BusinessMagazin

Tag: Tranzactii imobiliare

  • Valoarea tranzacţiilor imobiliare din Cluj-Napoca a depăşit anul trecut 600 de milioane de euro

    Cele mai multe tranzacţii din Cluj-Napoca au vizat, în 2018, apartamentele, aproape 6.000 de contracte fiind încheiate anul trecut, a declarat, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, expertul imobiliar Adrian Vascu, realizatorul Ghidului Tranzacţiilor Imobiliare.

    „Ghidul Tranzacţiilor Imobiliare, aflat la a şasea ediţie, are la bază datele pe care Primăria Cluj-Napoca le colectează din contractele de vânzare-cumpărare. Anul trecut au fost înregistrate un număr de 8.697 de tranzacţii imobiliare în valoare de 642 de milioane de euro, de patru ori mai mult faţă de anul 2013, când am realizat primul ghid, atunci valoarea fiind de 156 de milioane de euro. Cele mai multe tranzacţii au fost anul trecut apartamentele – aproape 6.000, apoi case, terenuri şi alte proprietăţi. Achiziţiile persoanelor fizice au fost finanţate în proporţie de peste 80% din surse proprii. Cea mai valoroasă tranzacţie a fost realizată de o persoană juridică şi a inclus o clădire de tip comercial în valoare de 8,7 milioane de euro, iar cea mai scumpă casă s-a tranzacţionat la 650.000 de euro”, a spus Vascu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Valoarea tranzacţiilor imobiliare din Cluj-Napoca pe anul trecut – dublul bugetului local

    Directorul firmei de consultanţă care a realizat ghidul imobiliar pe 2017, Adrian Vascu, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă că aproape 70% dintre cumpărători provin din judeţul Cluj, iar restul din alte judeţe şi din străinătate.

    „Ghidul imobiliar pentru Cluj-Napoca este un proiect unicat, lansat în urmă cu 5 ani. Valoarea totală a tranzacţiilor imobiliare în anul 2017 din municipiu a fost de 594 de milioane de euro, cu 30% mai mult faţă de anul precedent, ceea ce înseamnă dublul bugetului local. Ponderea cea mai semnificativă din totalul sumei au reprezentat-o apartamentele, cu 63% din total (5.641 din totalul de 8.772 tranzacţii). 69% dintre cumpărători provin din judeţul Cluj, în timp ce 29% sunt din alte judeţe, precum Bistriţa Năsăud, Maramureş şi Alba, iar 2% vin din străinătate, din ţări cum ar fi Franţa. Cartierul Mănăştur, cel mai mare din Cluj-Napoca, a înregistrat cele mai multe şi cele mai valoroase tranzacţii, iar strada Calea Mănăştur a avut cele mai multe tranzacţii”, a spus Vascu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Cushman&Wakefield a fost implicată în tranzacţii imobiliare de peste 300 mil. de euro în 2017, reprezentând 30% din volumul investiţional

    „Nivelul de lichiditate a pieţei s-a îmbunătăţit gradual în ultimii ani, după ce în 2009 sectorul imobiliar s-a confruntat cu o scădere accentuată a capitalului investit. Activitatea tranzacţională din 2017 reprezintă o fundaţie puternică pentru 2018, an în care ne aşteptăm să vedem o creştere semnificativă a fluxului de capital străin nou în piaţa imobiliară locală. Fondurile noi aflate în căutare de oportunităţi pe piaţa imobiliară locală sunt în prezent la un nivel destul de constant, comparativ cu viteza de intrare a capitalului din perioada 2004 – 2008”, spune Tim Wilkinson, partner, capital markets al companiei Cushman&Wakefield.

    Volumul investiţional din 2017 s-a ridicat la aproximativ 989 mil. euro, potrivit calculelor şi estimărilor Cushman & Wakefield Echinox, în creştere cu 15,5% faţă de anul precedent, cel mai mai activ sector fiind cel de retail, cu o pondere de circa 43% în total.

