanis Varoufakis, fost ministru al Finanţelor, acuzat de “înaltă trădare” după ce a dezvăluit informaţii despre un presupus plan secret de ieşire a ţării din zona euro. Potrivit ziarului Ekathimerini, solicitarea instanţei supreme a fost făcută după două plângeri împotriva deputatului Syriza (extremă-stânga). Una dintre plângeri a fost depusă de Apostolos Glenzos, primarul oraşului Stylida (centru) şi liderul partidului antisistem Teleia. O altă reclamaţie la Curtea supremă a fost făcută de un avocat, Panayiotis Giannopoulos. Cei doi îl acuză pe Yannis Varoufakis, care a demisionat din funcţia de ministru al Finanţelor pe 6 iulie, de “înaltă trădare” şi de daune aduse economiei Greciei.

    Suspendarea imunităţii parlamentare a deputatului Syriza este puţin probabilă, dat fiind că este în mod clar vorba de o activitate cu caracter politic. Yanis Varoufakis a dezvăluit că elaborase un plan de implementare a unui sistem paralel de plăţi, pentru a permite continuarea tranzacţiilor bugetare în cazul prelungirii măsurilor de control al capitalului bancar. Fostul ministru al Finanţelor susţine că nu era nimic ilegal în acest plan controversat.

    Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a admis că Guvernul pe care îl conduce a elaborat planuri de urgenţă pentru eventualitatea ieşirii ţării din zona euro, dar a respins acuzaţiile conform cărora ar fi pregătit revenirea la drahmă. “Nu am elaborat niciun plan de ieşire a Greciei din zona euro, dar am avut planuri de urgenţă”, a declarat Tsipras în Parlament. “Dacă partenerii şi creditorii noştri pregătiseră un plan de scoatere a Greciei din zona euro, nu era normal ca noi să fi pregătit un plan de urgenţă?”, a argumentat Tsipras.

    Liderii zonei euro au ajuns, pe 13 iulie, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unei pachet în valoare de 86 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în zona euro. Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.

     

  • Tsipras trebuie să atragă în două zile sprijinul Parlamentului elen pentru planul de austeritate

    Sub atenţia celorlalte 18 guverne din zona euro, Tsipras va depune marţi în Parlament un proiect care conţine majorarea TVA şi reducerea pensiilor, măsuri contrare promisiunilor partidului său de guvernământ, Syriza, relatează Bloomberg.

    Prevederile, care urmează să fie votate miercuri, sunt o precondiţie pusă de creditori pentru începerea discuţiilor pentru un nou program cde îmnprumut în valoare de până la 86 de miliarde de euro.

    Zeci de parlamentari ai Syriza şi ai partidului partener de guvernare Grecii Independenţi au spus că se vor opune măsurilor, Tsipras fiind nevoit din acest motiv să se bazeze pe opoziţie pentru a promova legislaţia necesară menţinerii Greciei în zona euro.

    “În pofida dezertărilor din coaliţie, credem că acordul va fi aprobat cu sprijinul partidelor din opoziţie”, consideră analişti ai Roubini Global Economics.

    Analiştii avertizează însă că planul înseamnă că grecii vot suporta măsuri de austeritate majore şi alte tipuri de reforme care vor fi greu de aplicat şi de acceptat de către populaţie.

    Odată cu creşterea resentimentelor faţă de capitularea aproape completă a lui Tsipras în faţa cererilor creditorilor, la negocierile maraton încheiate luni la Bruxelles, conflictul din cadrul Syriza ar putea conduce la o remaniere a Guvernului, cel mai devreme în această săptămână.

    Secretarul Trezoreriei SUA, Jacob J. Lew, a salutat acordul cu creditorii, ca “un pas important”, dar a spus că angajamentele asumate de partea elenă vor necesita măsuri dificile din partea tuturor părţilor.

    Ministrul elen al Energiei, Panagiotis Lafazanis, care conduce Platforma de Stânga din cadrul Syriza, a cerut ca Tsipras să îşi retragă sprijinul pentru acord.

    “Aşa-zişii parteneri, în special conducerea din Germania, au tratat ţara ca pe o colonie, au acţionat ca nişte şantajişti cu sânge rece şi asasini economici”, afirmă Lafazanis.

    El a spus că votul ar putea fi susţinut de opoziţie, dar nu şi de către oameni, care îl vor anula prin unitate şi luptă.

