BusinessMagazin

Tag: traduceri

  • „Arma” cu care eMAG vrea să cucerească noi teritorii din toată lumea

    Elementul de  noutate:


    Realizat de o echipă de dezvoltatori din cadrul eMAG, Automated Translation System (ATS) foloseşte soluţii de traducere automată bazate pe reţele neuronale şi are ca scop traducerea din limbile vest-europene (engleză, franceză, germană, italiană) şi est-europene (poloneză, maghiară, bulgară) în limbile ţărilor în care platforma eMAG Marketplace este disponibilă. Proiectul asigură un volum mare de traduceri (zeci de mii de produse procesate în fiecare lună) la un cost de 2,5 de ori sau chiar de 3 ori mai mic decât orice altă ofertă de pe piaţă. Sistemul combină inteligenţa artificială cu intervenţia umană – cel puţin pentru început, un operator va revizui traducerea făcută de maşină. Cu toate acestea, sistemul e proiectat în aşa fel încât modificările făcute de operatorul uman să fie transmise înapoi către aplicaţie ca feedback ce va fi încorporat în traduceri viitoare. Folosind inteligenţa artificială şi stocarea conţinutului în baze de date specializate (numite memorii de traducere), este un sistem care învaţă şi devine mai bun cu trecerea timpului, pe măsură ce realizează din ce în ce mai multe traduceri.

    Descrierea inovaţiei:


    Ecosistemul eMAG s-a dezvoltat într-un ritm susţinut în ultimii ani, iar această creştere este, în primul rând, alimentată de platforma eMAG Marketplace, care astăzi numără peste 20.000 de comercianţi din patru ţări (România, Ungaria, Bulgaria şi Polonia). Până de curând, fiecare ţară avea un număr de comercianţi care îşi vindeau produsele doar în teritoriul în care activau, existând puţini comercianţi care activau pe mai multe pieţe.  Întrucât spaţiul economic european a eliminat numeroase bariere de tipul taxelor şi formalităţilor vamale, elementul principal care blochează comerţul electronic este fragmentarea lingvistică a Europei, care îngreunează documentarea produselor. Pentru a putea vinde produse în noi teritorii, este nevoie de traducerea produselor: titlul, descrierea şi caracteristicile acestora trebuie traduse în limba fiecărui nou teritoriu în care vor fi vândute. Acest proces ridică trei tipuri de dificultăţi: cei mai mulţi comercianţi din platforma eMAG Marketplace nu au nici timpul necesar, nici expertiză în traducerea conţinutului care descrie produsele; se poate apela la o firmă specializată în traduceri, însă acest serviciu ar putea fi o investiţie prea mare pentru cei mai mulţi dintre comercianţi. De asemenea, costul de traducere trebuie înmulţit cu numărul de teritorii noi în care produsele vor fi vândute. Din aceste motive, eMAG a început în urmă cu şase luni să dezvolte un sistem automatizat care să poată traduce descrierile produselor mult mai rapid şi mai eficient decât soluţiile disponibile pe piaţă.

    Efectele inovaţiei:


    Scopul proiectului este ca toţi comercianţii din platforma eMAG Marketplace, indiferent de ţara în care au sediul, să îşi poată vinde produsele către clienţii eMAG din toate teritoriile. Pentru client, asta se traduce într-o gamă mai mare de produse din care poate alege. Pentru comercianţi, acest proiect deschide oportunitatea de a ataca noi teritorii şi de a se adresa unor categorii noi de clienţi, întrucât reduce dramatic costurile de intrare pe aceste noi pieţe. Pentru comercianţii din România, proiectul va face posibilă intrarea în celelalte teritorii pe care eMAG este prezent (Ungaria, Polonia, Bulgaria) mult mai repede şi cu costuri mult mai mici.

    Proiectul eMAG Automated Systems a apărut în ediţia specială „Cele mai inovatoare companii din România”, 2018.

