Tag: traderi

  • Dolarul atinge cel mai ridicat nivel din 2020 cu traderii pregătindu-se pentru majorări de dobânzi în SUA

    Dolarul american a urcat la cel mai ridicat nivel din aproape 18 luni la finalul săptămânii trecute, traderii reacţionând la refuzul preşedintelui băncii centrale a SUA Jay Powell de a exclude o serie agresivă de majorări de dobânzi în acest an, notează Financial Times. Avansul a venit în contextul în care pieţele iau în calcul cinci majorări de un sfert de punct de către Fed până la sfârşitul anului.

  • Cum a transformat pandemia de COVID lumea într-un paradis pentru hoţi. Care sunt lucrurile cele mai furate acum pe perioada crize financiare care vinde dupa pandemie

    Atracţia profiturilor mari fără muncă cinstită sau pe munca altora este irezistibilă pentru anumiţi oameni, cum sunt hoţii de lemne. Acum, când preţurile materiilor prime au explodat, atracţia este şi mai mare. Iar pentru traderi – intermediarii -, actualul val de inflaţie este cel mai bun lucru care li s-a întâmplat în ultimul deceniu şi jumătate. Pandemia, preţurile în creştere şi criza economică s-au combinat pentru a crea condiţii perfecte pentru hoţi şi fraudatori, scrie Bloomberg.

    Sergentul Tosha Ternes stă în cea mai mare parte a timpului la Serviciul de Poliţie din Saskatoon investigând cazuri de spargeri şi intrare prin efracţie. În ultimele luni, departamentul ei se confruntă cu o creştere «drastică» a unui anumit tip de infracţiune: furtul de cherestea de pe şantierele de construcţii. „Totul stă pur şi simplu acolo, ca o invitaţie pentru toată lumea”, spune Ternes, care lucrează în oraşul Saskatchewan din regiunea de prerie a Canadei. „Unele şantiere au fost lovite de două, trei, patru ori”.

    Furtul de materii prime precum cherestea, metale şi produse agricole nu este nimic nou. Cu toate acestea, combinaţia de preţuri în creştere, pandemie şi şocul economic a creat un teren neobişnuit de fertil pentru infractori.

    Statisticile sunt greu de obţinut, deoarece autorităţile folosesc date diferite şi o mare parte din acestea nu acoperă perioada pandemiei. Însă interviurile cu experţi, instituţii de aplicare a legii şi victime redau imaginea unei creşteri a activităţii infracţionale în condiţiile în care scumpirea materiilor prime încurajează discuţii despre un nou «superciclu», precum cel din primul deceniu al secolului.

    În Chile, unde preţul cuprului este urmărit de bancheri şi şoferi de taxi deopotrivă din cauza importanţei sale economice, bandele infracţionale atacă trenurile cu metal prelucrat topit. Când hoţii lovesc, poliţiştii dotaţi cu „echipament de război” îi urmăresc cu maşini de patrulare, spune un ofiţer din regiunea Antofagasta, unde se află unele dintre cele mai mari mine de cupru din lume.

    Vin rapoarte şi din Germania, Marea Britanie şi SUA despre furtul de convertoarele catalitice de pe maşini, acestea fiind recoltate pentru metalele preţioase pe care le conţin.

    În Nigeria, care, la fel ca multe ţări în curs de dezvoltare, suferă de o inflaţie accelerată a preţurilor la alimente, unii fermieri se plâng că hoţii le atacă culturile.

    „Înainte furau în cantităţi mici”, spune Johnson Akinwunmi, un fermier din statul Ondo care cultivă cacao şi manioc. „Dar acum din decembrie furturile au ajuns la niveluri record.”

    Apoi, există ceea ce este cunoscut sub numele de fraudă alimentară, care poate însemna contrafacerea alimentelor sau înlocuirea cu un produs inferior sau falsificarea originii.

    În Malaezia, unii infractori reambalează uleiul de gătit uzat în cutii sau sticle vopsite pentru a-l vinde ca ulei de palmier, un produs alimentar de bază care a devenit mai scump.