    Piaţa imobiliară locală a fost atractiva pentru o paleta largă de investitori, atrăgând fonduri din 14 ţări diferite, incluzând aici tranzacţiile realizate de companii din China (China Investment Corporation), S.U.A., (Cerberus), Africa de Sud (Atterbury, Prime Kapital), Franţa (Immochan), Belgia (Mitiska-REIM), Austria (Immofinanz) sau Republica Ceha (CTP).

    Totuşi, la nivelul Europei Centrale şi de Est, piaţa imobiliară locală a atras doar 6% din volumul total tranzacţionat (16,2 miliarde de euro), cele mai active pieţe fiind Polonia (cu o pondere de 30%), Rusia (25%) şi Republica Ceha (20%).

    „În 2018 ne aşteptăm să stabilim un nou record în ceea ce priveşte volumul tranzacţionat pentru echipa noastră de capital markets. Ne aşteptăm ca sectorul de birouri să genereze în acest an cea mai mare parte a volumului tranzacţional, urmat îndeaproape de sectorul de retail. Totodată, anticipăm că sectorul industrial va beneficia de cea mai importantă scădere a randamentului investiţional, în timp ce activitatea tranzacţională din sectorul hotelier va continua şi se va extinde şi înspre oraşe secundare”, adaugă Tim Wilkinson.

  • Liviu Dragnea anunţă că Guvernul renunţă la introducerea cotei zero de TVA la tranzacţii imobiliare

    MEDIAFAX a informat, acum o lună, respectiv în 26 aprilie, citând surse guvernamentale, că Executivul ar urma să renunţe la introducerea cotei zero pentru tranzacţiile imobiliare.
     
    “Mediul de afaceri a arătat că această măsură mai mult încurcă decât ajută, aşa că este posibil să se renunţe la introducerea cotei zero la tranzacţiile imobiliare. În plus trebuie notificată şi Comisia Europeană, iar până acum nu s-a trimis nimic oficial la Bruxelles”, precizau la acel moment, pentru MEDIAFAX, surse guvernamentale.
     
    Întrebat, marţi, dacă se va renunţa la TVA zero pentru imobiliare şi pentru publicitate, Dragnea a răspuns afirmativ.
     
    „Da, este adevărat, pentru că de asta am şi lungit-o atât de mult. Cei din domeniul publicităţii şi din zona presei au spus că această măsură, chiar dacă poate avea efecte bune, poate avea şi efecte perverse, în sensul că ar trebui să aştepte mult la rambursarea de TVA, şi cei din zona de construcţii de locuinţe la fel”, a spus Dragnea.
     
    „Din moment cei ei, cei care erau beneficiarii, nu sunt de acord, rămânem doar cu zero la input-urile în agricultură pentru că acolo situaţia este inversă. Ei sunt obligaţi să vândă cu TVA zero produsele, în schimb input-urile intră cu TVA şi tot aşa aşteaptă un an sau doi până se rambursează TVA”, a adăugat Dragnea.
     

  • Liviu Dragnea anunţă că Guvernul renunţă la introducerea cotei zero de TVA la tranzacţii imobiliare

    MEDIAFAX a informat, acum o lună, respectiv în 26 aprilie, citând surse guvernamentale, că Executivul ar urma să renunţe la introducerea cotei zero pentru tranzacţiile imobiliare.
     
    “Mediul de afaceri a arătat că această măsură mai mult încurcă decât ajută, aşa că este posibil să se renunţe la introducerea cotei zero la tranzacţiile imobiliare. În plus trebuie notificată şi Comisia Europeană, iar până acum nu s-a trimis nimic oficial la Bruxelles”, precizau la acel moment, pentru MEDIAFAX, surse guvernamentale.
     
    Întrebat, marţi, dacă se va renunţa la TVA zero pentru imobiliare şi pentru publicitate, Dragnea a răspuns afirmativ.
     
    „Da, este adevărat, pentru că de asta am şi lungit-o atât de mult. Cei din domeniul publicităţii şi din zona presei au spus că această măsură, chiar dacă poate avea efecte bune, poate avea şi efecte perverse, în sensul că ar trebui să aştepte mult la rambursarea de TVA, şi cei din zona de construcţii de locuinţe la fel”, a spus Dragnea.
     
