BusinessMagazin

Tag: Transfăgărăşan

  • Circulaţia rutieră pe Transfăgărăşan a fost închisă

    Potrivit unui comunicat transmis de CNAIR, de joi, circulaţia rutieră este închisă pe DN 7C – Transfăgărăşan de la Piscu Negru până la Cabana Bâlea Cascadă.

    ”Decizia închiderii acestui sector de drum a fost luată în conformitate cu Regulamentul de funcţionare a drumului naţional DN 7C (Transfăgărăşan) numărul: AND 524/2015, dar şi din cauza instabilităţii atmosferice la altitudine ce poate produce fenomene meteorologice extreme în orice moment”, arată sursa citată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Intervenţie a drumarilor pe Transfăgărăşan, unde stratul de zăpadă depăşeşte 10 centimetri

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Braşov, Robert Elekes, drumarii de la Districtul Bâlea au intervenit, pe Transăgărăşan, între Bâlea Cascadă şi Bâlea Lac.

    “Circulaţia nu este oprită. Noi am intervenit cu două utilaje, unul care a împrăştiat materialul antiderapant şi altul cu lamă. Pe alocuri, stratul de zăpadă a fost şi de 10 centimetri“, a declarat Elekes.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • POVESTEA tristă a Transfăgărăşanului, ”drumul dintre nori”, unul dintre cele mai frumoase din România – FOTO

    Transfăgărăşanul este cel mai celebru drum din România. Construit între 1970 şi 1974, ca o cale de comunicare între Muntenia şi Ardeal, i se mai spune “drumul dintre nori”.
     
    Pentru realizarea celor 91 de kilometri de şosea s-au dislocat circa 3 milioane de tone de rocă, s-au facut 830 de lucrări transversale şi 290.000 de metri cubi de zidărie. Pentru realizarea tunelului Capra – Balea – cel mai lung din România, cu o  lungime de 887 m – au fost escavaţi peste 41.000 metri cubi de rocă.
     
    De asemenea, s-au folosit 20 tone de dinamită, 3.573 tone de ciment, 89 tone de oţel beton, 24.000 ancore, 129 tone de plase sudate, 14.200 metri patraţi de cofraje, 1.750 metri liniari de tuburi de beton, 4.100 metri liniari de ţeavă, 50 tone de confecţii metalice, 6.900 metri cubi de nisip, 6.000 metri cubi de pietriş, 3.000 tone de cribluri si 740 de lampi de iluminat.
     

  • Cum şi-a petrecut concediul Florentina Taudor, CEO, Renania: “Târgu-Mureş e capitala mea” – VIDEO

    Dacă vrei să meditezi sau doar să urci pe munte, eşti aproape, dacă vrei să mergi cu ATV-ul prin pădure, la golf sau la salină, ai o mulţime de opţiuni. Ce-ţi mai rămâne de făcut e doar să alegi destinaţia preferată pentru weekend. Câteva zile din iunie sunt mereu dedicate vacanţelor în familie, iar în septembrie evadările sunt pentru mine. Trebuie să recunosc, Târgu-Mureş e un oraş special, proximităţile la fel. Verile aici sunt superbe şi chiar dacă lucrez, în aer se simte un vibe de vacanţă care mă reconfortează. Mă amuz când prietenii îmi spun: „Noi venim în vacanţă la Târgu-Mures, tu trăieşti aici. Eşti norocoasă.“

    În ţară, cel mai mult îmi place să vizitez Delta Dunării, Cazanele Dunării, Transfăgărăşan, Colibiţa, mănăstirile din Bucovina, Sovata, Valea Mureşului. Mi-am planificat să merg în New York, iar Japonia e şi ea pe listă.

    Care sunt lucrurile pe care le luaţi cu dvs. în toate concediile? 
    Călătoresc mult, aşa că am întodeauna un bagaj pregătit la uşă. Să mai spunem că bocancii şi impermeabilele sunt în permanenţă în portbagaj, gata de o ieşire la munte.

    Ce nu aţi face niciodată într-o vacanţă? Care sunt locurile în care nu aţi merge pentru a vă petrece concediul?
    Nu am făcut încă scuba diving şi cred că aş rezona la experienţă, nu am fost în safari şi cred că poate fi interesant. Nu mi-aş petrece concediul în Rusia şi nici în Ucraina, deşi sunt două destinaţii pe care mi-ar plăcea să le vizitez.