  • Roxana Petrescu, senior editor ZF: „Când peste tot eşti învăţat să taci, aici, Chief, trebuie să ai cea mai bună întrebare“

    Aveam 21 de ani, eram la Finanţe-Bănci la ASE şi habar nu aveam de nimic, dar ştiam din generală că eu vreau să scriu. Asta îmi plăcea mie. Am văzut anunţul, am sunat în redacţie, era pe atunci în spatele Teatrului Naţional, şi am venit la interviu, fără CV. Nu era necesar. Niciodată nu a fost necesar la ZF în redacţie.

    Am dat de Cristian Hostiuc (Fini), care m-a întrebat o formulă cu rata inflaţiei (ulterior am aflat că nici el nu o ştia, dar testa el ceva). Nu am minţit. Am zis că nu o ştiu. Slab, Chief, a decretat Fini, mijindu-şi ochii pe sub ochelari. (Toţi în redacţie suntem Chief, indiferent de ce scrie pe cartea de vizită.) Am făcut nişte traduceri şi după câteva săptămâni de probă m-am angajat la ZF. Primul job. Nu aveam nici 400 de lei pe lună, dar pentru mine erau o comoară. Adio bani de la părinţi. Îmi luam în fiecare zi o sută de grame de Fornetti cu telemea de la Universitate şi jur că pateurile alea aveau gust de libertate. Nu exista mândrie mai mare (nici masă mai bună).
    Mă uitam cu jind la cei care scriau despre afaceri de la zero la ZF în timp ce eu făceam traduceri, alergând după un calculator liber. Asta îmi doream şi eu, dar nu a fost să fie.
    Într-o zi, Adrian Mîrşanu, pe atunci editor al secţiunii de companii, poate cel mai bun jurnalist pe piaţa de fuziuni şi achiziţii, specializat în zona de energie, m-a întrebat dacă nu vreau să încep să scriu pe acest domeniu. Adi e un tip foarte isteţ (acum are platforma mirsanu.ro), aşa că mi-a vândut frumos companiile energetice. Chief, sunt cele mai mari, cei mai mulţi bani, putere. Sigur, am acceptat provocarea.
    Fără să ştiu, m-am trezit într-un microbuz în drum spre Oltchim la un eveniment prezentat de Mihaela Rădulescu. Eu eram şocată de faptul că Mihaela Rădulescu era mai mică de înălţime decât mă aşteptam, nu de Oltchim în sine. Am pus o întrebare la conferinţă (ne făceam liste întregi, ne făceam background, tot), am scris un material oribil pe care l-am transmis din autocar şi pe care Adi mi l-a refăcut cap-coadă, dar care a doua zi a mişcat acţiunile combinatului.
    După bucuria de moment generată de importanţa mea subită, a urmat calvarul. Nu pricepeam nimic din energie. Nu ştiam diferenţa dintre distribuţie şi furnizare, tarife, reglementări, privatizări, interese. Băi, Chief, dar tu chiar nu pricepi nimic! Verdictele sunt foarte clare la ZF, la fel şi lipsa mănuşilor în transmiterea lor. Unde naiba erau afacerile de la zero la care visam eu când toate erau făcute deja în energie? 
    Am început să fac teren. Am început cu conferinţele. În 2006, ţin minte că l-am văzut pentru prima dată pe Dinu Patriciu, proprietarul Rompetrol. Era o conferinţă, într-o sală mică din sediul grupului, plină cu ziarişti. Patriciu era un munte de om. Conferinţa a fost făcută imediat după ce s-a pus un sechestru pe 26% din acţiunile Rompetrol.
    «Noaptea vaca rumegă. Câinele, deranjat de vacă, latră. Ciobanul nu poate să doarmă din cauza lătratului câinelui. Ce face ciobanul? Împuşca vaca», a spus Patriciu.Ciobanul era Băsescu, iar vaca era rafinăria lui. Abia începusem să fac primii paşi în presă şi mă izbeam de un om care nu se încurca în declaraţii corporatiste, expresive ca nişte bucăţi de cherestea. Nici nu aveţi idee cât ne lipsesc aceşti oameni.
    Nu mai ţin minte dacă atunci i-am pus vreo întrebare, dar mi-am format treptat curajul, pentru că veneam în redacţie şi automat eram luată în vizor: Chief, ce ai întrebat? Dar cine a pus întrebarea aia? A, păi vezi? Aia era o întrebare bună, nu a ta. Tu de ce nu ai întrebat? Degeaba te duci, Chief, la conferinţe dacă nu întrebi!
