Tag: Transparency International

  • România, a patra cea mai coruptă ţară UE, potrivit raportului Transparency International. Care sunt statele care au „depăşit” ţara noastră

    Organizaţia Transparency International a prezentat marţi raportul anual privind Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) la nivel global, gradul de corupţie în sectorul public fiind stabilit prin consultarea unor experţi şi oameni de afaceri din cele 180 de ţări incluse în analiză.

    Potrivit clasamentului pe anul 2018 privind corupţia realizat de Transparency International, România se situează pe locul 61 la nivel mondial, având 47 de puncte, în scădere de două poziţii faţă de 2017.
     
    Indicele Transparency International foloseşte o scală de la 0 la 100, în care 0 puncte înseamnă un grad extrem de ridicat de corupţie, iar 100 de puncte, lipsa corupţiei.
     
  • Corina Creţu şi Transparency International au lansat un proiect pentru o bună utilizare a fondurilor UE

    Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Creţu, a prezentat joi, la Berlin, proiectul-pilot intitulat “Acorduri de integritate”, elaborat împreună cu organizaţia Transparency International, proiect care îşi propune să garanteze buna utilizare a fondurilor europene.

    Proiectul-pilot face parte dintr-o serie de măsuri noi, luate de Comisia Europeană cu scopul de a ajuta statele membre, regiunile şi oraşele să gestioneze eficient investiţiile Uniunii Europene.

    “Acordul de integritate” a fost elaborat de Transparency International pentru a sprijini guvernele, firmele şi societatea civilă în îmbunătăţirea transparenţei activităţii şi creşterea încrederii în procedurile de achiziţii publice. Comisia vizează concluzionarea acordurilor de integritate pentru mai multe proiecte co-finanţate prin Fondul european de dezvoltare regională şi Fondul de coeziune.

    “Prin intermediul acestui proiect ne intensificăm eforturile care vizează protejarea fondurilor Uniunii împotriva fraudei şi corupţiei. Fondurile europene constituie o adevărată sursă de investiţii publice în statele membre, de aceea nu tolerez risipa. Parteneriatul nostru cu Transparency International este o ocazie excelentă de a trata această problemă într-o manieră pro-activă şi preventivă”, a a declarat comisarul Corina Creţu.

    La rândul său, Miklos Marschall, directorul executiv adjunct al Transparency International, a precizat că acordurile de integritate joacă “un rol important în protecţia fondurilor Uniunii Europene împotriva fraudei şi a corupţiei, deoarece sporesc transparenţa, încrederea şi gradul de responsabilizare, contribuie la buna reputaţie a autorităţilor contractante, reduc costurile şi stimulează concurenţa prin proceduri mai bune de achiziţii publice”.

    Conform comunicatului CE, acordul de integritate va fi sub forma unui document juridic între autoritatea contractantă si ofertanţi, prin care părţile se vor angaja să respecte o procedură de atribuire transparentă şi eficace. Pentru a garanta un grad ridicat de responsabilitate, acordul va avea în componenţă şi un sistem de monitorizare derulat de o organizaţie a societăţii civile.

    “Statele membre sunt puternic încurajate să profite de această iniţiativă, răspunzând apelului de manifestare a interesului care va fi lansat în mai 2015. În data de 5 mai, Transparency International va organiza o conferinţă la Bruxelles pentru promovarea acordurilor de integritate. Experienţa acumulată prin aceste proiecte pilot va fi ulterior împărtăşită administraţiilor publice din Europa”, se arată în comunicat.

    Acordurile de integritate sunt un instrument dezvoltat de Transparency International în anii ’90 pentru a sprijini guvernele, firmele şi societatea civilă care se angajează în combaterea corupţiei în domeniul achiziţiilor publice, fiind puse în aplicare în întreaga lume.

    Ele promovează rentabilitatea economică şi buna guvernare, dar pot de asemenea încuraja schimbări instituţionale, precum folosirea sistemelor de achiziţii publice electronice, simplificarea procedurilor administrative, îmbunătăţirea cadrului legislativ şi promovarea bunei guvernări.