  • Tsipras ar putea să-şi remanieze Guvernul sau să formeze unul nou, pentru adoptarea reformelor

    Parlamentul grec trebuie să voteze până miercuri seara patru legi, inclusiv cele privind reforma sistemului de pensii şi TVA, relatează BBC News Online.

    Dar ministrul Apărării, Panos Kammenos, din cadrul partidului antiausteritate Grecii Independenţi, a declarat deja că nu va susţine măsurile, deşi vrea să rămână în Guvern. El a comparat situaţia actuală cu o “lovitură de stat”.

    De altfel, la revenirea lui Tsipras în Grecia, luni, au avut loc manifestaţii împotriva austerităţii, iar funcţionarii publici au făcut apel la o grevă de 24 de ore miercuri. Numeroşi greci care consideră că le sunt impuse condiţii extrem de dure şi-au exprimat furia online, folosind eticheta #ThisIsACoup (aceasta este o lovitură de stat-n.r.).

    Potrivit BBC, premierul Tsipras, care a fost ales în ianuarie după ce a promis să pună capăt austerităţii, ar urma să-şi remanieze Cabinetul sau chiar să formeze un nou Guvern de uniune naţională săptămâna aceasta.

    Publicaţia elenă Proto Thema scrie de asemenea că, în condiţiile în care numeroşi parlamentari ai partidului premierului, Syriza, ar urma să nu respecte indicaţiile şi să respingă acordul, Tsipras ar putea să-şi remanieze Cabinetul sau să formeze un nou Guvern de coaliţie cu partidele de opoziţie ND, Potami şi PASOK, care susţin planul de salvare.

    Între timp, după revenirea delegaţiei elene de la Bruxelles, consilierii şi miniştrii lui Tsipras au avut toată ziua întâlniri pentru a redacta legile care trebuie adoptate de Legislativ.

    Parlamentele din mai multe state membre ale zonei euro trebuie de asemenea să voteze planul de salvare, iar miniştrii de Finanţe din cele 28 de state UE se vor întâlni marţi dimineaţă la Bruxelles pentru a discuta situaţia din Grecia.

     

  • Tsipras: Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu

    El a spus că acordul poate aduce noi investiţii care să ajute Grecia să iasă din recesiune şi să evite prăbuşirea sectorului bancar.

    “Acordul este dificil dar am evitat continuarea retragerilor activelor în străinătate. Am evitat un plan de strangulare financiară şi de prăbuşire a sistemului bancar. În această bătălie dură, am reuşit să obţinem restructurarea datoriilor”, a afirmat Tsipras în faţa reporterilor după discuţii cu liderii zonei euro care au durat toată noaptea.

    Liderii zonei euro au ajuns luni dimineaţă la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de salvare, care să permită rămânerea Greciei în zona euro.

     

  • Alexis Tsipras promite un ACORD rapid cu creditorii după referendum, indiferent de rezultat

    “Vom ajunge la un acord cu creditorii internaţionali în cel mult 48 de ore după referendum, indiferent de rezultat“, a promis Tsipras într-un discurs televizat, potrivit cotidianului Il Messaggero.

    “Cu cât va fi mai mare proporţia celor care resping măsurile creditorilor, cu atât mai bun va fi acordul. Dacă majoritatea grecilor vor vota afirmativ, propunerile creditorilor vor fi transpuse în lege”, a promis Tsipras.

    “Eu nu voi aşeza funcţia mea deasupra intereselor naţiunii“, a subliniat Tsipras, sugerând că ar putea demisiona.

    Alexis Tsipras a îndemnat, vineri, alegătorii să nu cedeze “şantajului” creditorilor internaţionali, explicând că raportul FMI justifică poziţia Atenei în favoarea restructurării datoriei suverane. “Referendumul de duminică nu este despre oportunitatea rămânerii Greciei în zona euro”, a declarat Tsipras într-un discurs televizat adresat naţiunii, subliniind că doreşte rămânerea ţării în spaţiul monedei unice. “Vă îndemn ca, la referendum, să spuneţi «nu» ultimatumurilor, şantajului, diviziunilor şi temerilor”, a declarat Tsipras.

    Referindu-se la raportul Fondului Monetar Internaţional prezentat joi, Tsipras a apreciat că evaluarea economică justifică poziţia Guvernului Greciei în favoarea restructurării datoriei suverane a ţării. “Raportul FMI justifică opţiunea noastră de a nu accepta un acord care ar evita o problemă majoră, cea a datoriilor”, a subliniat Tsipras. “Un vot negativ la referendum va însemna continuarea negocierilor cu creditorii în condiţii mai bune decât până acum”, a spus premierul grec.