  • Cum şi-a petrecut concediul Florentina Taudor, CEO, Renania: “Târgu-Mureş e capitala mea”

    Dacă vrei să meditezi sau doar să urci pe munte, eşti aproape, dacă vrei să mergi cu ATV-ul prin pădure, la golf sau la salină, ai o mulţime de opţiuni. Ce-ţi mai rămâne de făcut e doar să alegi destinaţia preferată pentru weekend. Câteva zile din iunie sunt mereu dedicate vacanţelor în familie, iar în septembrie evadările sunt pentru mine. Trebuie să recunosc, Târgu-Mureş e un oraş special, proximităţile la fel. Verile aici sunt superbe şi chiar dacă lucrez, în aer se simte un vibe de vacanţă care mă reconfortează. Mă amuz când prietenii îmi spun: „Noi venim în vacanţă la Târgu-Mures, tu trăieşti aici. Eşti norocoasă.“

    În ţară, cel mai mult îmi place să vizitez Delta Dunării, Cazanele Dunării, Transfăgărăşan, Colibiţa, mănăstirile din Bucovina, Sovata, Valea Mureşului. Mi-am planificat să merg în New York, iar Japonia e şi ea pe listă.

    Care sunt lucrurile pe care le luaţi cu dvs. în toate concediile? 
    Călătoresc mult, aşa că am întodeauna un bagaj pregătit la uşă. Să mai spunem că bocancii şi impermeabilele sunt în permanenţă în portbagaj, gata de o ieşire la munte.

    Ce nu aţi face niciodată într-o vacanţă? Care sunt locurile în care nu aţi merge pentru a vă petrece concediul?
    Nu am făcut încă scuba diving şi cred că aş rezona la experienţă, nu am fost în safari şi cred că poate fi interesant. Nu mi-aş petrece concediul în Rusia şi nici în Ucraina, deşi sunt două destinaţii pe care mi-ar plăcea să le vizitez.

  • Circulaţia pe Transfăgărăşan se redeschide abia din iulie. ATENŢIE la urşi, avertismentul administratorului drumului

    „Facem apel la conducătorii auto să circule prudent, să adapteze viteza la condiţiile de trafic, mai ales având în vedere instabilitatea atmosferică ce duce la apatiţia de fenomene meteorologice spontane care afectează vizibilitatea”, anunţă compania.

    CNAIR avertizează participanţii care tranzitează acest sector de drum, că în ultima perioadă este semnalată prezenţa urşilor în apropierea părţii carosabile şi îi sfătuieşte să nu se apropie de animale şi să informeze imediat autorităţile de prezenţa acestora.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • POVESTEA tristă a Transfăgărăşanului, ”drumul dintre nori”, unul dintre cele mai frumoase din lume

    Transfăgărăşanul este cel mai celebru drum din România. Construit între 1970 şi 1974, ca o cale de comunicare între Muntenia şi Ardeal, i se mai spune “drumul dintre nori”.

    Pentru realizarea celor 91 de kilometri de şosea s-au dislocat circa 3 milioane de tone de rocă, s-au facut 830 de lucrări transversale şi 290.000 de metri cubi de zidărie. Pentru realizarea tunelului Capra – Balea – cel mai lung din România, cu o  lungime de 887 m – au fost escavaţi peste 41.000 metri cubi de rocă. De asemenea, s-au folosit 20 tone de dinamită, 3.573 tone de ciment, 89 tone de oţel beton, 24.000 ancore, 129 tone de plase sudate, 14.200 metri patraţi de cofraje, 1.750 metri liniari de tuburi de beton, 4.100 metri liniari de ţeavă, 50 tone de confecţii metalice, 6.900 metri cubi de nisip, 6.000 metri cubi de pietriş, 3.000 tone de cribluri si 740 de lampi de iluminat.

    IMAGINI INEDITE de la construcţia Transfăgărăşanului

    Ideea construirii acestui drum i-a aparţinut lui Nicolae Ceauşescu care a vrut să asigure un drum strategic peste munţi,  folosit îndeosebi de militari. Ca urmare a invaziei Cehoslovaciei de către trupele sovietice, în 1968, România era o ţintă în vizorul armatei roşii. Până la construcţia acestuia,  Munţii Făgăraş nu puteau fi trecuţi,  în acea zonă, nici măcar folosind calul.

    La construirea lui au fost folosiţi tinerii înrolaţi obligatoriu în armată la 18 ani, constructorii civili şi militarii, ţăranii şi intelectualii, mulţi dintre cei din urmă ce proveneau din închisorile comuniste.

    Potrivit povestirilor locului, minerii care se ocupau cu montarea explozibilului se ţineau unii de alţii, câte 20 – 30, pentru a nu fi luaţi de vijelie şi aruncaţi în prăpastie.

    O altă povestire se referă la un călugăr pe nume Nectarie. După construirea Transfăgărăşanului acesta a urcat cu maşina, un Trabant, până la Capra, unde a fost suprins de o avalanşă. A lăsat maşina sub copertina de la Capra iar el s-a aruncat pe zapada, fiind dus de “val”. Se spune că aşa a scăpat cu viaţă, în timp ce maşina a fost găsită după 6 luni când s-a topit zăpada.

    Cert este că o parte dintre cei care au construit “drumul dintre nori” au murit în prăpăstiile adânci ale Munţilor Făgăraş. Oficial au fost raportaţi zeci de morţi, neoficial au fost de ordinul sutelor.

  • Stratul de zăpadă depăşeşte 2 metri şi jumătate pe Transfăgărăşan; traseele montane, închise

    Vântul a bătut cu rafale de peste 80 de kilometri la oră, luni dimineaţa, viscolind zăpada şi reducând vizibilitatea la Cota 2000 pe Transfăgărăşan la mai puţin de un metru, blocând, de asemenea, intarea în Staţia Salvamont Argeş, informează corespondentul MEDIAFAX.

    “Iarna, la Cota 2000 se ajunge doar pe picioare, fie la deal, fie la vale. Duminică, dar şi în noaptea de duminică spre luni a fost viscol foarte mare. Sunt zone unde zăpada e viscolită la rasul ierbii şi alte zone foarte încărcate, unde pe drum sunt troiene foarte mari, de 2 metri şi jumătate. Aceasta este în sfârşit o iarnă aşa cum trebuie să fie. Aşa sunt iernile la munte, cu zăpadă. În ultimii 5 -6 ani am avut zăpadă foarte puţină şi teren relativ stabil, iar unii oamenii s-au obişnuit să se deplaseze peste tot. Acum, o să apară problemele pentru că vor spune: lasă, am mai fost în decembrie la munte. Numai că nu seamănă o zi cu alta, ca să nu mai spun de o lună decembrie cu o alta”, a declarat Ion Sănduloiu, şef Salvamont Argeş.

    Pe timpul viscolului, vizibilitatea a scăzut sub un metru.

    “A fost un viscol care la rafală avea pete 80 de km la oră. Erau minute în şir când, ieşind afară, nu puteai să vezi nici la un metru. Dacă întindeai palma, nu ţi-o vedeai. Zăpada se depozitează în jurul obstacolelor, de obicei, iar de data asta s-a depozitat şi în jurul clădirii Salvamont. Avea cam un metru. Întâi am filmat, apoi am deszăpezit”, a mai povestit Sănduloiu.

    Duminică, un turist belgian care se avântase într-o drumeţie a fost întors din drum de salvamontişti.

  • Transfăgărăşanul va fi închis circulaţiei din 1 noiembrie, de la Piscu Negru la Cabana Bâlea Cascadă

    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) informează că pe DN 7C Transfăgărăşan, de la km 104+000 (Piscu Negru) până la km 130+800 (Cabana Bâlea Cascadă), circulaţia rutieră va fi închisă începând cu data de 1 noiembrie „până la o dată ce urmează a fi comunicată”.

    Decizia închiderii acestui sector de drum a fost luată în conformitate cu Regulamentul de funcţionare a drumului naţional DN 7C (Transfăgărăşan), dar şi „din cauza condiţiilor meteo nefavorabile din ultima perioadă, care pot periclita siguranţa circulaţiei prin căderi de stânci, alunecări de teren, pericol de polei”.

    Potrivit CNAIR, sectorul de drum închis circulaţiei va fi semnalizat corespunzător, iar participanţii la trafic sunt rugaţi să respecte semnalizarea rutieră existentă.

  • Secretul ascuns până acum din Transfăgărăşan, ”drumul dintre nori”, unul dintre cele mai frumoase din România

    La data de 20 septembrie1974 a fost inaugurat drumul naţional Transfăgărăşan, care cuprinde cel mai lung tunel rutier din România (887 m), situat la cea mai mare altitudine din ţară: 2.045 m.

    Transfăgărăşanul este cel mai celebru drum din România. Construit între 1970 şi 1974, ca o cale de comunicare între Muntenia şi Ardeal, i se mai spune “drumul dintre nori”.

    Pentru realizarea celor 91 de kilometri de şosea s-au dislocat circa 3 milioane de tone de rocă.

    Vezi aici secretul ascuns până acum din Transfăgărăşan, ”drumul dintre nori”, unul dintre cele mai frumoase din România