BusinessMagazin

Tag: traseism

  • PNL cere PSD deblocarea în Senat a Ordonanţei 55/2014 privind migraţia aleşilor locali

    ”În această săptămână, în Senatul României, vom solicita PSD deblocarea situaţiei Ordonaneţei 55. Au trecut zece zile peste termenul acordat comisiei, pentru raport în plenul Senatului, şi considerăm că PSD ar trebui să ţin cont de faptul că indiferent de interesul pe care l-au avut şi îl au cu această prevedere, această Ordonanţă trebuie discutată”, a arătat Ionuţ Stroe, într-o conferinţă de presă.

    El a precizat că liberalii ”solicită PSD-ului, în mod public deblocarea discuţiilor privind Ordonanţa de urgenţă 55, care le-a folosit în anul electoral 2014, şi care a legiferat în această ţară traseismul politic”.

    ”Au trecut mai bine de şase luni, o jumătate de an, de cât actuala majoriate a luat decizia antidemocratică de a legifera traseismul politic. În curând se vor împlini cinci luni de zile de când Curtea Constituţională a constatat că premierul Ponta, actuala guvernare a încălcat cu bună ştiinţă Constituţia, pentru a satisface un interes de partid, şi să influenţeze prin această lege rezultatul de la prezidenţiale, prin migraţia aleşilor în zona partidului de guvernământ”, a afirmat Stroe.

    Potrivit liberalului, Curtea Constituţională specifică clar şi limpede că trebuie reglementate toate măsurile pentru a stabili efectele pe care le-a produs această Ordonanţă pe timpul aplicării ei.

    ”Este limpede că trebuie să avem o dezbatere reală pe acest subiect în cadrul Senatului. Practic, cei care au trădat încrederea cu care au fost investiţi de către cetăţeni, cei care şi-au trădat propriile partide şi au fost complici la acest demers de influenţare a rezultatului alegerilor, trebuie să plătească cu mandatul. Cei care s-au folosit de această Ordonanţă trebuie să îşi piardă mandatul, conform legislaţiei care era în vigoare la momentul adoptării acestei Ordonanţe. Cerem PSD să înţeleagă faptul că acest subiect nu poate fi ignorat, iar deciziile Cuţii nu pot fi tergiversate şi sfidate”, a afirmat Ionuţ Stroe.

    El a menţionat că astăzi ,”constatăm încă o dată că PSD nu numai că nu a înţeles ce are de corectat în atitudinea şi comportamentul politic, în legislaţia strâmbă cu care a încercat influenţarea rezultatului alegerilor, dar nu au înţeles nici motivul pentru care au pierdut alegerile”.

    ”Modul în care PSD se raportează la traseimul politic, la introducerea votului prin corespondenţă, la propunerea de simplificare a procedurilor prin care Parlamentul să răspundă în zona solicitărilor care vin din justiţie, sunt teme care nu pot fi ignorate, nu pot fi mascate în niciun fel de actuala guvernare. Au nevoie de un răspuns clar. A le masca, tergiversa la infinit, din punctul nostru de vedere reprezintă un mod învechit de a face politică, un comportament care a fost sancţionat deja de votul din 16 noiembrie”, a mai arătat purtătorul de cuvânt al PNL.

    Curtea Constituţională (CC) a decis, în decembrie, că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 55/2014 privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională, fiind admisă astfel sesizarea parlamentarilor PNL. Parlamentul va trebui să reglementeze, printr-o lege de respingere, măsurile cu privire la efectele juridice produse în perioada în care OUG 55/2014 a fost aplicabilă, respectiv ce se va întâmpla cu mandatele aleşilor locali care au migrat la alte partide.

    Deputaţii PNL arătau, în sesizarea trimisă Curţii Constituţionale, că OUG 55/2014 este neconstituţională pentru că a reglementat în cazul instituţiilor fundamentale ale statului, cum este cazul administraţiei locale şi partidele politice, lucrul interzis de Constituţie.

    De asemenea, în sesizare s-a făcut referire la o serie de decizii anterioare ale Curţii Constituţionale privind interzicerea traseismului politic al aleşilor locali, dar şi la faptul că OUG 55 a fost adoptată în materia drepturilor electorale, lucru de asemenea interzis de legea fundamentală.

    Proiectul de lege de aprobare a OUG 55 care a permis migraţia aleşilor locali a fost adoptat, în 9 decembrie, de plenul Senatului, fiind înregistrate 86 de voturi “pentru”, 36 “împotrivă” şi 6 abţineri.

    OUG care a permis migraţia aleşilor locali pentru 45 de zile fără ca aceştia să-şi piardă mandatul a fost adoptată de Guvern în 28 august. Aleşii locali au putut opta pentru un partid până pe 17 octombrie.

  • Jocul migraţiei aleşilor locali: procedura să trăiască!