    Germania a exclus, vineri, posibilitatea restructurării datoriei suverane a Greciei, în pofida recomandării Fondului Monetar Internaţional în acest sens şi a avertismentului că Atena va avea nevoie de 50 de miliarde de euro în plus până în anul 2018. “Raportul FMI privind nevoile financiare ale Greciei nu conduce în niciun fel la concluzia că este necesară o restructurare a datoriei suverane”, a declarat Martin Jaeger, purtătorul de cuvânt al Ministerului german al Finanţelor. “Situaţia economică a Greciei a fost înrăutăţită de conducerea defectuoasă a Guvernului de la Atena de la începerea mandatului, în ianuarie”, a spus Jaeger. Oficialul german a exclus posibilitatea aplicării cu rapiditate a unui nou plan de asistenţă financiară pentru Grecia, subliniind că “procedura nu este uşoară”.

    Guvernul de la Atena, condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, a gestionat ineficient sistemul financiar şi economic al Greciei, agravând situaţia în ultimele luni, se arată într-un raport elaborat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) prezentat joi. “Înainte de luna ianuarie, când a început mandatul Guvernului Tsipras, economia Greciei atinsese un punct după care putea continua achitarea datoriilor ţării în anii următori. Dar, în ultimele luni, Guvernul de la Atena a diminuat eforturile de îmbunătăţire a stării economiei şi a încetinit privatizarea companiilor de stat care ar fi adus fonduri la buget”, precizează raportul FMI. “A fost creat un nou gol financiar. (…) Aceste noi necesităţi financiare ale Greciei, care se adaugă celor deja existente, fac nesustenabile perspectivele datoriei suverane. Dacă programul de asistenţă financiară ar fi fost implementat aşa cum trebuia, Grecia nu ar fi avut nevoie de eşalonări ale datoriilor”, subliniază FMI.

    În acest context, Grecia ar avea nevoie de o restructurare a datoriei şi de fonduri suplimentare în valoare de 50 de miliarde de euro până în anul 2018, din care 36 de miliarde ar proveni din partea zonei euro, potrivit calculelor Fondului Monetar Internaţional.

    Premierul Alexis Tsipras a decis organizarea pe 5 iulie a unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii ţării. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.

    Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

    Actuala situaţie de incapacitate de plăţi tehnică nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plăţi a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008. Situaţia Greciei are, deci, un impact mai mic asupra pieţelor financiare, dar efecte grave asupra situaţiei sociale a poporului elen.

  • Alexis Tsipras îndeamnă cetăţenii greci să respingă “şantajul” creditorilor: “Vă îndemn să spuneţi «NU» ultimatumurilor, şantajului, diviziunilor şi temerilor”

    “Referendumul de duminică nu este despre oportunitatea rămânerii Greciei în zona euro”, a declarat Tsipras într-un discurs televizat adresat naţiunii, subliniind că doreşte rămânerea ţării în spaţiul monedei unice.

    “Vă îndemn ca, la referendum, să spuneţi «nu» ultimatumurilor, şantajului, diviziunilor şi temerilor“, a declarat Tsipras, potrivit BBC.

    Referindu-se la raportul Fondului Monetar Internaţional prezentat joi, Tsipras a apreciat că evaluarea economică justifică poziţia Guvernului Greciei în favoarea restructurării datoriei suverane a ţării.

    Germania a exclus, vineri, posibilitatea restructurării datoriei suverane a Greciei, în pofida recomandării Fondului Monetar Internaţional în acest sens şi a avertismentului că Atena va avea nevoie de 50 de miliarde de euro în plus până în anul 2018. “Raportul FMI privind nevoile financiare ale Greciei nu conduce în niciun fel la concluzia că este necesară o restructurare a datoriei suverane”, a declarat Martin Jaeger, purtătorul de cuvânt al Ministerului german al Finanţelor. “Situaţia economică a Greciei a fost înrăutăţită de conducerea defectuoasă a Guvernului de la Atena de la începerea mandatului, în ianuarie”, a spus Jaeger. Oficialul german a exclus posibilitatea aplicării cu rapiditate a unui nou plan de asistenţă financiară pentru Grecia, subliniind că “procedura nu este uşoară”.