    Cu fiecare conferinţă la care mergeam, curajul mi se clădea şi chiar şi acum, dacă merg undeva şi nu pun o întrebare, am senzaţia că am pierdut timpul. Trebuie mereu să găseşti ceva, rotiţele trebuie să se învârtă.
    Dar erau tot mai multe întrebări.
    Am făcut tot mai mult teren. M-am dus să văd baraje hidroenegetice. Am vorbit cu oameni care se temeau de focurile de artificii pentru că le aminteau de dinamita cu care se răscoleau munţii pentru a se face astfel de lucrări. Trebuie să înţelegi duritatea domeniului despre care scrii sau măcar să te chinui. Trebuie să înţelegi nivelul de complexitate sau măcar să te chinui înainte de a-ţi da cu părerea. Mereu să te chinui.
    Am mers la termocentrale. Ştiţi ce căldură emană cărbunele când arde în acele cuptoare? Guri de iad. Alungă orice ierni. Când toţi s-au transformat peste noapte în apostolii energiei verzi, este important să-ţi aminteşti de căldura aia când se opresc eolienele. Aia este căldura care înveleşte o ţară când vântul stă.
    M-am băgat în pântecele Porţilor de Fier, lângă turbine. Nu-ţi auzi gândurile de forţa apelor. Trebuie să ştii asta ca să îţi dai seama că în astfel de companii, cum este Hidroelectrica, nu este vorba doar despre cifre, ci despre securitatea unei ţări.
    Am fost în reactoare nucleare, am coborât în mine, am inhalat praf de cărbuni, am ieşit cu faţa murdară. Eu am avut noroc bun, dar am scris despre alţii care nu au mai ieşit la suprafaţă. Am zburat cu elicopterul pe platforme marine, am simţit mirosul dintr-o rafinărie, m-am urcat pe o turbină eoliană la 100 de metri înălţime. Am intrat în dispeceratul energetic, cel mai bine păzit secret din energie, pentru a vedea cum o mână de oameni ţin becurile aprinse pentru milioane. Am fost în fabrici de combustibil nuclear. Era un câine gras în faţa sediului, când eu mă aşteptam la SF-uri.
    De fiecare dată m-am întors în redacţie şi am scris, am cărat mii de cititori cu mine ca să vadă complexitatea unui sistem pe care îl iau ca dat. Am făcut legături. Cifrele seci nu înseamnă nimic. Contextualizează mereu, Chief, dar ca să contextualizezi trebuie să ştii, să citeşti, să întrebi.
    De-a lungul anilor, am ratat ştiri, am interpretat greşit, dar niciodată cu intenţie, poate am fost manipulată, dar mereu am încercat să am opinia mea, chiar dacă uneori s-a dovedit că nu era cea corectă. Dar ce bucurie era când aveam dreptate!
    Din 2005 eu tot pun întrebări, vin în redacţie şi când mă ia Sorin (Pâslaru – redactor-şef) la întrebări, îmi dau seama că mai am de întrebat sau, mai rău, că nu am priceput nimic. În continuare, temerea cea mai mare este că nu pun cea mai bună întrebare.
    În fiecare zi, ziarul este gol. În fiecare seară ridicăm catedrala, iar a doua zi o luăm de la capăt. Ziarul trebuie mereu să plece, plin, proaspăt, la timp, de 20 de ani. Şi aşa este. Jurnalismul este antreprenoriat pursânge. Zilnic.
    Când anul trecut am decis să fac o schimbare, Fini mi-a zis: Chief, du-te, dar să ştii că niciodată cineva din afară nu va înţelege ce este aici. Avea dreptate. Niciun alt loc de muncă nu te trimite în locurile pe care le-am văzut eu, nu te conectează la oamenii pe care i-am cunoscut eu, nu te forţează zilnic să vii cu ceva nou.
    Când peste tot eşti învăţat să taci, aici, Chief, trebuie să ai cea mai bună întrebare. De aia eu nici nu zic că mă duc la muncă/job/corporaţie, nici măcar după atâţia ani.
    Eu nu merg la muncă, merg în redacţie sau unde mă poartă ea.”