    În India, cel puţin 500 de persoane s-au îmbolnăvit în aprilie după ce au consumat făină de hrişcă falsă. Poliţia spune că există o creştere notabilă a practicii obişnuite de înlocuire a condimentelor, cum ar fi turmericul şi ardeiul iute, cu substanţe mai ieftine şi adesea toxice, inclusiv făină de orez şi coloranţi industriali.

    Amarendra Panda, un comisar asistent al poliţiei din Cuttack, din statul Odisha din estul Indiei, spune că ofiţerii săi au efectuat recent raiduri la aproximativ 20 de sedii şi au confiscat ceea ce el numeşte „mărfuri falsificate” în valoare de milioane de rupii, sau zeci de mii de dolari. „Motivul fraudatorilor a fost să obţină profituri uriaşe investind cât mai puţin posibil”, spune el.

    Preţurile cherestelei din SUA au crescut la un nivel record în luna mai şi acum sunt de mai bine de două ori mai mari faţă de acum un an. Cuprul a urcat cu 70% în aceeaşi perioadă. Preţurile alimentelor la nivel global au crescut pentru a 12-a lună consecutivă în mai, atingând cele mai mari cote din ultimul deceniu.

    „Valoarea pe piaţa neagră a mărfurilor se schimbă peste noapte”, spune Jim Yarbrough, care conduce o echipă a British Standards Institution care monitorizează riscurile de pe lanţul de aprovizionare, inclusiv terorismul. „Aceasta va atrage activitatea criminală la fel ca toate celelalte forme de cerere şi ofertă.”

    În timp ce creşterea preţurilor a reprezentat un stimulent pentru infracţiunile cu materii prime, pandemia a oferit noi oportunităţi. Întreruperea aprovizionării şi disponibilitatea redusă a unor materiale înseamnă că managerii trebuie să recurgă uneori la afaceri cu furnizori netestaţi anterior, spune Kimberly Carey Coffin, director tehnic global la Lloyd’s Register, o companie de asigurare a calităţii.

    Chiar şi cumpărătorii experimentaţi riscă să fie înşelaţi. Vara trecută, traderul elveţian de materii prime Mercuria Energy Group a încheiat un acord pentru a cumpăra cupru de 36 de milioane de dolari de la un furnizor turc, dar a primit în schimb o încărcătură de pavele vopsite.

    De la sfârşitul anului 2019, jafurile pentru cupru din provincia Antofagasta din nordul Chile au crescut cu aproximativ 30%, potrivit lui Egidio Ojeda, ofiţer de investigaţii în poliţia din Chile. Deşi unele dintre acestea pot fi atribuite izolării minelor şi creşterii turbulenţelor sociale care au precedat pandemia, situaţia reflectă, de asemenea, o creştere uriaşă a preţului acestui metal. „Operaţiunile sunt ca un film”, spune Ojeda. „Este o afacere care mişcă mulţi bani şi chiar mai mulţi acum că preţurile au crescut.”

