BusinessMagazin

Tag: troica

  • Fără să ştie, grecii au votat cu demnitate pentru propriul program de austeritate, care va fi mult mai dur decât cel cerut de Troică

    60 la suta dintre greci au votat prin referendum , la solicitarea propriilor lideri politici, împotriva planului de austeritate cerut de creditorii internaţionali. Grecii au spus un NU hotărât tăierii pensiilor, majorării TVA, restructurării aparatului de stat, reducerii cheltuielilor sociale, etc. Uman, nu, pentru că  nimeni  nu vrea aceste lucruri.

    Dar după referendum viaţa trebuie să-şi urmeze cursul. Chiar dacă grecii nu vor mai plăti un euro din datoria lor de peste 300 de miliarde de euro, cineva trebuie să plătească pentru funcţionarea curentă a Greciei. Până acum plăteau creditorii internaţionali, nemţii, băncile greceşti sau Banca Centrală Europeană, mai nou. De marţi altcineva trebuie să preia această finanţare.
     

  • UE analizează posibilitatea desfiinţării troicii care supraveghează reformele din Grecia

    Discuţiile, aflate în stadiu incipient, se vor intensifica în condiţiile în care autorităţile elene şi susţinătorii financiari din zona euro pregătesc un nou parcurs pentru Grecia, al cărei program de sprijin financiar urmează să se încheie în acest an.

    Desfiinţarea troicii, formată din reprezentanţi ai Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi ai FMI, ar putea fi elementul central al noului plan pentru Grecia.

    După ce Irlanda şi Portugalia au încheiat programele de salvare în acest an, inspectorii UE şi ai FMI mai sunt activi doar în Grecia şi Cipru, iar numeroşi analişti au anticipat că Atena va solicia în continuare sprijin financiar.

    Trecerea la un sistem de reforme contra unui program de relaxare a datoriilor, cu supraveghere mai puţin strictă, ar putea tempera nemulţumirea populaţiei şi ar favoriza guvernul în detrimentrul partidului de opoziţie de extremă-dreapta Syriza, care conduce în sondaje şi care a promis să renunţe la acordul internaţional de susţinere financiară.

    Alegerile generale din Grecia ar putea avea loc cel mai devreme anul viitor, iar un guvern condus de Syriza ar da bătăi de cap zonei euro.

    Potrivit celei mai recente variante luate în calcul, troica ar putea fi înlocuită de un grup special de lucru din partea Comisiei Europene, care să efectueze inspecţii bianuale, în loc de o dată la trei luni, cu condiţia ca Grecia să nu solicite noi fonduri.

    În schimb, guvernanţii ar trebui să se angajeze la un plan de reformă pe şase ani, în schimbul căruia Grecia ar beneficia de extinderea termenelor de rambursare a datoriilor, în loc de noi împrumuturi.

    Totodată, Grecia ar putea beneficia de o linie de credit preventivă, iar dacă aceasta ar fi accesată, atunci ar fi reluată supravegherea strictă, a spus un al doilea oficial european.

    Între timp, FMI ar continua propriul program de susţinere a Greciei până în 2016, continuând să supravegheze activitatea guvernului.

    Desfiinţarea troicii ar marca sfârşitul modelului de aplicare a reformelor economice cu mână de fier, criticat în Grecia şi Parlamentul European.

    Evaluarea parcursului programului de salvare de către troică va începe cu discuţii la Paris, în septembrie, după ce autorităţile de la Atena au argumentat că verificările de lungă durată în capitala elenă au afectat moralul în ţară.

    Esenţial este faptul că noul program ar fi unul de creştere şi creare de locuri de muncă, în loc de un plan concentrat pe economii bugetare, şi va fi redactat mai întâi de autorităţile elene.

  • Concesii pentru săracii din Grecia

    Premierul Antonis Samaras a confirmat că una dintre condiţiile finanţării va fi reducerea cu 3,9% a contribuţiilor la asigurări sociale plătite de către angajatori, cu scopul de a susţine companiile şi de a stimula majorarea salariilor.

    El a promis, de asemenea, că va distribui 500 mil. euro către un milion de greci consideraţi a fi cel mai afectaţi de criză, inclusiv salariaţi prost plătiţi ai statului, pensionari, familii sărace şi persoane fără adăpost, suma provenind din excedentul bugetar proiectat pentru acest an, de 2,9 mld. euro.

    Concedierile în sectorul bugetar vor continua şi la anul, inclusiv după îndeplinirea ţintei de 15.000 de concedieri pentru anul curent. Şomajul în Grecia a urcat deja, conform ultimelor date statistice, la un nou record european – 27,5% în ultimul trimestru din 2013, în creştere cu 1,3% faţă de trimestrul precedent şi cu 5,2% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2012.

  • Sacul lui Moş Crăciun s-a descărcat la Atena

    Condiţiile vizează reducerea personalului bugetar cu 4.000 de posturi până la Crăciun, ca parte a unui program de 25.000 de concedieri până în 2015, permanentizarea unei taxe pe proprietăţi care ar fi urmat să fie aplicate doar în 2011, trecerea la executarea silită a celor care nu-şi mai pot plăti ratele la bănci, dar şi reducerea contribuţiilor sociale ale angajatorilor spre a ajuta mediul de afaceri, ceea ce va crea o nouă gaură la buget de 1 mld. euro ce va trebui acoperită din alte surse.

    Guvernul Samaras încearcă să se opună îndeosebi cererii privind executarea silită a datornicilor, spre a evita reizbucnirea violenţelor de stradă. Miercuri, Grecia s-a confruntat cu o nouă grevă generală de 24 de ore împotriva măsurilor de austeritate impuse de creditorii externi – a patra grevă generală de la începutul anului.

    Şefa FMI, Christine Lagarde, a declarat recent că nu Grecia nu va mai fi nevoită să recurgă la “reduceri generalizate, nediferenţiate ale salariilor şi pensiilor”, dar nu a exclus necesitatea unor noi măsuri de corecţie fiscală. Pentru anul curent, estimarea oficială de scădere economică este de 3,8%, faţă de o estimare anterioară privind o scădere cu 4,2%.

  • Ce trebuie să mai vândă Atena: Eurobank

    Eurobank, proprietarul băncii româneşti Bancpost, are active de cca 80 mld. euro şi a preluat recent alte două bănci elene, Hellenic Postbank şi Proton, în cadrul programului de recapitalizare în sistemul bancar, convenit de Grecia cu autorităţile zonei euro. Conform memorandumului citat de publica]ii ca Kathimerini, Ethnos sau Skai, guvernul elen s-a angajat ca până la finele lunii august să selecteze deja consultanţii pentru privatizare. De asemenea, statul trebuie să creeze stimulente pentru investitorii care ar dori să cumpere pachetul majoritar al băncii.

    Presa elenă a comentat că specificaţia privind selectarea exclusiv a unui investitor străin este menită să evite o nouă tentativă de fuziune cu o bancă elenă, după ce “troica” a blocat, în aprilie, fuziunea Eurobank cu National Bank of Greece. La acea vreme, agenţia Fitch estima că o repornire a fuziunii s-ar putea dovedi dificilă, având în vedere mărimea băncilor implicate, respectiv faptul că împreună ar forma o instituţie cu active de 184 mld. euro, mai mari decât PIB elen.

    Ţinta de privatizări a statului grec pentru acest an este de 1,6 mld. euro, iar pentru următorii trei ani de 2,7 mld. euro, respectiv 3 mld. şi 2,1 mld. euro. În acelaşi timp, 25.000 de angajaţi din sectorul public vor fi transferaţi pe alte posturi în acelaşi sector sau concediaţi până la finele anului curent.

    De asemenea, băncile elene va trebui să-şi diversifice pe termen mediu sursele de lichiditate, reducându-şi dependenţa de sectorul public, astfel încât vor fi obligate să depună trimestrial planuri de restructurare. Fondul de urgenţă al zonei euro va continua să ofere însă finanţare sistemului bancar elen.

  • Creditorii internaţionali acceptă pentru prima dată reducerea unei taxe în Grecia

     “Am spus troicii că, dacă vom coborî TVA de la 23% la 13%, vor creşte veniturile la buget şi va fi diminuată evaziunea. Troica tot nu crede asta, dar a acceptat reducerea taxei”, a declarat, miercuri, Samaras într-un discurs televizat.

    Samaras a avertizat că proprietarii de restaurante, baruri şi cafenele trebuie să emită bonuri fiscale, întrucât dacă evaziunea fiscală persistă, TVA va creşte din nou. În cazul în care măsura se dovedeşte un succes, ar putea urma şi alte reduceri de taxe, a spus el.

    În plus, guvernul nu va mai impune unele măsuri convenite cu troica pentru anul următor, precum reducerea pensiilor foştilor angajaţi ai forţelor armate şi majorarea taxelor pentru companii, a adăugat premierul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viviane Reding: Troica ar trebui desfiinţată. Europa îşi poate rezolva problemele fără FMI

     “Troica ar trebui desfiinţată. (…) A fost necesară într-o stituaţie de urgenţă, în care trebuia acţionat urgent, dar acum Europa are experienţa şi instrumentele necesare pentru a derula analize adecvate şi pentru a interveni în chestiuni economice şi financiare”, a declarat Reading, potrivit Stuttgarter Zeitung.

    Europa îşi poate rezolva acum problemele şi fără implicarea FMI, a adăugat Reding.