  • (P) Marketing şi traducere, uniunea perfectă pentru a vă internaţionaliza ecommerce-ul

    Dacă aveţi un ecommerce care încearcă sa îşi creeze o nişă şi să îşi promoveze produsele sau serviciile, nu ar trebui să subevaluaţi importanţa traducerii de marketing! Este vital să apelaţi la o traducere şi o adaptare corectă a întregului material de marketing şi să mizaţi pe un birou de traduceri profesional.

    Această percepţie poate părea evidentă, însă multe companii apelează la un serviciu profesional de traducere de marketing după ce au avut o experienţă neplăcută. Dar, care a fost motivul nemulţumirii acestora? Acela că traducerea de marketing nu a fost localizată -adaptată- la cultura ţintă, eşuând într-un mod lamentabil.

    Doriţi cu adevărat să vă faceţi îndrăgit în afara graniţelor dvs.? Dacă da, atunci nu ezitaţi, eliminaţi traducerile literale şi pariaţi pe obţinerea succesului într-o limba pe înţelesul tuturor!

    Ce este atât de special în textele de marketing?

    Este evident că orice tip de traducere prezintă o provocare, însă când vine vorba de  marketing şi de publicitate, dezvoltarea este mult mai complexă, fiind una dintre cele mai delicate traduceri cu care se poate confrunta un ecommerce.

    Traducerile de marketing implică multe variante, cu obiective atât de disparate cum ar fi promovarea unui brand, vânzarea unui serviciu sau crearea engagementului publicului. Dacă se urmăreşte internaţionalizarea ecommerce-ului, printre tacticile de marketing întrebuinţate se numără traducerea textelor din reţelele de socializare, tot ceea ce implică poziţionarea SEO (etichete, URL-uri, cuvinte cheie, etc.), campaniile de marketing, cataloagele, publicaţiile sau, inclusiv, propriile descrieri de produse şi/sau servicii.

    Dacă ţinem seama de toate aceste diversificări, marketingul este una dintre cele mai inovatoare şi creative discipline ale unei afaceri, deoarece crearea sa se bazează pe convingere şi descriere. Una dintre marile complicaţii ale acestui tip de texte, este că oferă un anumit produs sau serviciu în cadrul unei pieţe competitive şi se adresează unei pieţe potenţiale, şi de aceea reuşesc să se adapteze culturii publicului receptor.

    În acest context, traducerile de marketing trebuie să se adapteze şi ele la cultura ţintă, eliminând de multe ori traducerile literale. Este necesar să se cunoască foarte bine produsul (sau serviciul) şi piaţa, dar mai presus de orice, este vital să se aibă discernământ pentru a şti când o frază trebuie adaptată. Aceasta va fi cheia între o campania de succes şi alta eşuată.

    Erori comune în traducerea de marketing digital

    În cadrul unui ecommerce, se acordă atenţie multor aspecte atunci când vine vorba de marketing digital, cheltuindu-se de multe ori sume uriaşe de bani în campanii, însă nu se acordă multă atenţie traducerii acestor conţinuturi. Când acest lucru se întâmplă, apar erori care pot pune în pericol reputaţia unui ecommerce, în cel mai fericit caz, printr-o scădere a vânzărilor:

    • Atenţie la reţelele de socializare. O simplă eroare pe aceste canale poate schimba sensul campaniei respective şi, uneori, poate deveni virală afectând imaginea firmei.
    • Traducerea nu este localizată. În aceste cazuri, nu s-au luat în consideraţie toate posibilele accepţiuni ale unui cuvânt în limba ţintă, creând neînţelegeri deloc plăcute.
    • Nu se ia în considerare SEO. Greşelile în redactare, în etichete sau în linkuri vă pot afecta.  
    • Nu se acordă atenţie mesajelor de email marketing. Dacă nu acordaţi atenţie la textele mesajelor dvs. de poştă electronică, acestea pot ajunge în folderul spam, aşa că, aveţi grijă!

    Mizaţi pe o agenţie de traduceri pentru textele dvs. de marketing.

    Aşa cum probabil v-aţi putut da seama, o traducere incorectă a conţinuturilor de marketing ale ecommerce-ului dvs. poate duce la pierderea întregii munci depuse.

    Mizând pe o traducere de marketing profesională, realizată de un birou de traduceri cum este BigTranslation, formată din traducători nativi, vă va ajuta să vă faceţi remarcat faţă de ceilalţi. Asiguraţi-vă să garantaţi performanţa optimă a conţinuturilor şi campaniilor dvs. având încredere în cei care cunosc la perfecţie cultura căreia doriţi să vă adresaţi.

  • Google Translate va fi mai bun. Ce îmbunătăţiri aduce Google

    Traducerea neurală este mult mai bună decât vechiul sistem bazat pe traducerea de cuvinte disparate şi bucăţi de text, întrucât acum sunt traduse frazele întregi. În spatele acestei tehnologii se află un proces intens de dezvoltare de tip „machine learning”.. Acest lucru generează traduceri care sună mult mai aproape de modul în care oamenii vorbesc, în special atunci când sunt traduse fraze întregi.

    Acest nou tip de traducere va funcţiona automat în toate locurile unde Google Translate este disponibil. În prezent este disponibil pe aplicaţia de Android sau iOS, pe domeniul translate.google.ro şi prin Google Search.

    În curând se va regăsi şi în soluţia de traducere automată a paginilor din Chrome. Româna se alătură astfel celorlalte limbi care beneficiază de tehnologia de traducere neurală. Obiectivul este ca, în cel mai scurt timp, toate cele 103 limbi acoperite de Google Translate să treacă la noua tehnologie de traducere

  • Facultatea din România unde 76 de candidaţi se bat pentru un loc. Salariile la absolvire pot începe de la 4000 de lei

    Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine continuă să fie în topul celor mai căutate facultăţi din România şi cea mai căutată din cadrul Universităţii din Bucureşti, cu 76 de candidaţi pe loc, la specializarea Limbi Moderne Aplicate.

    Anul acesta au fost 1700 înscrişi în total, potrivit lui  Eduard Paştalac, preşedinte al Asociaţiei Studenţilor la Limbi Străine (ASLS), care se ocupă în fiecare an de organizarea admiterii la Limbi şi Literaturi Străine, alături de conducerea facultăţii.

    Recent, Smartree,  companie de resurse umane, a plasat această specializare printre cele mai căutate pe piaţa muncii, alături de Politehnică sau Cibernetică. Potrivit raportului Smartree, salariile vorbitorilor de limbi străine exotice pot ajunge la un venit lunar de 4000 de lei net, comparativ cu vorbitorii de engleză, franceză sau italiană, ale căror salarii pot începe de la 2.000 lei net

    “Absolvenţii acesteia îşi pot găsi un loc de muncă bine plătit, având de ales între trei opţiuni. Prima este să lucreze ca specialişti în domenii precum customer care, contabilitate, IT, outsourcing, HR sau turism. A doua este să devină profesori de limbi străine. Iar cea de-a treia este să urmeze o carieră în traduceri şi interpretariat, fie ca angajaţi full-time într-o companie medie sau într-o multinaţională, fie ca freelanceri colaboratori pentru firme de traduceri din Romania sau străinătate.”, spune Irina Rahmanov, traducător şi fondator Academia de Traduceri.ro 

    Deşi, conform ASLS, la admitere cele mai căutate limbi la specializarea Limbă şi Literatură au fost italiană, portugheză, rusă, japoneză, arabă, neogreacă, concurenţa variind între 25 şi 6 pe loc în funcţie de limbă, absolvenţii care vor avea cele mai mari salarii, chiar şi de la prima angajare, vor fi cei care cunosc limbi mai puţin cunoscute, precum daneză, finlandeză, olandeză, norvegiană, suedeză, chineză, arabă, japoneză, rusă sau hindi.

    Cei mai solicitaţi traducători şi interpreţi sunt pe limbile europene, însă cele mai bine plătite limbi sunt cele scandinave, asiatice şi arabe.

    “Limbile care au cele mai mari solicitări şi pentru care nu sunt suficienţi traducători în acest moment pe piaţă sunt germana, olandeza, daneza”, a adăugat reprezentanta Academiei de Traduceri.

    De asemenea, pentru viitorii absolvenţi care îşi doresc să urmeze o carieră în traduceri, cunoaşterea excelentă a două limbi străine le poate asigura acestora un salariu peste media din domeniu, întrucât cele mai bine plătite traduceri sunt cele dintr-o limbă străină în alta.

    “Ca traducător poţi fi angajat full time într-o companie, birou de traduceri sau casă de avocatură. Poţi opta însă şi să fii liber profesionist, profesând ca interpet sau traducător.”, a mai spus Irina Rahmanov.

    Majoritatea candidaţilor înscrişi la admiterea din 2016 la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine sunt femei.

  • Facultatea din România unde 76 de candidaţi se bat pentru un loc. Salariile la absolvire pot începe de la 4000 de lei

    Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine continuă să fie în topul celor mai căutate facultăţi din România şi cea mai căutată din cadrul Universităţii din Bucureşti, cu 76 de candidaţi pe loc, la specializarea Limbi Moderne Aplicate.

    Anul acesta au fost 1700 înscrişi în total, potrivit lui  Eduard Paştalac, preşedinte al Asociaţiei Studenţilor la Limbi Străine (ASLS), care se ocupă în fiecare an de organizarea admiterii la Limbi şi Literaturi Străine, alături de conducerea facultăţii.

    Recent, Smartree,  companie de resurse umane, a plasat această specializare printre cele mai căutate pe piaţa muncii, alături de Politehnică sau Cibernetică. Potrivit raportului Smartree, salariile vorbitorilor de limbi străine exotice pot ajunge la un venit lunar de 4000 de lei net, comparativ cu vorbitorii de engleză, franceză sau italiană, ale căror salarii pot începe de la 2.000 lei net

    “Absolvenţii acesteia îşi pot găsi un loc de muncă bine plătit, având de ales între trei opţiuni. Prima este să lucreze ca specialişti în domenii precum customer care, contabilitate, IT, outsourcing, HR sau turism. A doua este să devină profesori de limbi străine. Iar cea de-a treia este să urmeze o carieră în traduceri şi interpretariat, fie ca angajaţi full-time într-o companie medie sau într-o multinaţională, fie ca freelanceri colaboratori pentru firme de traduceri din Romania sau străinătate.”, spune Irina Rahmanov, traducător şi fondator Academia de Traduceri.ro 

    Deşi, conform ASLS, la admitere cele mai căutate limbi la specializarea Limbă şi Literatură au fost italiană, portugheză, rusă, japoneză, arabă, neogreacă, concurenţa variind între 25 şi 6 pe loc în funcţie de limbă, absolvenţii care vor avea cele mai mari salarii, chiar şi de la prima angajare, vor fi cei care cunosc limbi mai puţin cunoscute, precum daneză, finlandeză, olandeză, norvegiană, suedeză, chineză, arabă, japoneză, rusă sau hindi.

    Cei mai solicitaţi traducători şi interpreţi sunt pe limbile europene, însă cele mai bine plătite limbi sunt cele scandinave, asiatice şi arabe.

    “Limbile care au cele mai mari solicitări şi pentru care nu sunt suficienţi traducători în acest moment pe piaţă sunt germana, olandeza, daneza”, a adăugat reprezentanta Academiei de Traduceri.