    „Din moment cei ei, cei care erau beneficiarii, nu sunt de acord, rămânem doar cu zero la input-urile în agricultură pentru că acolo situaţia este inversă. Ei sunt obligaţi să vândă cu TVA zero produsele, în schimb input-urile intră cu TVA şi tot aşa aşteaptă un an sau doi până se rambursează TVA”, a adăugat Dragnea.
     

  • SURPRIZĂ de proporţii după decizia şoc a guvernului de a introduce TVA ZERO la tranzacţiile imobiliare

    Executivul ar urma să renunţe la introducerea cotei zero pentru tranzacţiile imobiliare, au precizat surse guvernamentale.

    „Mediul de afaceri a arătat că această măsură mai mult încurcă decât ajută, aşa că este posibil să se renunţe la introducerea cotei zero la tranzacţiile imobiliare. În plus trebuie notificată şi Comisia Europeană, iar până acum nu s-a trimis nimic oficial la Bruxelles“.

    SURPRIZĂ de proporţii după decizia şoc a guvernului de a introduce TVA ZERO la tranzacţiile imobiliare

  • Guvernul ar urma să renunţe la introducerea COTEI ZERO de TVA la tranzacţiile imobiliare

    “Mediul de afaceri a arătat că această măsură mai mult încurcă decât ajută, aşa că este posibil să se renunţe la introducerea cotei zero la tranzacţiile imobiliare. În plus trebuie notificată şi Comisia Europeană, iar până acum nu s-a trimis nimic oficial la Bruxelles”, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse guvernamentale.

    În Programul de guvernare al PSD se arăta că va fi extinsă cota zero de TVA pentru vânzarea de locuinţe, publicitate şi pentru inputuri în agricultură, începând cu 1 martie 2017.

    “Mizăm pe 50.000 de noi locuri de muncă în construcţii, şi ca urmare a propunerii noastre de eliminare a TVA-ului pentru vânzarea de locuinţe şi a impozitului pe transferul proprietăţii cu valoare mai mică de 100.000 de euro”, se arăta în acest document.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu Imobiliare.ro: Unul din trei români, interesat să cumpere, vândă sau închirieze o proprietate

    Un studiu derulat de Imobiliare.ro relevă că, după suişurile şi coborâşurile consemnate pe parcursul ultimilor ani, interesul românilor pentru încheierea de tranzacţii imobiliare este la un nivel ridicat.

    “Unul din trei locuitori din cele mai mari şase oraşe din România sunt interesaţi să cumpere, vândă sau închirieze o proprietate. De remarcat este şi intrarea pieţei într-o etapă de maturizare: cumpărătorii au tendinţa de aloca mai mult timp pentru găsirea unei proprietăţi. Pe de altă parte, printre semnele de maturizare a pieţei se numără diminuarea importanţei acordate de către clienţi factorului preţ (în favoarea zonei sau apropierii de facilităţi), dar şi preferinţa sporită pentru locuinţele noi, în detrimentul celor vechi”, se arată în comunicatul de presă.

    Studiul relevă o uşoară creştere a interesului pentru chirii şi o aşezare a cererii în ceea ce priveşte nevoia de cumpărare. Din totalul populaţiei cu o nevoie imobiliară, ponderea celor interesaţi să cumpere o locuinţă a scăzut uşor, de la 55,2% în 2015, la 53,7% în 2016; în acelaşi timp, ponderea celor interesaţi să ia o proprietate în chirie a crescut de la 10,6% la 11,8%.

    Pe de altă parte, cota celor care au nevoie să vândă a crescut de la 23,2%, la 25,1%. În 2016, proprietarii dornici să dea spre închiriere o locuinţă reprezentau 9,5% din piaţă, faţă de 11% în anul precedent.

  • În primele nouă luni s-au înregistrat 703.509 tranzacţii imobiliare, cu 56.000 în plus faţă de 2015

    În primele nouă luni ale anului 2016 au fost înregistrate, la nivel naţional, 703.509 de tranzacţii imobiliare, cu peste 56.000 mai multe faţă de perioada ianuarie-septembrie 2015, informează Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

    În luna septembrie 2016 au fost tranzacţionate 85.838 de imobile în toată ţara, în creştere cu peste 1.200 faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna septembrie 2015, numărul tranzacţiilor a crescut cu aproape 7.500.