    Troica negociază şi supraveghează programele de ajutor financiar pentru ţările cu probleme financiare din zona euro, precum Grecia, Portugalia, Irlanda sau Cipru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile greceşti, în goană după bani

    Peste 90% din capitalul suplimentar provine de la Fondul Elen de Stabilitate, care administrează fondurile alocate de UE, FMI şi BCE, urmând ca guvernul să preia controlul băncilor care nu pot asigura restul din surse private.

    Eurobank, cu un necesar total de capital de 5,8 mld. euro, a ajuns în această situaţie întrucât nu a putut atrage investitori privaţi, după ce guvernul elen a blocat fuziunea cu National Bank of Greece. Aceasta înseamnă că Bancpost, deţinută de Eurobank, trece indirect sub controlul statului elen.

    Piraeus, a doua mare bancă din Grecia, a reuşit să obţină cele 533 mil. euro de care avea nevoie de la Societe Generale şi Millennium bcp, potrivit presei elene. Alpha Bank va reuşi şi ea în timp util să atragă cele 457 mil. euro necesare, conform analiştilor greci, iar National Bank of Greece încă se luptă să facă rost de 785 mil. euro.

    Guvernatorul băncii centrale, George Provopoulos, a estimat că eforturile de a atrage capital s-ar putea prelungi şi în luna mai dacă până la 30 aprilie procesul nu va fi încheiat pentru NBG.

    Fondul Elen de Stabilitate administrează 50 mld. euro din pachetele de salvare acordate de “troică”, a început în decembrie procesul de recapitalizare pentru National Bank of Greece SA, Eurobank, Alpha Bank SA şi Piraeus Bank SA, spre a le ajuta să ajungă la o rată de adecvare a capitalului de rang I de 9%. Necesarul total de capital suplimentar a fost evaluat la 9,7 mld. euro pentru National Bank of Greece, 7,3 mld. euro pentru Piraeus Bank, 5,8 mld. euro pentru Eurobank şi 4,5 mld. euro pentru Alpha Bank.

  • Euro să trăiască, noi să fim sănătoşi

    Deşi cancelarul Angela Merkel dispune de susţinere majoritară în parlament la cinci luni înaintea alegerilor generale, votul a fost precedat de sforţări retorice nefireşti: ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble i-a avertizat pe aleşi că a refuza ajutorul pentru Cipru ar dezlănţui contagiunea crizei asupra întregii zone euro, ceea ce a atras replica unui lider al social-democraţilor care a punctat că dezlănţuirea respectivă ar fi fost mult mai probabilă dacă Ciprul aproba planul susţinut iniţial de Schaeuble, de taxare inclusiv a micilor depunători la bănci.

    Astfel de sforţări trădează, în primul rând, teama celor din Eurogroup de înrăutăţirea perspectivei economice pentru zona euro. FMI estimează, în cel mai nou raport de prognoză privind economia mondială, o scădere a PIB zonei euro de 0,3% în 2013 de către FMI, iar alţi analişti vorbesc deja de criza politică din Italia, de cea bancară din Cipru şi de lipsa de vigoare a redresării economice în China şi SUA ca premise pentru o atitudine pesimistă sau măcar sceptică faţă de posibilitatea relansării economiei europene în acest an.

    Iar pe acest fond, teama cea mai mare a liderilor zonei euro vizează relansarea discuţiilor despre desfiinţarea zonei euro. Partidul Alternativa pentru Germania, care promovează desfiinţarea monedei unice, tocmai şi-a ţinut primul congres la Berlin; CE a îndemnat Grecia să interzică partidul neonazist şi antieuropean Zorile de Aur; în Marea Britanie, iar euroscepticul Nigel Farage a rămas singurul lider care creşte în popularitate.

    În Cipru, preşedintele Nicos Anastasiades (foto, alături de Angela Merkel), a cărui solicitare de sprijin financiar suplimentar a fost respinsă de Bruxelles, a început deja să-i acuze deschis pe partenerii europeni de atitudini prădătoare la adresa economiei ţării sale. “Este întristător că sunt reprezentanţi ai industriei de servicii financiare europene care au profitat de sectorul nostru de servicii financiare, ca să stimuleze relocarea fondurilor către economiile lor”, a spus Anastasiades.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. După Cipru vine rândul Sloveniei

    Institutul Internaţional de Finanţe sugerează că un asemenea sprijin, concretizat într-un acord preventiv, ar facilita accesul ţării la pieţele financiare, ţinând cont de creşterea costurilor de îndatorare pentru Slovenia după criza cipriotă, şi n-ar sărăci populaţia, fiindcă n-ar impune multe alte condiţii pe lângă cele deja conţinute în planul de reformă al guvernului. (restructurări bancare, privatizări, disciplină fiscală).

    IFI remarcă, totuşi, că sistemul bancar din Slovenia nu se compară cu cel din Cipru, întrucât, deşi rata creditelor neperformante e mare, ponderea activelor bancare în PIB e mult mai mică, iar dependenţa de depozitele clienţilor străini este redusă.