    Guvernul de la Atena, condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, a gestionat ineficient sistemul financiar şi economic al Greciei, agravând situaţia în ultimele luni, se arată într-un raport elaborat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) prezentat joi. “Înainte de luna ianuarie, când a început mandatul Guvernului Tsipras, economia Greciei atinsese un punct după care putea continua achitarea datoriilor ţării în anii următori. Dar, în ultimele luni, Guvernul de la Atena a diminuat eforturile de îmbunătăţire a stării economiei şi a încetinit privatizarea companiilor de stat care ar fi adus fonduri la buget”, precizează raportul FMI. “A fost creat un nou gol financiar. (…) Aceste noi necesităţi financiare ale Greciei, care se adaugă celor deja existente, fac nesustenabile perspectivele datoriei suverane. Dacă programul de asistenţă financiară ar fi fost implementat aşa cum trebuia, Grecia nu ar fi avut nevoie de eşalonări ale datoriilor”, subliniază FMI.

    În acest context, Grecia ar avea nevoie de o restructurare a datoriei şi de fonduri suplimentare în valoare de 50 de miliarde de euro până în anul 2018, din care 36 de miliarde ar proveni din partea zonei euro, potrivit calculelor Fondului Monetar Internaţional.

    Premierul Alexis Tsipras a decis organizarea pe 5 iulie a unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii ţării. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.

    Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

    Actuala situaţie de incapacitate de plăţi tehnică nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plăţi a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008. Situaţia Greciei are, deci, un impact mai mic asupra pieţelor financiare, dar efecte grave asupra situaţiei sociale a poporului elen.

  • Wolfgang Schäuble: Nu există bază de discuţii cu Grecia, sunt necesare clarificări

    “Nu există o bază de discuţii pentru măsuri serioase”, a spus Schauble, potrivit The Local.

    “De aceea, Grecia va trebui să îşi clarifice poziţia despre ce vrea, iar apoi să discutăm despre situaţie, în condiţii care acum vor fi mai dificile”, a adăugat Schäuble.

    “Propunerea creditorilor care să fie respinsă ori acceptată nu mai există în acest moment”, a subliniat oficialul german.

    Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrup, a declarat că există “şanse minime” de progrese în negocierile cu Grecia după discursul controversat al premierului Alexis Tsipras.

    “Există şanse minime să se înregistreze progrese în negocieri”, a afirmat Jeroen Dijsselbloem.

    Alexis Tsipras, premierul de extremă-stânga al Greciei, a decis menţinerea referendumului programat duminică. “Un vot negativ la referendum nu va fi un vot pentru părăsirea Europei, ci pentru o revenire la valorile europene”, a declarat Tsipras. “Un vot negativ nu va însemna o rupere de Europa, ci ar exercita presiuni mai puternice pentru un acord viabil din punct de vedere economic”, a subliniat Tsipras, avertizând însă că o ieşire a Greciei din zona euro ar avea “consecinţe dezastruoase”. “Vă cer să votaţi «nu» în privinţa planului de asistenţă financiară şi «da» perspectivelor găsirii unei soluţii viabile”, a subliniat Tsipras, lansând practic un semnal ambiguu privind referendumul.

    “Singura noastră cale de a depăşi criza este să revenim la popor şi exact asta facem”, a explicat Tsipras.

    Grecia a intrat, tehnic, în incapacitate de plăţi, în contextul în care nu a putut plăti tranşa de 1,6 miliarde de euro către Fondul Monetar Internaţional.

    Miniştrii Finanţelor ai ţărilor din zona euro, reuniţi în teleconferinţă marţi seară, au respins cererea Greciei de prelungire a planului de asistenţă financiară. “Termenul-limită pentru posibilitatea extinderii programului financiar destinat Greciei a fost sfârşitul săptămânii trecute. Nu s-a putut ajunge la un acord astăzi”, a explicat Peter Kazimir, ministrul de Finanţe al Slovaciei.

    “Ar fi absurd să acceptăm solicitările Guvernului Greciei dat fiind că ei nu le acceptă pe ale noastre”, a spus Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrup.

    Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a atras atenţia că instituţiile financiare internaţionale – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional – nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Premierul Alexis Tsipras a decis organizarea pe 5 iulie a unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii ţării.

  • Alexis Tsipras MENŢINE REFERENDUMUL, îndemnând cetăţenii să voteze în favoarea reformelor

    “Un vot negativ la referendum nu va fi un vot pentru părăsirea Europei, ci pentru o revenire la valorile europene“, a declarat Tsipras.

    “Un vot negativ nu va însemna o rupere de Europa, ci ar exercita presiuni mai puternice pentru un acord viabil din punct de vedere economic“, a subliniat Tsipras, avertizând însă că o ieşire a Greciei din zona euro ar avea “consecinţe dezastruoase”.