    Lipsa de mobilizare a parlamentarilor puterii şi opoziţia sau abţinerea din partea partidelor cel mai afectate de efectele ordonanţei (PNL, PDL, PP-DD, UDMR) au făcut ca ordonanţa să nu întrunească numărul necesar de voturi favorabile ca să poată fi adoptată, urmând acum ca Senatul să aibă cuvântul final asupra ei.

    Ordonanţa este însă deja în vigoare şi îşi produce efectele începând cu 2 septembrie, timp de 45 de zile, iar premierul Victor Ponta, vicepremierul Liviu Dragnea şi şeful Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, au explicat că oricum niciun primar sau consilier local care şi-a schimbat între timp partidul nu-şi va pierde mandatul, nici măcar în ipoteza că ordonanţa va deveni lege cu prilejul votului din Senat şi va fi ulterior contestată la CCR, întrucât deciziile CCR nu sunt retroactive (adică aşa cum s-a întâmplat în 2006, când sancţionarea de către CCR a legii de atunci care introducea pentru aleşii locali 45 de zile de opţiune a aleşilor locali nu a anulat şi efectele valurilor de migraţie politică deja consumate în acea perioadă).

    Iar dacă ordonanţa nu va întruni numărul de voturi necesare nici în Senat, pentru ca ea să fie respinsă ar fi nevoie de iniţierea şi adoptarea unei legi separate de respingere a legii de adoptare a OUG, ceea ce e însă puţin probabil să se întâmple, din cauza lipsei unei majorităţi necesare de parlamentari.

     

  • PSD începe războiul de 45 zile pentru cucerirea puterii la oraşe şi sate

    Acelaşi este acum şi principiul lui Adrian Năstase, care nici nu a ieşit bine din închisoare şi a cerut alegeri anticipate la anul, pentru consolidarea majorităţii parlamentare a unui PSD unit în jurul unui preşedinte de aceeaşi culoare politică. Exemplele de mai sus, contrapuse eşecurilor regulate ale oricăror încercări de coabitare politică, reflectă incapacitatea cronică de colaborare a puterii cu opoziţia, care i-a împins mereu pe politicieni să forţeze prin diverse metode cucerirea totală a puterii, guvernări monocolore şi impunerea de legi care să le asigure un control cât mai centralizat al administraţiei.

    După ce spargerea USL şi formarea ACL au lăsat PSD în inferioritate în majoritatea administraţiilor locale şi s-au lăsat cu certuri pentru putere, vicepremierul Liviu Dragnea a propus o OUG care să redea temporar (timp de 45 zile) dreptul aleşilor locali să se mute la alte partide în cursul mandatului, fără ca migraţia lor să le atragă pierderea funcţiilor. Dragnea susţine că mecanismul, menit să clarifice raporturile de forţe din administraţia locală, e acelaşi cu cel patentat în 2006 de ADA, care, după o perioadă de racolări masive de primari de la opoziţie, a introdus legea de interzicere a migraţiei politice a aleşilor locali, oferindu-le însă acestora o perioadă de graţie de 45 de zile ca să-şi declare partidul unde vor să rămână definitiv.

    Vicepremierul are dreptate însă doar parţial, adică exact de unde începe imoralitatea OUG propuse de el. Intenţia puterii (PSD acum, la fel ca ADA în 2006) este să atragă aleşi locali şi apoi să-i împiedice să migreze la alte partide până la următoarele alegeri locale. Numai că legea din 2006 interzicea în premieră migraţia, după ani în şir în care traseismul fusese liber şi nestingherit, iar cele 45 de zile erau menite pur şi simplu să accelereze mutarea în tabăra ADA a primarilor încă neracolaţi.

    Acum, PSD s-a gândit să redeschidă prin OUG fereastra traseismului spre a o închide la loc după 45 zile doar pentru că este în interesul său să obţină repede ce are de obţinut (adepţi noi cu acte ai PSD, UNPR şi PLR în primării şi consilii locale, cărora să le poată da în siguranţă fonduri de campanie pentru prezidenţiale şi a căror migrare să slăbească forţele ACL din teritoriu), fără să se lege la cap cu o procedură de modificare definitivă a legii din 2006 în sensul revenirii la migraţia liberă. O astfel de modificare definitivă ar fi pentru PSD nu doar neproductivă, pentru că şi-ar atrage renumele de restaurator al traseismului, dar şi periculoasă în perspectiva reorientării unor aleşi locali spre ACL în anii următori.

    Primul reflex al fruntaşilor PNL, PDL şi FMP (nu PMP) a fost să combată iniţiativa PSD cu plângeri în străinătate, la ambasadele UE şi SUA, la CE, PPE şi Comisia de la Veneţia, adică la fel ca în 2012 când cu scandalul loviturii de stat. Fostul consilier prezidenţial Sebastian Lăzăroiu a punctat însă, corect, că dacă vor să fie cu adevărat credibile, partidele dreptei ar trebui să se angajeze că nu vor primi niciun primar, şef de CJ sau consilier local dacă OUG va intra în vigoare, întrucât dacă vor beneficia şi ele de ordonanţă, după cum e previzibil, astfel de proteste nu vor avea nicio valoare.

    ACL a recepţionat rapid ideea şi a promis că nu va primi niciun primar sau consilier traseist, în timp ce PMP, prin vocea fostului preşedinte Eugen Tomac, a comunicat doar că “nu poate decât să bucure faptul că există aleşi locali care susţin punctul de vedere al PMP”. ACL ar fi singura dezavantajată clar dacă ordonanţa s-ar aplica, întrucât ar putea pierde primari şi consilieri nu doar în favoarea puterii, dar şi în favoarea PMP, în condiţiile în care inclusiv fruntaşi din PDL de talia lui Emil Boc îşi arată deja pe faţă susţinerea faţă de candidatura la prezidenţiale a Elenei Udrea.
     

  • Urzeala tronurilor în variantă dâmboviţeană: candidaţi blatişti, candidaţi iepuri

    Acum, fiecare tabără le acuză pe celelalte două că fac blat pentru ca una dintre ele să câştige prezidenţialele: pe rând, Iohannis e acuzat de PSD că face blat cu Băsescu şi de PMP că face blat cu Ponta, Udrea e acuzată de PSD că face blat cu Iohannis şi de ACL că face blat cu Ponta, Macovei e acuzată de PSD că face blat cu Iohannis.

    Uneori, blatul incriminat nici măcar nu are legătură cu prezentul candidaţilor, ci cu trecutul, devenind un fel de blat retroactiv: Iohannis a fost acuzat de PMP că a fost adus de “coaliţia Grivco” în 2009 în politica centrală şi de PSD că l-a votat pe Traian Băsescu în 2004 şi că l-a făcut cetăţean de onoare al Sibiului. PMP şi-a amintit că fostul pesedist Cristian Diaconescu ar fi votat în 2007 pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, revelaţie motivată de faptul că preşedintele şi Elena Udrea aveau nevoie de un pretext spre a renunţa la serviciile lui Diaconescu de candidat la prezidenţiale.

    Cu Diaconescu însă intrăm deja într-o subcategorie a acuzaţiilor de blat, cea care îl reduce pe câte un candidat la statutul de “iepure” pentru un candidat mai puternic: PSD spune că Diaconescu ar fi fost iepure pentru Udrea, Băsescu spune că Macovei ar fi iepure pentru Iohannis, ACL spune că Tăriceanu ar fi iepure pentru Ponta.

    Orice acuzaţie de blat, fie că e întemeiată sau nu, poate trece drept plauzibilă din două motive: traseismul cronic al politicienilor români şi interesele economice transpartinice care îi leagă pe mulţi, dincolo de rivalităţile politice de moment. Excesul de acuzaţii de blat e însă contraproductiv pentru cei care le emit, întrucât electoratul, zăpăcit de aceste tiruri încrucişate la infinit, sfârşeşte prin a nu mai reţine decât cele două motive de mai sus, excelente stimulente pentru absenteism.

  • Urzeala tronurilor în variantă dâmboviţeană: candidaţi blatişti, candidaţi iepuri

    Acum, fiecare tabără le acuză pe celelalte două că fac blat pentru ca una dintre ele să câştige prezidenţialele: pe rând, Iohannis e acuzat de PSD că face blat cu Băsescu şi de PMP că face blat cu Ponta, Udrea e acuzată de PSD că face blat cu Iohannis şi de ACL că face blat cu Ponta, Macovei e acuzată de PSD că face blat cu Iohannis.

    Uneori, blatul incriminat nici măcar nu are legătură cu prezentul candidaţilor, ci cu trecutul, devenind un fel de blat retroactiv: Iohannis a fost acuzat de PMP că a fost adus de “coaliţia Grivco” în 2009 în politica centrală şi de PSD că l-a votat pe Traian Băsescu în 2004 şi că l-a făcut cetăţean de onoare al Sibiului. PMP şi-a amintit că fostul pesedist Cristian Diaconescu ar fi votat în 2007 pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, revelaţie motivată de faptul că preşedintele şi Elena Udrea aveau nevoie de un pretext spre a renunţa la serviciile lui Diaconescu de candidat la prezidenţiale.

    Cu Diaconescu însă intrăm deja într-o subcategorie a acuzaţiilor de blat, cea care îl reduce pe câte un candidat la statutul de “iepure” pentru un candidat mai puternic: PSD spune că Diaconescu ar fi fost iepure pentru Udrea, Băsescu spune că Macovei ar fi iepure pentru Iohannis, ACL spune că Tăriceanu ar fi iepure pentru Ponta.

    Orice acuzaţie de blat, fie că e întemeiată sau nu, poate trece drept plauzibilă din două motive: traseismul cronic al politicienilor români şi interesele economice transpartinice care îi leagă pe mulţi, dincolo de rivalităţile politice de moment. Excesul de acuzaţii de blat e însă contraproductiv pentru cei care le emit, întrucât electoratul, zăpăcit de aceste tiruri încrucişate la infinit, sfârşeşte prin a nu mai reţine decât cele două motive de mai sus, excelente stimulente pentru absenteism.