BusinessMagazin

Tag: trenuleţ

  • Un parlamentar PSD atacă Guvernul: Educaţia, călcată în picioare de Bolojan şi reforma lui

    „Când te joci cu educaţia unui popor, te joci cu însuşi viitorul lui”, avertizează Mihai Fifor.

    Parlamentarul PSD susţine că excluderea educaţiei din OUG „trenuleţ” nu este o eroare tehnică, ci o „alegere politică rece, asumată de premierul Bolojan”.

    Fifor subliniază că promisiunile privind majorarea cu 50% a plăţii cu ora pentru profesori „au dispărut complet din legislaţie. Nicio majorare. Nicio prorogare. Nicio urmă. Exact în ziua în care ministrul Daniel David şi-a înaintat demisia.”

    Referitor la bursele studenţilor, acesta spune: „Fondul rămâne la nivelul mutilat prin Legea Bolojan, în ciuda declaraţiilor publice. Aşa-zisa completare cu fonduri europene nu este o politică publică, ci o soluţie de avarie pentru aproximativ 40.000 de studenţi aflaţi în situaţii sociale dificile. Nu repară nimic. Doar maschează efectele unei tăieri deliberate.”

    Singura intervenţie concretă este continuarea Programului naţional „Masă sănătoasă”, cu peste 1,5 miliarde de lei alocate pentru 2026. „Un program necesar, dar tratat strict ca măsură socială, nu ca politică educaţională structurală. Nicio legătură cu resursa umană din şcoli, cu condiţiile de muncă ale profesorilor sau cu managementul unităţilor de învăţământ”, afirmă Fifor.

    Deputatul mai subliniază că mesajul OUG este clar: „Să fim clari: nicio demisie nu poate spăla ruşinea unui ministru care a fost principalul inamic al dascălilor din această ţară. Să nu uităm că educaţia a fost prima lovită de barda lui Ilie Bolojan şi de aşa-zisa lui reformă. Prima sacrificată. Prima umilită. De acolo a început ‘disciplina bugetară’: din salariile profesorilor, din bursele elevilor, din viitorul copiilor.”

    În concluzie, Mihai Fifor avertizează: „Ce rămâne după Daniel David? Un mare NIMIC. Un corp profesoral îngenuncheat. Elevi şi părinţi minţiţi. Un sistem bulversat, fără direcţie, fără predictibilitate, fără respect. Cine plăteşte nota de plată? Nu David. Nu Bolojan. România.”

  • BREAKING. Ministerul de Finanţe a publicat luni noaptea proiectul ordonanţei „trenuleţ”. Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se reduce la 0,5%, iar taxa pe stâlp este eliminată din 2027

    Ministerul de Finanţe a publicat luni noaptea, în transparenţă decizională, un proiect de ordonanţă de urgenţă menit să reaşeze cadrul fiscal, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie.

    Instituţia condusă de Alexandru Nazare a explicat urgenţa astfel: „S-a identificat necesitatea de modificare şi completare a Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a veni în sprijinul contribuabililor, a stimula investiţiile şi activităţile economice ale acestora precum şi de a reduce riscul privind neplata accizelor şi TVA, datorate bugetului de stat”.

    Printre cele mai importante modificări se numără reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5%, continuarea schemei de sprijin pentru consumatorii vulnerabili din energie până la sfârşitul anului viitor, dar şi eliminarea impozitului pe construcţii din 2027.

    Vedeţi mai jos principalele măsuri:

    ♦ Reducerea subvenţiei pentru partidele politice şi sumelor acordate pentru minorităţi;

    ♦ Diminuarea sumelor forfetare de care beneficiază parlamentarii în anul 2026 (cheltuieli pentru funcţionarea birourilor parlamentare, cazare etc.);

    ♦ Se introduc reguli mai stricte de control al cheltuielilor şi de responsabilitate financiară la nivelul întreprinderilor publice.

