BusinessMagazin

Tag: transportator

  • Una dintre cele mai mari companii aeriene care zboară în România este într-o situaţie tot mai gravă, şi-a scos la vânzare o întreagă flotă de avioane şi a anulat mai multe zboruri din România

    Compania de stat Tarom, al treilea cel mai mare transportator aerian local după numărul de pasageri, a scos la vânzare toate cele nouă aeronave marca ATR din flotă pentru un preţ total minim cerut de peste 32 de milioane de dolari, conform datelor de pe site-ul companiei. 

    Compania de stat Tarom, al treilea cel mai mare transportator aerian local după numărul de pasageri, a scos la vânzare toate cele nouă aeronave marca ATR din flotă pentru un preţ total minim cerut de peste 32 de milioane de dolari, conform datelor de pe site-ul companiei. Cu aeronavele ATR Tarom operează în principal rutele interne, dar şi chartere spre locuri din Grecia de exemplu. Cele mai scumpe aeronave scoase la vânzare sunt cele două ATR-uri 72-500, care au 68 de locuri şi au fost fabricate în 2009, preţul minim al unei astfel de aeronave fiind de peste 6,3 milioane de dolari.

    Prin vânzarea acestor aeronave Tarom rămâne practic cu 14 aeronave.

    Compania a renunţat la rute precum Bucureşti – Tbilisi şi Bucureşti – Stockholm, către care nu mai pot fi rezervate bilete în urmă­toarele luni.

    Reprezentanţii companiei nu au răspuns până la închiderea ediţiei la întrebările ZF despre vânzarea aeronavelor ATR şi despre cursele scoase din grila de zboruri.

  • Edy Spedition a revenit în business din moarte clinică şi se pregăteşte să devină „atractivă pentru noi investiţii sau investitori“

    Edy Internaţional Spedition – companie de transport care în 2008 ajungea la un parc auto de peste 1.000 de camioane, pentru ca în 2012 după dispariţia fondatorului să intre în insolvenţă – revine pe piaţa de transporturi şi se concentrează pe rutele externe, unde un camion poate genera venituri de aproape un euro per kilometru.

    Veniturile sunt aproape duble faţă de rutele interne, conform calculelor ZF făcute pe baza informaţiilor din piaţă.

    Compania a înregistrat afaceri de peste 3 mil. lei anul trecut, în creştere putenică faţă de anul 2016, când activitatea sa era la un nivel extrem de scăzut, iar administratorul transportatorului spune că pregăteşte edy de „noi investiţii sau investitori“.
     

  • Compania low-cost Wizz Air a anunţat o nouă rută din România. Preţurile pentru noua destinaţie pornesc de la 99 de lei

    Pasagerii care îşi planifică în această perioadă călătoriile pe această rută, îşi pot rezerva bilete de la 99  de lei/19.99 euro (pe un singur segment de zbor), potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Wizz Air şi-a început operaţiunile de la Aeroportul Internaţional Iaşi în 2013. Cea de-a doua aeronavă alocată bazei din Iaşi va sosi în iulie şi va asigura operarea zborurilor pe şapte rute noi din Iaşi spre Eindhoven (Olanda), Dortmund (Germania), Salonic (Grecia), Billund (Danemarca), Malmo (Suedia), Paris Beauvais (Franţa) şi Charleroi (Belgia). În 2018, compania oferă în total mai mult de 578.000 de locuri la vânzare, pe 15 rute, spre 11 ţări, ceea ce înseamnă o creştere cu 55% a capacităţii totale de la Iaşi de la an la an. Odată cu extinderea operaţiunilor pe acest aeroport, Wizz Air va avea un echipaj local format din 70 de angajaţi direcţi, iar noi sesiuni de recrutare vor avea loc pe 3 martie, la Iaşi.

    Wizz Air  operează o flotă de 88 de aeronave Airbus A320 şi A321 şi asigură aproximativ 550 de rute de la 28 de baze, conectând astfel 145 de destinaţii din 43 de ţări.

     

  • Topul celor mai bune linii aeriene din lume – VIDEO

    În fiecare an, FlightStats, o companie care se ocupă cu adunarea de informaţii legate de zborurile aeriene face un clasament al celor mai bune şi celor mai proaste linii, în funcţie de întârzieri.