    Proiectul pentru protecţia fondurilor UE este împărţit în două etape. Prima va începe la 1 iunie 2015 şi se va desfăşura pe durata a nouă luni. Este vorba despre o fază pregătitoare care vizează asigurarea participării autorităţilor naţionale şi a organizaţiilor societăţii civile din mai multe state membre, precum şi identificarea proiectelor potenţiale pentru punerea în aplicare a mecanismului de integritate. De asemenea, în cadrul proiectului va fi dezvoltat un mecanism de monitorizare pentru a măsura eficienţa acordurilor de integritate în ceea ce priveşte îmbunătăţirea transparenţei şi creşterea gradului de responsabilitate.

  • Topul celor mai corupte ţări din lume în 2014. România ocupă locul 69

    Într-un clasament publicat la sediul din Berlin, ONG-ul anunţă că Sudanul, Coreea de Nord şi Somalia sunt ţările percepute ca cele mai corupte din lume, în timp ce Danemarca, Noua Zeelandă şi Finlanda sunt considerate cele mai puţin corupte.

    Raportul Transparency International clasează 175 de ţări pe o scară de la 0 la 100, de la cele mai corupte la cele mai puţin afectate de acest flagel.

    România se clasează pe locul 69, cu un scor de 43 de puncte (ca anul trecut), la egalitate cu Brazilia, Bulgaria, Grecia, Italia, Senegal şi Swaziland. Republica Moldova se află pe locul 103, cu 35 de puncte (ca anul trecut), alături de Bolivia, Mexic şi Niger.

    Organizaţia subliniază că măsurarea corupţiei este imposibilă, având în vedere că este ilegală şi disimulată. Pentru a-i stabili indicele, Transparency International adună opinii ale unor experţi din cadrul unor organizaţii ca Banca Mondială (BM), Banca Africană pentru Dezvoltare sau Fundaţia germană Bertelsmann.

    În acest an, Transparency International pune accentul pe dificultăţile cu care confruntă anumite ţări emergente în lupta împotriva corupţiei.

    China, de exemplu, a 100-a din cele 178 de ţări evaluate, coboară patru puncte (la 36 de puncte) şi 20 de locuri faţă de 2013, în timp ce Turcia, a 64-a în clasament, pierde cinci puncte (la 45 de puncte) şi 11 locuri.

    Referitor la China, TI relevă că, dacă “mai mulţi poliţişti de rang înalt şi anumiţi oficiali publici de rang inferior au fost arestaţi pentru corupţie, (…) modul în care oamenii sunt supuşi unor proceduri este necesar să fie mai transparent”.

    “China (…) este necesar să ofere un acces mai bun la informaţie şi să creeze măsuri de protecţie mai importante pentru denunţători, ceea ce nu a făcut, până în prezent, în legislaţia sa”, se arată în raport.

    În ceea ce priveşte Turcia, TI subliniază că “percepţia generală a corupţiei” în ţară a “crescut în mod considerabil”, şi anume din cauza “unei serii de investigaţii şi inculpări pentru corupţie vizând persoane apropiate Guvernului”.

    – “Cultura impunităţii”

    Faptul că “jurnalişti critici faţă de regim” au fost “persecutaţi” şi “arestaţi” a contribuit la deteriorarea imaginii ţării.

    Corupţia este o problemă importantă şi în alte economii emergente, se arată în raport, care citează Brazilia (a 69-a cu 43 de puncte) şi suspiciuni privind coruperea politicienilor de către companii petroliere.

    India (a 85-a, cu 38 de puncte) este şi ea arătată cu degetul de către TI, care denunţă recurgerea la conturi bancare instalate în paradisuri fiscale ca Insula Muritius.

    Investiţiile cetăţenilor ruşi bogaţi din Cipru atrag, de asemenea, atenţia organizaţiei, care plasează ţara pe un “modest” loc 136, cu 27 de puncte.

    “Economiile care cresc rapid şi ale căror guverne refuză să fie transparente (…) creează o cultură a impunităţii în care prosperă corupţia”, a subliniat José Ugaz, jurist şi preşedintele Transparency International.

    Însă, în opinia organizaţiei corupţia este un fenomen care priveşte “toată economiile”. “Peste două treimi” dintre ţările studiate ating, de altfel, un scor de sub 50. Rezultatul mediu este 43.

    În acest sens, ONG-ul insistă asupra activităţii pe care este necesar să o desfăşoare “marile centre financiare din Uniunea Europeană şi Statele Unite”.