    Hoţii cu camioane urmăresc şi încearcă să intercepteze vagoanele de tren care pleacă de la mine precum Escondida a BHP Group sau Zaldivar a Antofagasta, potrivit lui Ojeda. Infractorii aruncă câte unul sau două pachete de foi de cupru catodic, fiecare având o valoare de aproximativ 20 de milioane de pesos chilieni (27.500 de dolari). În martie, poliţia a reţinut trei persoane în apropierea liniilor ferate. În camionul lor au găsit instrumente suficient de puternice pentru a tăia curelele metalice care fixează plăcile de cupru. Mulţi proprietari de afaceri îşi consolidează propria siguranţă. Olusegun Olaniyi, un fermier din statul Osun din sud-vestul Nigeriei, plăteşte paznici care să-i patruleze proprietatea pentru a stopa furtul de manioc, porumb şi alte culturi. Hoţii vin noaptea şi după-amiaza când muncitorii sunt în pauză, spune el. Firms Akash Homes din Edmonton, Alberta, a avut furturi repetate de cherestea, pierderile din februarie şi până acum totalizând 100.000 de dolari canadieni (82.915 de dolari americani), potrivit vicepreşedintelui Hersh Gupta. Compania a instalat camere de securitate pe şantierele sale şi şi-a unit forţele cu alţi constructori pe loturile din apropiere pentru a angaja gardieni care să patruleze peste noapte şi în weekend. „Devine o nebunie, până la punctul în care hoţii deturnează motostivuitoarele pentru a-şi încărca propriile camioane”, spune el. Compania foloseşte acum vopsea spray într-o nuanţă de albastru care se potriveşte cu logo-ul afacerii pentru a printa pe cherestea litera „A” pentru a ajuta la identificarea acesteia dacă este furată. Dar, deşi unele victime ale furtului de cherestea monitorizează platformele de vânzare online, cum ar fi Facebook Marketplace, în căutarea de bunuri furate, marcajele sunt uşor de distrus, făcând lemnul neidentificabil.

    Pandemia şi explozia preţurilor materiilor prime aduce prosperitate şi altora. Doug King şi-a înfiinţat fondul de hedging în primele zile ale superciclului materiilor prime, în 2004. A fost o sincronizare perfectă: China cumpăra orice, în orice cantitate, iar preţurile la orice atingeau maxime record. Investitorii au luat cu asalt materiile prime. La punctul de vârf, King’s Merchant Commodity Fund gestiona aproximativ 2 miliarde de dolari. Dar boomul s-a încheiat brusc după criza financiară mondială din 2008 şi izbucnirea revoluţiei gazelor de şist din SUA. Preţurile au scăzut, capital instituţional mare a ieşit rapid şi au fost închise multe fonduri speculative. După mai bine de un deceniu, King se bucură de unul dintre cei mai buni ani ai carierei sale: o creştere în masă a cererii pentru materii prime a împins în sus fondul său de hedging cu aproape 50% în acest an. Mărfuri variind de la oţel la soia au atins din nou cote record. Materiile prime au revenit în forţă, şi de la fondurile de pensii la comercianţii fizici de mărfuri, toată lumea câştigă bani. Întrebarea la care caută să găsească răspuns acum este cât va mai ţine boomul. Este vorba de o explozie temporară ca urmare a pandemiei sau de o schimbare pe termen mai lung a structurii economiei globale? King nu are nicio îndoială. „Ne confruntăm cu un şoc inflaţionist structural”, a spus el. „Există o cerere susţinută şi toată lumea îşi doreşte totul, acum”.

  • Bitcoin ar putea ajunge la 74.000 de dolari, spune un trader, în baza unei formule

    Bitcoin a depăşit 19.000 de dolari, aproape de maximul record din 2017. Moneda virtuală a crescut cu peste 166% până în prezent.

    „Este greu să dai bitcoinului o valoare fundamentală intrinsecă, deoarece există o ofertă finită”, a declarat marţi Todd Gordon, fondatorul TradingAnalysis.com, pentru „Trading Nation” la CNBC.

    Doar 21 de milioane de bitcoin vor fi produşi.

    Pentru a încerca să vadă unde se poate îndrepta piaţa, Gordon a folosit un concept cunoscut sub numele de teoria Elliott a valului.

    “Este o modalitate minunată de a preţui cripto, deoarece valul Elliott ia în calcul mentalitatea de turmă şi emoţiile care determină preţul – frica şi lăcomia – şi creează modele recunoscute”, a spus el.

    „Teoria Elliott se bazează pe ideea că există cinci valuri într-o tendinţă primară, trei creşteri şi două corecţii intermediare”, a spus Gordon.

    Primul val important a avut loc în 2014, urmat de un declin în 2015 şi o tendinţă ascendentă pe termen lung până în 2018, a spus Gordon. Al patrulea val a avut loc pe parcursul ultimilor doi ani, şi urmează al cincilea val, a spus traderul.

