“Utilizând Twitter-ul ca sabia sa Excalibur, preşedintele Donald Trump îi abordează pe cei care exprimă dubii asupra capacităţilor sale, înarmându-se şi cu informaţii furnizate de televiziunile americane, precum şi cu zeci de Coca Cola dietetice. Chiar dacă Donald Trump încă depune eforturi pentru a reuşi să modeleze preşedinţia după voia lui, se luptă pentru a obţine măcar o remiză”, comentează editorialiştii Maggie Haberman, Glenn Thrush şi Peter Baker, într-un articol publicat în cotidianul The New York Times sub titlul “Modul lui Trump: Lupta permanentă a preşedintelui SUA pentru autoconservare”.
“În fiecare dimineaţă, la ora 5.30, preşedintele Trump se trezeşte şi deschide televizorul în dormitorul de la Casa Albă. Se uită puţin la ştirile CNN, trece la emisiunea Fox & Prietenii pentru relaxare şi idei de mesaje, iar uneori urmăreşte emisiunea de dimineaţă de la MSNBC deoarece, cred prietenii, îi oferă energie pentru toată ziua. Plin de energie ori înfuriat, uneori o combinaţie a acestor stări, Donald Trump îşi deschide iPhone-ul. Uneori transmite mesaje prin Twitter din pat, spun consilierii”, observă NYT.
“Aproape de finalul primului an de mandat, Donald Trump redefineşte ceea ce înseamnă a fi preşedinte al SUA. Percepe cea mai înaltă funcţie în modul în care a procedat în noaptea în care a obţinut victoria uimitoare împotriva lui Hillary Clinton – drept un preţ pentru care trebuie să lupte pentru a-l proteja în orice moment, iar Twitter-ul este sabia sa Excalibur. În pofida registrului discursiv puternic, Donald Trump se consideră mai puţin un titan care exercită dominaţie pe scena mondială decât un om contestat pentru că a venit din afara sistemului, implicat acum într-o luptă pentru a fi luat în serios, potrivit interviurilor cu 60 de consilieri, asociaţi, prieteni şi membri ai Congresului. Pentru alţi preşedinţi, fiecare zi constituie un test privind modul de conducere a întregii ţări, nu doar a unei facţiuni, pentru ajungerea la un echilibru între interese aflate în competiţie. Pentru Donald Trump, fiecare zi este o luptă oră de oră pentru autoconservare. Donald Trump încă luptă pentru a demonstra victoria în scrutinul din 2016, convins că investigaţia procurorului special Robert Mueller privind ingerinţele Rusiei reprezintă un complot pentru a fi lipsit de legitimitate”, subliniază NYT.
“Donald Trump simte că există un efort pentru subminarea victoriei sale, consideră nefondate acuzaţiile privind colaborarea cu Rusia. Problema cu care se va confrunta este că există o diferenţă între a candida pentru funcţia de preşedinte şi a fi preşedinte. Trebuie să găseşti o poziţie de echilibru între a fi un luptăror şi a fi preşedinte”, afirmă senatorul republican Lindsey Graham.
Donald Trump, în vârstă de 71 de ani, nu se va schimba niciodată, apreciază Jared Kushner, ginerele şi principalul consilier al preşedintelui, subliniind că actualul lider de la Casa Albă va modela, cu orice risc, preşedinţia după voinţa sa. “Însă, până acum, ideea s-a dovedit doar pe jumătate adevărată, Donald Trump străduindu-se pentru a obţine măcar o remiză”, notează NYT.
“Time de gândire”
John Kelly, şeful Cancelariei de la Casa Albă, depune eforturi pentru a-l convinge pe Donald Trump să reducă timpul alocat pentru trimiterea de mesaje prin Twitter, accelerând agenda întâlnirilor cu principalii consilieri prezidenţiali. Preşedintele îl sună pe John Kelly de multe ori pe zi pentru a-l întreba despre program şi pentru a-i cere consultanţă. Noul sistem îi oferă “timp de gândire”, a subliniat el.
“Nu mă uit mult timp la televizor”
“Muniţia pentru războiul purtat prin Twitter este televiziunea. Nimeni nu atinge telecomanda în afară de Donald Trump şi de personalul tehnic – cel puţin aceasta este regula”, explică NYT. Însă Donald Trump insistă: “Nu mă uit mult la televizor. Ştiu că lumea spune, oamenii care nu mă cunosc, că mă uit la televizor. Acest lucru este spus de oamenii care au surse false (…). Dar nu mă uit mult la televizor, în principal din cauza documentelor. Citesc foarte multe documente”.
“Nu vă bucuraţi că eu nu beau?”
Într-o măsură care i-ar uimi pe cei din afară, Donald Trump, omul despre care se vorbeşte cel mai mult pe planetă, este încântat când îşi vede numele în presă. Însă, ocazional, Donald Trump dă jos masca invincibilităţii. Spre exemplu, în cursul unei reuniuni cu senatori republicani, Trump a discutat în termeni emoţionali despre criza opioidelor şi despre pericolele dependenţei, amintind de lupta fratelui său cu alcoolul. Potrivit unui senator şi unui consilier, preşedintele a privit apoi în sală şi a întrebat: “Nu vă bucuraţi că eu nu beau?”
În privinţa procesării informaţiilor, Donald Trump are o atitudine sceptică faţă de orice relatare care nu provine din cercul său restrâns de surse. Unii consilieri, precum secretarul Trezoreriei, Steven Mnuchin, consideră că acesta este un lucru esenţial de bun: “Observ o serie de similitudini între modul în care a condus campania şi modul în care acţionează ca preşedinte. Îi plac foarte mult prezentările verbale. Nu este o persoană care să citească volume mari de informaţii”.
Alţi consilieri notează că Donald Trump citeşte presa doar pentru a-şi confirma unele idei, subliniind că preşedintele are o insistenţă pentru a-şi defini propria realitate.
În ultimele săptămâni, prietenii preşedintelui SUA au observat o modificare de atitudine, admiţând că mulţi consilieri şi chiar rude ale sale ar putea fi afectaţi de investigaţia procurorului Robert Mueller privind ingerinţele Rusiei. Despre sine, Donald Trump a adoptat o atitudine surprinzător de fatalistă, conform personelor care vorbesc constant cu el. “Asta este viaţa”, a spus Donald Trump despre anchetă.