  • Jobul din România plătit cu 800 de euro pe lună pentru care NU SE GĂSESC candidaţi. Este extrem de simplu, toată lumea ştie să îl facă, dar companiile se plâng că nu au pe cine angaja. ”Situaţia este DRAMATICĂ”

    Dumitru Ştefan, directorul general al companiei cu afaceri de 100 mil. lei, spune că situaţia forţei de muncă din domeniu este drama­tică din cauza migraţiei românilor şi că reuşeşte cu greu să reţină în companie angajaţii, care sunt atraşi de salarii de două ori mai mari din Vest.

    Compania a crescut salariul anga­ja­ţilor anul trecut cu 15%, astfel că salariul mediu a ajuns la 800 de euro. De asemenea, firma oferă mai multe beneficii salariaţilor astfel încât să nu mai plece în străinătate.

    Jobul din România plătit cu 800 de euro pe lună pentru care NU SE GĂSESC candidaţi. Este extrem de simplu, toată lumea ştie să îl facă, dar companiile se plâng că nu au pe cine angaja. ”Situaţia este DRAMATICĂ”

  • Opinie Rareş Măcinică, Lagermax: Eşti o companie populară?

    Să fii popular este de multe ori mai interesant decât să fii cel mai bun. Cu toţii ne amintim de şcoala unde în cele mai multe cazuri în clasă aveam un coleg admirat, nu neapărat avea cele mai bune note, nu era premiantul clasei, dar avea un şarm aparte, avea un comportament distinct, se diferenţia, era o individualitate. Era tipul popular. Mai mult, era şi cel mai “vânat” de fetele din clasa lui.

    Dar dacă fetele din jur ar fi de fapt clienţii tăi?

    Cu toţii ne amintim că în şcoală aveam câte un profesor îndrăgit şi aşteptat cu mult interes la clase. Nu era neapărat cel mai bun la materia lui, dar avea o gândire pozitivă, mult umor şi învăţai parcă mai mult şi mai bine la orele lui, doar să nu îl dezamăgeşti. Pe scurt, ţi-a câştigat admiraţia şi respectul, iar deciziile pe care le-ai luat nu erau influenţate de ceva exterior, ci provin din convingeri interioare. Şi ştiţi care sunt trăsăturile principale ale unei convingeri? Sunt direcţii interioare ale minţii subconştiente, despre care nu avem nici un dubiu că sunt adevărate. Nu punem la îndoială veridicitatea lor.

    Dar dacă tipul din clasă sau profesorul ar fi de fapt o companie?

    Păi dacă ne uităm la efectele acestei imagini derivate din popularitate şi ce obţinem şi transmitem de pe urma acestei etichete (admiraţie, respect, stimă, încredere, convingere, credinţă…), eu zic că merită ca această valoare să fie parte integrantă din strategia pe termen lung a oricărei companii.  

    Impactul practic în business al trasăturii de a fi popular, are trei mari direcţii: prima şi cea mai importantă, îţi câştigă adepţi, deci loialitatea. Adepţii au un comportament de cumpărare adesea iraţional, bazat pe convingeri şi emoţii, o emoţie “contagioasă” dacă vreţi, o reprezentare mentală puternică şi dependentă. Recomand lectura unor specialişti în problema reprezentărilor sociale, J. Piaget, Serge Moscovici, Emile Durkheim. A doua mare direcţie se traduce în costuri extreme de redus pentru promovare. Popularitatea creează acel efect de word-of-mouth, extraordinar de eficient şi de puţin costisitor. Nu mai este necesar să descriu power of referrals, puterea recomandărilor, cel mai de succes tool utilizat în achiziţia de clienţi. Al treilea efect derivat cumva din cele două se traduce în creşterea numărului de clienţi, creşterea gradului de loialitate şi, implicit, creşterea vânzărilor. Iar ca un corolar, toate acestea înseamnă un lucru esenţial în mediu de business de astăzi, popularitatea ca sursă pentru avantaj competitiv.