    ♦ Reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5 % în 2026 pentru toţi contribuabilii şi eliminarea acestuia în 2027;

    ♦ Aplicarea unei cote unice de 1 % la impozitul pe venit pentru microîntreprinderi, indiferent de venit sau tipul activităţii;

    ♦ Eliminarea impozitului pentru construcţii („taxa pe stâlp”), începând cu anul 2027;

    ♦ Consolidarea digitalizării fiscale prin extinderea şi clarificarea utilizării RO e-Factura;

    ♦ Sprijin pentru angajaţii cu salariul minim: se prelungeşte neimpozitarea unei părţi din salariu, pentru creşterea veniturilor nete ale persoanelor cu venituri mici (300 lei până la 30 iunie şi 200 lei din iulie până la finalul anului 2026);

    ♦ Protecţie pentru consumatorii vulnerabili de energie: măsurile de sprijin social se prelungesc până la 31 decembrie 2026, cu reguli mai echitabile de stabilire a eligibilităţii, pentru a asigura continuitatea ajutorului şi combaterea sărăciei energetice;

    ♦ Împrumuturi din Trezorerie pentru proiecte PNRR: Autorităţile locale pot accesa până la 500 milioane lei pentru a asigura cheltuielile neeligibile din cadrul proiectelor PNRR aflate în sarcina bugetelor locale, până la 30 iunie 2026;

    ♦ Sprijin pentru termoficare în sezonul rece: unităţile administrativ-teritoriale cu sisteme centralizate pot primi până la 200 milioane lei pentru acoperirea costurilor de producere şi furnizare a agentului termic, inclusiv plata restanţelor şi a pierderilor, până la 31 martie 2026;

    ♦ Sunt introduse garanţii financiare extinse pentru importatori şi distribuitori de produse energetice, care acoperă efectiv riscul de neplată a TVA şi a accizelor;

    ♦ Regimul de autorizare, raportare şi control al operaţiunilor cu produse energetice este înăsprit pentru a asigura trasabilitatea completă a tranzacţiilor.

  • Taxa pe construcţii speciale scade la 1% prin „Ordonanţa trenuleţ”

    Ministerul Finanţelor are la dispoziţie 90 de zile pentru elaborarea normelor de implementare, perioadă în care va analiza impactul asupra fiecărui sector industrial.

    Prima plată este programată după 1 iulie 2025, iar a doua după 1 octombrie.

    Tanczos admite că ar fi fost preferabil să existe o analiză de impact înainte de introducerea taxei. Cu toate acestea, perioada de 90 de zile va permite consultări cu industriile afectate şi elaborarea unor norme de implementare eficiente, cu evaluarea impactului specific pentru fiecare sector.

    Federaţia Patronală a Energiei a criticat deja această decizie, avertizând că taxa a fost introdusă fără consultări prealabile şi ar putea afecta semnificativ sectoarele economice strategice.

    Iniţial, taxa a fost propusă la 1,5%, dar a fost redusă la 1% în şedinţa de Guvern.

     

  • Tanczos, după ce Guvernul a adoptat Ordonanţa „trenuleţ”: Situaţia nu este uşoară

    Tanczos menţionează că este vorba despre o ordonanţă pentru „ajustare multisectorială”: „România are nevoie de o corectare amplă a nivelului de chetuieli publice. Este fără tăgadă. Iar această ordoanţă ne ajută să intrăm într-o zonă de credibilitate necesară pentru a corecta traiectoria construcţiei bugetare. Anul următor este un an a solidarităţii, în care economia trebuie să se sprijine, în primul şi în primul rând, pe mediul privat, pe investiţiile publice masive, finanţate de la bugetul european şi de la buget naţional”.

    Potrivit ministrului, avem nevoie „şi de acele reaşezări fiscale în zona mediului privat, astfel încât să menţinem atractivitatea investiţională a României”.

    „Situaţia nu este uşoară, înţelegem nemulţumirile, venim după ani grei de pandemie, de inflaţie, criza energiei, război la graniţă şi un an electoral destul de complicat. Oamenii au trecut prin foarte multe încercări. Este normal ca statul, în momentul în care ne confruntăm cu o asemenea situaţie, să se uite în primul rând în propria ogradă şi răspunde cerinţelor mediului privat, dar şi aşteptărilor cetăţenilor, să taie masiv din propriile cheltuieli, să devină un stat mai suplu, să devine un stat care îşi respectă cetăţenii, un stat care oferă servicii publice de calitate la un cost mai mic. Asta înseamnă reaşezarea, asta înseamnă ajustarea multisectorială”, adaugă ministrul.