    Transparency International apreciază că multinaţionalele din sectorul bancar şi marile pieţe financiare ar putea să facă mai mult pentru a evita ca anumite elite îndoielnice din ţări emergente să obţină cu ajutorul lor tacit mijloace de a-şi spăla banii obţinuţi pe căi necinstite.

    “Aproape toate scandalurile bancare legate de spălarea banilor nu se mai produc doar pe nişte insuliţe care sunt paradisuri fiscale, ci privesc de asemenea fonduri îndoielnice, corupte, care aterizează în locuri ca Londra, New York sau Frankfurt”, subliniază Robin Hodess, director de cercetare la TI.

    Cele mai corupte şi cele mai puţin corupte ţări potrivit clasamantului TI pentru 2014 pe o scală de la 0 (percepute ca fiind foarte corupte) la 100 (percepute ca fiind foarte curate):

    1. Danemarca 92

    2. Noua Zeelandă 91

    3. Finlanda 89

    4. Suedia 87

    5. Norvegia 86

    = Elveţia 86

    7. Singapore 84

    8. Olanda 83

    9. Luxemburg 82

    10. Canada 81

    (…)

    12. Germania 79

    (…)

    14. Marea Britanie 78

    15. Japonia 76

    (…)

    17. Statele Unite 74

    (…)
    26. Franţa 69

    (…)
    64. Turcia 45

    (…)
    69. Brazilia 43

    = România 43

    (…)
    85. India 38

    (…)
    100. China 36

    (…)
    103. Republica Moldova 35

    (…)
    136. Rusia 27

    (…)
    166. Eritreea 18

    = Libia 18
    = Uzbekistan 18

    169. Turkmenistan 17

    170. Irak 16

    171. Sudanul du Sud 15

    172. Afganistan 12

    173. Sudan 11

    174. Coreea de Nord 8

    = Somalia 8.

    Lista completă poate fi accesată pe site-ul www.transparency.org.

  • Raport Transparency International: Peste jumătate din populaţia lumii crede că fenomenul corupţiei s-a agravat

     În ultimele 12 luni, 27 la sută dintre persoanele intervievate pentru acest barometru mondial al corupţiei afirmă că au fost nevoite să plătească mită pentru a avea acces la unele servicii publice sau unele instituţii.

    “Statele trebuie să trateze cu seriozitate vocile care se ridică împotriva corupţiei şi să întreprindă activităţi concrete pentru favorizarea transparenţei şi pentru a incita administraţia să dea socoteală cetăţenilor”, avertizează Huguette Labelle, preşedinta Transparency International, citată într-un comunicat publicat la Berlin, la sediul organizaţiei neguvernamentale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se masoara coruptia politicienilor si a functionarilor publici

    Indicele coruptiei functionarilor si politicienilor romani arata
    ceva mai rau decat in raportul de anul trecut, coborand de la 3,8
    la 3,7, ceea ce aduce Romania la egalitate cu Brazilia, Cuba si
    Muntenegru, pe pozitia 69 din 178 de tari, chiar inaintea
    Bulgariei, care a fost punctata cu 3,6. Transparency International
    noteaza insa ca orice comparatie cu clasamentele din anii trecuti
    este relativa, intrucat sistemul de sondaje si sursele luate in
    calcul pot diferi de la un an la altul, ca si numarul tarilor
    incluse (in 2009, clasamentul a cuprins 180 de tari).

    Danemarca, Noua Zeelanda si Singapore au cei mai curati
    functionari si politicieni din lume, conform Transparency
    International, cu un punctaj de 9,3 fiecare. La capatul opus al
    clasamentului, cei mai corupti angajati in sectorul public sunt in
    Afganistan si Birmania, cu 1,4, respectiv in Somalia, cu 1,1
    puncte. Perceptia coruptiei s-a deteriorat in ultima vreme si in
    tari ca Cehia, Ungaria, Grecia, Italia sau SUA.

    Republica Moldova este, alaturi de Argentina, Algeria, Kazahstan
    si Senegal, pe locul 105, cu un punctaj de 2,9.

    Indexul de coruptie releva perceptia asupra fenomenului in
    sectorul public din tarile considerate, comparativ cu altele la
    nivel global, un punctaj mai mare insemnand un grad de coruptie mai
    mic. Transparency International defineste coruptia drept “abuzul
    functiei publice in folosul obtinerii de castiguri personale”.