    Cele mai multe tranzacţii imobiliare, în primele nouă luni ale anului 2016, au fost înregistrate în Bucureşti – 69.678, Ilfov – 40.158 şi Timiş – 32.836. Judeţele în care au fost înregistrate cele mai puţine imobile tranzacţionate în aceeaşi perioadă sunt: Gorj – 6.538, Covasna – 6415 şi Bistriţa-Năsăud – 6.161.

    În luna septembrie 2016 cele mai multe tranzacţii imobiliare au fost înregistrate în Bucureşti – 8.024, Ilfov – 4.691 şi Cluj – 4.349.

    În primele nouă luni ale anului 2016, numărul ipotecilor şi al privilegiilor înscrise în cartea funciară la nivel naţional a fost 148.267, în creştere cu aproape 15.000 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015.

    Numărul operaţiunilor de cadastru şi carte funciară efectuate la nivel naţional în primele nouă luni ale anului este de aproximativ 4,7 milioane, în scădere cu 167.155 comparativ cu perioada similară a anului 2015.

    În perioada ianuarie-septembrie 2016, cele mai multe operaţiuni de cadastru şi carte funciară au fost înregistrate în Bucureşti, Timiş şi Ilfov, iar cele mai puţine operaţiuni au fost înregistrate în judeţele Covasna, Sălaj şi Mehedinţi.

  • Companiile de servicii externalizate au generat anul acesta peste 50% din tranzacţiile imobiliare din România

    Bucurestiul este una din destinatiile europene importante ale companiilor prestatoare de servicii externalizate, clasandu-se pe locul 8 intr-un clasament realizat de raportul Tholons pe anul 2015, in timp ce Romania este pe locul 20 in topul realizat de A.T. Kierney pentru anul 2014, in urcare cu 7 locuri fata de 2013. În acest context, peste 50% din tranzactiile imobiliare din 2015 au fost realizate in Romania de companiile de servicii externalizate – IT, resurse umane sau alte servicii de business, potrivit unui studiu elaborat de companiei din domeniul imobiliar CBRE România axat pe sectorul serviciilor externalizate şi pe interconectările acestui sector cu piaţa imobiliară locală.

    Studiul a luat in calcul un numar de 215 companii prestatoare de servicii externalizate, care isi desfasoara operatiunile in 310 cladiri de birouri din toata tara. Volumul de business generat de serviciile de externalizare a crescut cu 40% in ultimii patru ani si previziunile arata ca cresterea nu va incetini in viitor. Daca avem in vedere centrele de servicii centralizate (shared service centres), cresterea este si mai mare – numarul acestora practic s-a triplat in ultimii 4 ani, potrivit CBRE.

    Raportul schiteaza si cateva tendinte pentru anii urmatori; astfel, numarul, marimea si complexitatea serviciilor oferite de companiile de outsourcing vor creste substantial. De asemenea, raportul previzioneaza ca va creste numarul companiilor care isi vor stabili centrele de servicii centralizate (SSC) regionale si globale in Romania si ca toti marii jucatori de pe piata serviciilor externalizate isi vor extinde atat spatiile de birouri cat si numarul angajatilor.

    Studiul CBRE arata de asemenea ca aproape 67.000 de angajati lucreaza in sectorul serviciilor externalizate, centre de servicii centralizate si servicii externalizate de IT si ca urmatorul an va aduce inca 5.000 de locuri de munca in aceste industrii. Pe langa industria de software si telecomunicatii, companiile de servicii externalizate sunt cei mai mari angajatori de gulere albe din Romania. Cele mai multe companii de outsourcing, mai mult de un sfert, vin din Statele Unite, procent deloc surprinzator tinand seama de faptul ca mai mult de 90% din populatia urbana vorbeste engleza. Parteneriatul geo-strategic dintre SUA si Romania este de asemenea un catalizator al cresterii prezentei companiilor americane in tara noastra.

     

    c