    Să reţinem: popularitatea este o şansă pentru companiile medii şi mici să devină cunoscute, îndrăgite şi le dă oportunitatea să câştige clienţi şi cotă de piaţă în  faţa companiilor mari, dar fară o politică în acest sens. Şi mă refer aici să fii popular nu numai în faţa clienţilor, dar şi a furnizorilor şi angajaţilor tăi. La fel ca mediul extern al companiei, şi cel intern are nevoie să se identifice cu o companie admirată, populară. Stima de sine sau o imagine de sine bună îţi dă optimismul şi forţa interioară necesare pentru a depăşi obstacole, de a trece peste perioadele dificile, duc la o evaluare corectă a realităţii şi determină decizii pertinente şi realiste. Când faci o analiză SWOT, poţi să treci la Strengths atributul de a fi Popular? 

    Atenţie însă că popularitatea poate devenii şi periculoasă. Cu cât eşti mai popular, cu atât trebuie să faci eforturi să te menţii aşa. Orice greşeală are o rezonanţă mult mai puternică, efectele negative sunt mult mai intense, iar “căderea” este mult mai rapidă. Cum poţi să previi asta? Cel care transmite către mediul extern mesaje şi proiectează imaginea companiei este, în cele mai multe cazuri, leader-ul ei. Importanţa comportamentului, atitudinii şi modului în care comunică este deosebit de important şi de aici vine întrebarea dacă există o corelaţie între nivelul de leadership şi cel de popularitate? Răspunsul este unul tranşant. Da, există o corelaţie directă, iar în procesul de selecţie a leader-ilor trebuie să existe în lista de criterii şi acest indicator.

    Să devii popular, ai nevoie să fii tu însuţi. Henry David Thoreau spunea aşa frumos “be yourself- not your idea of what you think somebody else’s idea of yourself should be” J. Să devii popular ai nevoie să încerci să te autodefineşti, să îţi autoevaluezi valorile, să nu fii actor, să nu joci un rol. Te păcăleşti şi pe tine şi pe cei din jur, iar manipularea asta se va întoarce mai târziu împotriva ta. Noi am ajuns cea mai populară companie de transport din România pentru că lumea ne-a “văzut” diferiţi, rebeli, inovatori, creativi şi sinceri. Şi suntem aşa pentru că ne identificăm zilnic cu astfel de calităţi, vin din interiorul nostru şi le trăim ca idealuri, ca parte din noi. Suntem aşa pentru că zâmbim în fiecare zi, pentru că mulţumim de fiecare dată, pentru că visăm mereu, pentru că avem convingeri în minte şi în inimă, locuri pe care nu le poate lua nimeni niciodată.

  • Mii de taxiuri, camioane şi autobuze BLOCHEAZĂ traficul în Capitală. Transportatorii au început PROTESTUL din Piaţa Victoriei, cerând reducerea tarifului RCA

    Acţiunea de protest a început la ora 10.00, în parcarea din Piaţa Victoriei, pe bulevardul Kiseleff şi pe străzile din apropierea sediului Guvernului fiind mii de maşini ale transportatorilor de persoane şi de mărfuri.

    Circulaţia rutieră este închisă, de la ora 5.00, pe şoseaua Kiseleff, de la Piaţa Victoriei până la Piaţa Presei, unde sunt parcate maşinile transportatorilor.

    Organizatorii – Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR), Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), Asociaţia Română pentru Transporturi Rutiere Internaţionale (ARTRI), Asociaţia Naţională a Transportatorilor şi Taximetriştilor Independenţi (ANTTI), Asociaţia Patronală a Transportatorilor Europa 2002 (APTE 2002) şi Asociaţia Operatorilor de Transport (APULUM) – au anunţat că la protest vor participa aproximativ 9.000 de oameni, 7.000 de autobuze, autocare şi taxiuri care aparţin patronatelor cu activitate în domeniul transportului public de persoane şi aproximativ 900 de autocamioane din domeniul transporturilor de marfă.

    Preşedintele COTAR, Vasile Ştefănescu, a declarat că s-a recurs la această formă de protest pentru a atrage atenţia că măsurile luate în ultimul timp afectează atât transportatorii, cât şi cetăţenii posesori de autovehicule, care vor plăti RCA de aproximativ 1.000 de euro anual, mult peste puterea financiară a românilor.

    “De asemenea, creşterile de taxe din transporturi vor afecta toate celelalte industrii şi comerţul, prin creşterea preţurilor, astfel încât va produce o scădere a puterii de cumpărare, ce-i va afecta pe toţi românii”, a mai spus Vasile Ştefănescu.

    Transportatorii solicită intervenţia autorităţii pentru un cost al primei RCA suportabil, în condiţiile în care tariful RCA a ajuns să crească cu peste 300 la sută în ultimele şase luni pentru activitatea de transport persoane şi transport marfă, inclusiv taxi.

    De asemenea, transportatorii solicită eliminarea supraacizei, începând cu data de 1 ianuarie 2016, intervenţia Guvernului pentru modificarea actelor normative (decizii ORDA) prin care operatorii de transport sunt obligaţi să plătească sume enorme pentru drepturile de autor, deşi obiectul lor de activitate îl constituie transportul de persoane, şi nu difuzarea operelor muzicale sau a muzicii ambientale în autobuze, taxiuri şi urgentarea parcursului legislativ din partea Ministerului Transporturilor pentru proiectele actelor normative discutate şi aprobate în Comisiile de dialog social (modificarea HG 69), documente care ar trebui înaintate la Guvern sau la Monitorul Oficial pentru publicare.

  • Anul grevelor în aviaţia europeană. Furtuna angajaţilor nemulţumiţi a scos la iveală puterea sindicatelor

    Piloţii şi însoţitorii de bord solicită creşteri salariale şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. În luna septembrie, mai multe curse ale companiei, interne şi externe, au fost anulate, iar ministrul transporturilor, Ioan Rus, solicita conducerii şi sindicatelor să înceapă negocierile şi să găsească rapid soluţii pentru ca activitatea operatorului aerian să revină la normal. Surse din rândul piloţilor declarau pentru Mediafax că protestul piloţilor a fost declanşat nemulţumirile privind salariile şi noul contract colectiv de muncă – înregistrat fără să se ţină cont de revendicările lor -, dar şi pe fondul unora privind managementul companiei.

    Potrivit surselor, conducerea companiei Tarom s-ar fi folosit de sindicatul majoritar şi de alte două sindicate mai mici pentru a putea înregistra la ITM noul contract colectiv de muncă, fără a lua în calcul cerinţele piloţilor. Sindicatul personalului navigant anunţa în octombrie că îşi rezervă dreptul la noi acţiuni sindicale, dacă revendicările nu vor fi soluţionate. În decembrie, sindicatul personalului tehnic al TAROM, din care fac parte 700 din cei 2.100 de angajaţi ai companiei aeriene, a solicitat din nou majorări salariale şi a depus preaviz de conflict de muncă la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Compania a avut în acest an venituri din servicii de transport aerian mai mari cu 5%, a transportat 1,7 milioane pasageri, în creştere cu 3%.

    Tot pe piaţa locală, Wizz Air a concediat în 2014 circa 20 de angajaţi, după ce o parte din personalul angajat de compania low-cost în România a înfiinţat un sindicat reprezentativ în relaţia cu şefii de la Budapesta. Compania informa că reducerile de personal se leagă de decizia de a muta o aeronavă de la baza operaţională din Bucureşti, pe fondul scăderii cererii, şi nu sunt cauzate de vreo iniţiativă a angajaţilor.

    Grevele au ţinut la sol şi aeronavele Air France, 60% dintre piloţii companiei intrând în grevă în luna septembrie, după ce au decis să se opună condiţiilor de dezvoltare a unei filiale low-cost a grupului. Cele trei sindicate intraseră de mai multe săptămâni în conflict cu conducerea, iar CEO-ul Air France, Frédéric Gagey, estima de la „10 până la 15 milioane“ de euro pe zi costul acestei greve. Air France renunţa o săptămână mai târziu la proiectul său de expansiune în Europa a companiei aeriene low-cost Transavia. Conflictul a provocat în luna septembrie o scădere cu 15,9% a traficului de pasageri şi cu 17,7% a traficului de mărfuri. Grupul Air France KLM a raportat şi o rată a rezervărilor pentru lunile următoare mai redusă decât de obicei, iar impactul grevei asupra încasărilor ar urma să fie de „ordinul a 500 de milioane de euro“, potrivit grupului franco-olandez.

    Nemţii de la Lufthansa au început grevele încă din luna martie, când compania anula 3.800 de zboruri din cele 4.300, timp de trei zile, din cauza unui protest al piloţilor, tot pe fondul unor negocieri salariale. Sindicatul cerea pensionarea piloţilor la vârsta de 55 de ani şi o creştere salarială de 10%, în timp ce Lufthansa propunea pensionarea piloţilor la vârsta de 60 de ani şi o creştere salarială de 5,2%. Deşi greva piloţilor a paralizat traficul aerian din Germania şi Europa de Vest, protestul a fost susţinut de majoritatea germanilor, potrivit unui sondaj efectuat pentru postul de televiziune ARD. Greva a continuat în august la divizia low-cost Germanwings şi apoi în ultimele patru luni ale anului la Lufthansa, iar sute de mii de pasageri au fost afectaţi.

    Pierderile cauzate de protestele angajaţilor din industrie au fost importante, însă o veste bună a venit pe finalul anului de la scăderea preţului petrolului cu 40%, determinând şi ieftinirea combustibililor necesari aeronavelor.

  • Transportator rutier cu afaceri de 13 milioane euro anul trecut, scos la vânzare de proprietarul sloven

    “Izletnik Celje d.d., în calitate de asociat unic, scoate la vânzare 100% părţi sociale ale societăţii SC Viator & Vektor SRL Romania”, se arată într-un anunţ al companiei din Slovenia.

    Potenţialii investitori interesaţi au termen până la 8 august pentru transmiterea scrisorii de intenţie.

    Viator & Vektor Ro, specializată în transporturi de marfă interne şi internaţionale, este şi furnizor de servicii de expediţie, depozitare, spălătorie sau ITP.

    Compania are un parc de 100 camioane proprii, iar unul dintre clienţi este Dacia Renault , potrivit informaţiilor publicate pe site-ul transportatorului.

    Datele raportate la Ministerul Finanţelor arată că Viator & Vektor Ro a încheiat anul trecut cu afaceri de 58,8 milioane lei (13,3 milioane euro), un profit net de 125.719 lei (28.400 euro) şi un număr de 140 salariaţi.

  • Anunţul făcut de Wizz Air: compania va avea trei noi destinaţii din România

    Compania aeriană low cost Wizz Air, cel mai mare transportator aerian din România în funcţie de numărul de pasageri, şi-a anunţat extinderea în ţară. Compania va opera, pentru prima dată, cu 7 aeronave din Bucureşti în timpul sezonului de iarnă. În plus, Wizz Air va adăuga din toamnă şi trei noi destinaţii.

    De la 1 octombrie, Wizz Air va adăuga zborurile Cluj-Napoca – Nuremberg şi Bucureşti – Basel (Elveţia), iar de la sfârşitul aceleiaşi luni,  va fi introdusă ruta Bucureşti – Nuremberg. Toate noile zboruri vor avea o frecvenţă de două ori pe săptămănă. Odată cu adăugarea celor trei noi servicii, Wizz Air va oferi 84 de rute din România către 40 de destinaţii.

    Compania a anunţat şi creşterea celor mai populare rute: Londra Luton este acum accesibilă cu nouă zboruri săptămânale din Cluj-Napoca şi 20 de zboruri săptămânale din Bucureşti. De asemenea, ruta Bucureşti-Malaga nu mai este cursă sezonieră şi a devenit disponibilă pe durata întregului an. În urmă cu o săptămână, Wizz Air a anunţat inaugurarea unei alte rute noi, Sibiu-Londra.

    Wizz Air este cea mai mare companie aeriană low-fare, low-cost din Europa Centrală şi de Est şi operează o flotă de 52 aeronave Airbus A320 de la 18 baze, pe 300 de rute care asigură legătura între 96 de destinaţii din 35 de ţări. Compania maghiară Wizz Air are ca investitor principal fondul american de private equity Indigo Partners.

    Wizz Air este singura companie din România care taxează bagajele de mână. Doar bagajele de mână mici pot fi transportate gratis, în anumite condiţii. Iată când poate fi transportat un bagaj de mână gratis.  

    Dacă dimensiunile bagajului de mână sunt mai mari de 42x32x25cm, atunci bagajul de mână costă. Află care sunt tarifele unui bagaj de mână la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de mână la Wizz Air.  

    Bagajele de cală pot fi transportate în aeronavele Wizz Air contra cost. Află care sunt tarifele unui bagaj de cală la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de cală la Wizz Air.