    De asemenea, pentru viitorii absolvenţi care îşi doresc să urmeze o carieră în traduceri, cunoaşterea excelentă a două limbi străine le poate asigura acestora un salariu peste media din domeniu, întrucât cele mai bine plătite traduceri sunt cele dintr-o limbă străină în alta.

    “Ca traducător poţi fi angajat full time într-o companie, birou de traduceri sau casă de avocatură. Poţi opta însă şi să fii liber profesionist, profesând ca interpet sau traducător.”, a mai spus Irina Rahmanov.

    Majoritatea candidaţilor înscrişi la admiterea din 2016 la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine sunt femei.

  • Doi tineri din Bucureşti încuie corporatiştii într-o cameră şi fac bani din asta

    Vlad Istrate(23 de ani) şi Denise Ionescu(25 de ani) sunt freelanceri: Vlad în domeniul financiar iar Denise în zona traducerilor. În prezent ambii urmează un master de consultanţă în afaceri la Universitatea Bucureşti, dar timpul liber şi-l petrec punând bazele Bolthaus, un business de tip escape the room.

    “Ideea ne-a venit imediat după ce am auzit de acest concept de la nişte prieteni, iar după ce am jucat prima cameră deja am decis să pornim la drum cu propriul escape room. Conceptul ni s-a părut inedit şi datorită faptului că pe vremea aceea nu se găseau atât de multe escape-uri în Bucureşti; ni s-a părut o oportunitate bună de afacere. Am luat-o ca pe o provocare, dacă în alte ţări se poate, la noi de ce nu?”, povesteşte Denise Ionescu.

    Au pornit businessul în vara anului 2015, însă “începutul a fost destul de lent, având o singură cameră pe vremea aceea (Tutankhamun’s Curse) iar publicitatea rezumându-se la <word of mouth> adică recomandarea prietenilor, aceştia fiind de altfel clienţii noştri din acea vară.” În toamnă au terminat şi a doua cameră, Mayan Maze, şi au început să investească în publicitate pe canalele populare de socializare precum Facebook, Google+, Instagram şi chiar pe motorul de căutare Google.

    “Datorită faptului că Bolthaus operează în locaţie proprie, am avut posibilitatea de a construi totul pe placul nostru şi pe stilul imaginat de către noi. Renovarea şi amenajarea locului au costat în jur de 10.000 de euro, deoarece a necesitat un <facelift> considerabil, fiind un imobil vechi. Decorul, aparatura de logistică, site-ul, camerele de joc şi tot ce se mai poate adăuga până la produsul finit au mai costat încă 7.000 de euro”, spun cei doi.

    Elementele de diferenţiere faţă de alte afaceri similare, crede Denise Ionescu, sunt cele fizice şi dinamice pe care le-au încorporat în camera Mayan Maze. “Camera nu este una clasică unde jocurile sunt rezolvate stând pe scaun sau pe jos – ci există posibilităţi de a te simţi în întregime într-o junglă veritabilă. Mai multe nu putem spune pentru a nu strica surpriza celor care nu au apucat să joace încă. De asemenea, considerăm ca locaţia este un avantaj, totul fiind nou cu un aspect modern.”

  • Netflix vrea să traducă tot conţinutul din România până la sfârşitul anului

    Netflix poate fi accesat în România încă de la începutul anului 2016, însă mulţi dintre utilizatori s-au plâns de oferta limitată a conţinutului disponibil, cât şi de lipsa traducerilor în limba română. Joris Evers, vice preşedinte şi şeful departamentului de comunicare din cadrul Netflix Europa, a discutat în cadrul ICEEfest despre planurile de dezvoltare ale serviciului în ţara noastră pentru restul anului, cât şi pentru viitor.

    Evers a dezvăluit că în timp ce momentan nu există traduceri în limba română decât pentru un singur film de pe platforma Netflix, compania are în plan să subtitreze majoritatea filmelor până la finalul lui 2016. Odată ce librăria deja lansată este tradusă, majoritatea conţinutului nou ar trebui să fie apoi lansat cu traduceri în română încă de la început.

    Citiţi mai multe pe www.go4it.ro