    Primul val a aut o creştere de aproximativ 658%. „Nu-mi vine să cred că voi spune asta la CNBC, dar va ajunge la aproximativ 74.000”, a estimat traderul. „Valul Elliott merge foarte bine cu … multiplii lui Fibonacci”, a spus Gordon, care a estimat şi o creştere ţintă „dezamăgitoare” de 61%, la „doar” 34.000 de dolari.

    Bitcoin a urcat la aproximativ 19.045,17 dolari până marţi după-amiază, potrivit CoinMetrics.

    Un alt trader vede creşteri chiar mai mari. „Dacă n-aş deţine niciodată vreunul şi bitcoin va atinge 100.000 de de dolari, probabil aş plânge în fiecare seară pentru tot restul vieţii”, a spus Mark Tepper, preşedinte şi CEO al Strategic Wealth Partners, la aceeaşi emisiune.

    Până de curând, Tepper trata bitcoinul ca pe orice altă investiţie speculativă, deţinând o sumă suficient de mică încât să nu-i afecteze portofoliul în cazul în care piaţa ar scădea. „Lucrul care m-a împiedicat întotdeauna să fiu un investitor bitcoin a fost această lipsă de adopţie pe scară largă. Dar … adoptarea se întâmplă şi există acei utilizatori PayPal şi Square care cumpără mai mulţi bitcoin decât intră pe piaţă zilnic”, a spus Tepper.

    „Puteţi compara acest lucru cu Tesla”, a spus el. „Tesla a crescut cu peste 500% anul acesta. În opinia mea … Cred că btcoin ar putea fi Tesla din 2021. Ar putea, în cel mai optimist caz posibil, să ajungă la 100.000 de dolari până la sfârşitul anului viitor”.

  • ANRE lasă importul şi exportul de electricitate doar pe mâna traderilor

    În prezent, importurile şi exporturile de energie pot fi făcute şi de furnizorii de electricitate, dar după intrarea în vigoare a noilor prevederi, stabilite de ANRE, furnizorii nu vor mai putea derula astfel de contracte.

    ANRE va introduce în legislaţie licenţa de trading cu energie, inexistentă în prezent, diferită de cea de furnizare. Furnizorul de energie vinde energie clienţilor finali, iar traderul cumpără şi vinde energie exclusiv pe piaţa angro sau la import/export.

    Titularul licenţei nu poate deţine, simultan, mai mult de o licenţă pentru activitatea de trader de energie electrică şi nu poate deţine simultan o licenţă pentru activitatea de trader şi o licenţă pentru activitatea de furnizare de energie electrică”, se arată într-un proiect elaborat de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei A(NRE).

    Legislaţia interzice şi producătorilor de energie să deruleze acorduri de import/export de electricitate. Producătorii au doar posibilitatea de a vinde pe bursă energia pe care o produc.

    În primele nouă luni ale anului trecut din România a fost exportată energie electrică în valoare de peste 200 milioane de euro, în creştere de aproape cinci ori faţă de perioada similară a anului anterior.

  • Traderii valutari au încredere în Trichet, în timp ce Merkel şi Sarkozy au dezamăgit

    În timp ce criza datoriilor ameninţă Italia şi Spania, după ce a infectat Grecia, Irlanda şi Portugalia, euro s-a apreciat cu 1,6% în acest an faţă de un coş de nouă valute ale unor ţări dezvoltate, potrivit Bloomberg. Moneda unică europeană s-a apreciat săptămâna trecută, în urma unor noi dovezi de încetinire a redresării economiei mondiale.

    Întărirea euro scoate în evidenţă încrederea în capacitatea lui Trichet de a susţine moneda până când liderii guvernamentali vor ajunge la un acord pe termen lung privind reducerea deficitelor bugetare din regiune, după ce ratingurile Greciei, Irlandei şi Portugaliei au fost retrogradate sub nivelul recomandat pentru investiţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro