Tag: tranzit

  • SRI: Din 2013, un număr crescut de persoane din ţări europene, interesate să tranziteze spre Siria/Irak pentru a lua parte la activităţi combatante

    Într-un comunicat de presă difuzat sâmbătă, SRI face o serie de precizări “în contextul declaraţiilor publice referitoare la tranzitul prin România spre/dinspre Siria al unor persoane (foreign fighters) implicate în conflictul din regiune, precum şi la coordonarea eforturilor Serviciului Român de Informaţii cu instituţii partenere în această problematică”.

    “Pe fondul prelungirii crizei siriene şi al ascensiunii organizaţiei teroriste Statul Islamic (SI), începând cu anul 2013, un număr crescut de persoane, din state europene, cu predilecţie din nordul şi vestul Europei şi Balcanii de Vest, au devenit interesate să tranziteze regiunea în vederea transferului din Europa către Siria/Irak, pentru a lua parte la activităţi combatante în zona de conflict. Acest fenomen al transferului de luptători este monitorizat cu prioritate la nivel european de instituţiile cu responsabilităţi în materie, inclusiv de cele din România”, menţionează sursa citată.

    Potrivit comunicatului SRI, până în prezent, deşi ţara noastră s-a confruntat cu un nivel scăzut al ameninţării determinate de acest fenomen, se constată “existenţa premiselor pentru accelerarea evoluţiei lui şi, implicit, creşterea riscurilor asociate”.

    “Potrivit ultimelor evaluări, în zona de conflict sunt implicaţi, de partea diferitor grupări extremiste, peste 4000 de luptători, cetăţeni sau rezidenţi ai unor state europene – situaţie ce reprezintă o preocupare majoră pentru autorităţile naţionale ale tuturor statelor occidentale, precum şi pentru forurile comunitare, din perspectiva riscurilor de securitate induse. S-a constatat că expunerea la violenţă, experienţa de luptă dobândită, îndoctrinarea fundamentalistă şi, mai ales, menţinerea conexiunilor cu diverse entităţi teroriste creează premisele favorabile ca aceste persoane să devină, după revenirea în ţările de origine, factori de risc proeminent. De asemenea, s-a stabilit că un număr semnificativ dintre aceste persoane se implică ulterior în activităţi de acelaşi tip, cum ar fi: acţiuni teroriste, procese de radicalizare, recrutarea de noiadepţi-combatanţi, sprijin financiar-logistic şi organizarea unor transporturi cu ajutoare şi echipamente, deplasându-se din nou în zona de conflict”, continuă sursa citată.

    “Rutele predilecte de deplasare dinspre Europa de Vest către Siria-Irak sunt fie aeriene, cu tranzit prin state din proximitatea zonei de conflict, fie terestre, inclusiv prin România şi/sau Bulgaria”, se mai arată în comunicat.

    În contextul prezentat, marcat de dinamica fenomenului şi consecinţele acestuia în plan naţional şi european, SRI şi instituţiile din cadrul Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului (SNPCT) depun eforturile necesare pentru prezervarea stării de securitate, intensificând cooperarea operaţională, inclusiv alături de structurile partenere din statele aliate, precizează Serviciul. “Între măsurile interne adoptate se regăsesc calibrarea adecvată a dispozitivelor informative şi a capacităţii de reacţie înscop preventiv”, se menţionează în comunicat.

    “Datele obţinute au permis un volum susţinut de informare a beneficiarilor legali şi a partenerilor internaţionali, precum şi implementarea unor măsuri de prevenire (acţiuni de descurajare, declarări de persoane indezirabile, nepermitere a intrării în ţară, informări ale organelor de urmărire penală etc.), determinând, în condiţiile legislaţiei naţionale, controlul şi limitarea acestor fluxuri susţinute, prevenind, totodată, manifestarea unor riscuri şi ameninţări pe teritoriul naţional. De asemenea, aceste măsuri au fost apreciate la nivelul partenerilor internaţionali ca şi contribuţie a României la securitatea spaţiului european”, se mai arată în comunicat.

    SRI reiterează faptul că “gestionarea eficientă a riscurilor şi ameninţărilor asociate acestui fenomen este extrem de dificil de realizat în absenţa unor instrumente legale care să asigure instituţiilor statului cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului cadrul adecvat activităţii acestora la standarde euroatlantice”.

    “SRI, în calitate de autoritate naţională în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, îşi reafirmă determinarea de a duce la îndeplinire misiunea încredinţată, alături de partenerii naţionali şi internaţionali pentru prezervarea stării de securitate a cetăţenilor României şi de a reconfirma buna reputaţie a ţăriinoastre ca furnizor de securitate”, se precizează în comunicat.

    Ministrul britanic de Externe, Philip Hammond, a evidenţiat, cu ocazia unei reuniuni antiteroriste desfăşurate joi la Londra, importanţa eforturilor de oprire a circulaţiei membrilor grupului terorist Stat Islamic (SI) prin ţări europene precum România şi Bulgaria.

    Potrivit ziarului The Guardian, Philip Hammond a evidenţiat importanţa eforturilor de a bloca tranzitul combatanţilor grupului terorist sunnit Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria) prin ţări europene precum România şi Bulgaria.

    Hammond a reamintit că a efectuat vizite la Bucureşti şi Sofia, precizând că Marea Britanie colaborează strâns cu serviciile de informaţii din România şi Bulgaria.

    “Turcia face o treabă fantastică în interceptarea indivizilor care încearcă să treacă frontiera spre Siria”, a spus şeful diplomaţiei britanice.

    Hammond a făcut aceste declaraţii la reuniunea desfăşurată joi după-amiază la Londra, la care au participat miniştrii de Externe din ţările care participă la coaliţia internaţională contra reţelei teroriste Stat Islamic în Irak şi Siria. La reuniune au fost prezenţi reprezentanţii Statelor Unite, Marii Britanii, Irakului, Australiei, Belgiei, Canadei, Danemarcei, Franţei, Germaniei, Italei, Olandei, Norvegiei şi Spaniei. De asemenea, au participat oficiali din Bahrain, Egipt, Iordania, Kuwait, Qatar, Arabia Saudită, Turcia şi Emiratele Arabe Unite.

    Reţeaua teroristă sunnită Stat Islamic ocupă teritorii din Irak şi Siria, unde a instituit un “califat”. O coaliţie internaţională coordonată de SUA şi formată din zeci de ţări efectuează raiduri aeriene împotriva poziţiilor din Irak şi Siria ale grupului Stat Islamic şi oferă sprijin logistic serviciilor de securitate irakiene şi opoziţiei moderate siriene.

  • Care e interesul UE şi care e interesul Rusiei

    După ce Gazprom a scumpit gazul livrat Ucrainei la 485 dolari/mc (în loc de 268 dolari/mc, cât convenise fostul preşedinte Ianukovici în decembrie trecut), iar Ucraina a replicat, pentru urechile europenilor, că nu poate plăti un asemenea preţ fiindcă îi periclitează capacitatea de a asigura tranzitul normal al gazului spre Europa, Kievul a marcat şi ratarea de către Naftogaz a scadenţei de plată a datoriei de 2,2 mld. dolari către Gazprom, la 7 aprilie.

    Vladimir Putin a trimis o scrisoare liderilor din 18 ţări UE care cumpără gaz rusesc, în frunte cu Germania şi Italia, avertizându-i că s-a ajuns la un stadiu “critic” al impasului datoriei ucrainene, cu posibile consecinţe asupra tranzitului de gaze spre Europa. Putin declarase, anterior, că Rusia nu poate continua la infinit să subvenţioneze economia în faliment a Ucrainei şi că această răspundere ar trebui să o preia acum SUA şi UE, care au recunoscut noile autorităţi de la Kiev, “dar n-au dat până acum niciun dolar ca să susţină economia ţării”, pe când Rusia nu recunoaşte noile autorităţi, dar în schimb susţine economia vecină cu “sute de milioane şi miliarde”.

    În decembrie, Rusia a oferit Ucrainei 3 mld. dolari din împrumutul preconizat de 15 mld. dolari, precum şi un discount de 33% la preţul gazelor, deşi Ucraina nu mai reuşise de la începutul lui 2013 să achite gazul primit. Datoria totală a Ucrainei către Rusia, inclusiv factura la gaze, se ridică la 16,6 mld. dolari, conform premierului rus Dmitri Medvedev.

    Scrisoarea lui Putin către cumpărătorii europeni de gaz rusesc a venit ca o confirmare ironică a zicerii, îndelung criticate în presa est-europeană, a lui Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, care s-a opus instituirii de noi sancţiuni economice contra Rusiei, amintind cu sinceritate dezarmantă de existenţa intereselor comune între UE şi Rusia: “Care este interesul Rusiei? Să exporte energie. Care este interesul UE? Să cumpere energie la preţuri rezonabile”.

  • Basescu: CSAT a aprobat utilizarea Aeroportului Kogalniceanu pentru tranzitul trupelor SUA

    – CSAT a aprobat solicitarea SUA de a utiliza Aeroportul Mihai
    Kogalniceanu si Portul Constanta ca puncte de tranzit pentru
    transportul militarilor si a tehnicii militare in Irak si
    Afganistan, precum si pentru transportul acestora din Irak spre
    Europa.
    – Au fost analizate mai multe locatii de amplasare a sistemului de
    aparare antiracheta
    – Am aprobat ca locul de amplasare a sistemului antiracheta sa fie
    la Deveselu, in judetul Olt
    – Precizez, comandantul bazei este ofiter roman. Nu este vorba de o
    baza americana, ci de o baza militara a fortelor aeriene romane,
    care este partial utilizata si de sistemul antiracheta
    – 200 de militari americani vor fi dislocati la baza militara de la
    Deveselu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania, Azerbaidjan si Georgia infiinteaza o companie pentru tranzitul gazelor catre Europa

    Compania va infiintata la Bucuresti si va avea ca actionari
    companiile Romgaz Medias, SOCAR (Azerbaidjan) si GOGC (Georgia).
    Proiectul prevede constructia unui terminal de lichefiere a gazelor
    pe litoralul Marii Negre si transportul maritim al acestora in
    Romania, care va construi o unitate de regazeificare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia a propus Turciei sa interzica trecerea tancurilor petroliere prin stramtorile din Marea Neagra

    Ideea reducerii traficului prin stramtorile Bosfor si Dardanele
    si transportarii petrolului prin intermediul oleoductelor
    Burgas-Alexandroupolis si Samsun-Ceyhan va fi discutata de o
    comisie bilaterala interguvernamentala in perioada 11-12 mai.
    Problema va fi ridicata de presedintii Turciei si Rusiei. Moscova a
    propus, de asemenea, ca cele doua oleoducte sa fie gestionate de un
    singur organism.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro