BusinessMagazin

Tag: Topoloveni

  • Scandalul de la Topoloveni: Ce amendă a primit corespondentul care a fost săltat de jandarmi

    Traian Paparete, corespondent al Rezistenţa TV, televiziune cu program redus, exclusiv online, scrie pe Facebook că a fost amendat cu 1.000 de lei.

    „Am primit o primă în valoare de 1.000 lei de la Jandarmeria Argeş, cea care apără penalii şi hoţia, pentru evenimentul privat al lui dracnea de la Topoloveni din 17 mai 2019”, scrie Traian Paparete.

    Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Argeş, Luiza Ciobănescu, a declarat, pentru MEDIAFAX, că în total 5 persoane au fost amendate în urma protestului de la Topoloveni, una dintre ele primind şi un avertisment.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Protestatarii care îl aşteptau pe Liviu Dragnea în Topoloveni, Argeş au fost ridicaţi de jandarmi

    Potrivit reprezentanţilor Jandarmeriei Argeş, 10 persoane au fost ridicate din centrul localităţii Topoloveni şi conduse la secţia de poliţie.

    „Au fost conduse la secţia de poliţie pentru legitimare. Participau la o adunare publică nedeclarată. Au afişat bannere şi au scandat lozinci. Cei 10 au fost ridicaţi după venirea lui Liviu Dragnea la Casa de Cultură”, a declarat Alexandru Ivan, purtătorul de cuvânt al IJJ Argeş.
     
    „Ce-am făcut? Bă, n-auzi, ce-am făcut? Lăsaţi-mă în pace!”, strigă un bărbat ridicat de jandarmi.
     

  • Bibiana Stanciulov, proprietar { Sonimpex Topoloveni }

    •   Bibiana Stanciulov este directorul general al companiei Sonimpex Serv Com, care produce marca „Magiun de prune de Topoloveni“ din Argeş.
    •   A intrat în mediul de afaceri în anul 1993, reţeta succesului, fiind, potrivit unui interviu acordat anterior revistei Business Magazin, „oamenii de calitate, compoziţia magiunului şi banii pentru utilaje şi producţie”.
    •   Corectitudinea, cinstea, calitatea, nevoile persoanelor alături de care lucrează primează faţă de cele personale; şi-a propus să construiască un brand pe care să îl lase moştenire fiicei sale, implicată şi ea în afacere.
    •   Consideră că este deosebit de important ca rezultatele muncii să nu mintă consumatorul.
    •   Este de părere că onestitatea şi independenţa absolută faţă de zona politică sunt ingredientele reuşitei în mediul de afaceri din România.
    •   Îi sfătuieşte pe tinerii antreprenori să îşi pună amprenta personală pe ceea ce îşi doresc să facă.
    •   Afacerile de familie sunt, din punctul ei de vedere, viitorul în lumea antreprenoriatului şi le descrie pe acestea drept o „chezăşie a reuşitei”.

    Cifră de afaceri (2018): 4,8 mil. lei
    Număr de angajaţi: cca 30

  • Povestea femeii care vinde unul dintre cele mai iubite produse româneşti: “Este, cred, unic în istoria brandurilor europene”

    A intrat în mediul de afaceri în anul 1993, reţeta succesului, fiind, potrivit unui interviu acordat anterior Business Magazin, „oamenii de calitate, compoziţia magiunului şi banii pentru utilaje şi producţie”. În prezent, cea mai mare a timpului i-l ocupă dezvoltarea afacerii: „Trist dar foarte adevărat, NU mai este timp pentru nimic. Nerespectarea legislaţiei din România conduce la un dezastru în viaţa personală. Ce mi-ar plăcea? Lectură, turism, bucătăreală”, mărturiseşte cu sinceritate antreprenoarea, referindu‑se mai degrabă la activităţile pe care i-ar plăcea să le facă în timpul liber.

    În ceea ce priveşte implicarea reprezentanţilor mediului de afaceri în societatea, Bibiana Stanciulov este la fel de tranşantă. „Care reprezentanţi?! Demagogie multă, interese de grup. Suntem cazul autentic care prin păstrarea independenţei politice şi financiare are de suferit în fiecare moment al existenţei. Este, cred, unic în istoria brandurilor europene, modul în care se încearcă «linşarea» noastră prin lipsa de atitudine faţă de furtul de imagine. Toponimul Topoloveni a fost protejat de noi prin Indicaţie Geografică Protejată, pentru procesarea legumelor, fructelor şi cerealelor. Acum, acest toponim este folosit, la limita penalului, de către un concurent neloial – foarte agresiv – sub privirea îngăduitoare şi nepăsătoare a autorităţilor.”

    Ea subliniază că lucrurile se pot schimba simplu prin respectarea legii şi a răspunderii magistraţilor. „Pentru încălarea dreptului de proprietate intelectuală ar trebui respectată aceeaşi legislaţie ca şi la oricare alt drept al proprietăţii.” Bibiana Stanciulov punctează şi trei decizii principale pe care le-ar lua dacă ar fi pentru o zi preşedinte, deşi „probabil că nu am respectat implicaţiile directe ale preşedintelui, dar ar fi hotărâri benefice poporului nostru: 1. Respectarea tradiţiei autentice pentru asigurarea existenţei poporului român. 2. Legea răspunderii magistraţilor. 3. Interzicerea tăierii pădurilor.”

  • Un nou produs românesc a fost recunoscut oficial la nivelul UE

    Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a primit din partea comisarului european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, dovada înregistrării în Registrul Denumirilor de Origine Protejate şi al Indicaţiilor Geografice Protejate pentru produsul Telemea de Ibăneşti. Astfel, utilizarea acestei denumiri este rezervată pentru producătorii din aria geografică delimitată care îndeplinesc condiţiile prevăzute în caietul de sarcini”, arată Ministerul Agriculturii.

    Acesta este cel de-al treilea produs romanesc care a obţinut protecţia la nivelul Uniunii Europene, după ce, recent, şi “Salamul de Sibiu” a fost protejat la Bruxelles, iar în 2011 a fost recunoscut “Magiunul de prune de Topoloveni”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Corina Creţu, primarilor: Găsiţi produsele emblemă pentru fiecare regiune. Un exemplu e gemul de Topoloveni

    ”Sigur că nu orice regiune poate deveni sau poate fi Silicon Valley, dar poate găsi acel element pe care să-l dezvolte, fie că e vorba de industrie alimentară, turism, agrucultură, energie, noi tehnologii. Cazul cel mai aproape şi exemplul pe care îl dau tot timpul este cazul Grecia, care a făcut din brânza ”Feta” un produs răspândit peste tot în lume. Aşa vă încurajez pe fiecare ca în cadrul regiunilor dumneavoastră să găsiţi – cum este gemul de Topoloveni, de pildă, şi mierea din Germania – să găsiţi acele produse care pot fi considerate emblema regiunii dumneavoastră”, le-a spus Comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Creţu, primarilor.

    Ea a arătat că problemele satelor şi comunelor româneşti sunt cunoscute şi se ştie că aceste comunităţi trebuie revitalizate şi dezvoltate prin fluxuri economice şi umane.

    ”Noi, Comisia Europeană, considerăm că orice regiune are nevoie de o strategie pe termen mediu şi lung, pentru a se revitaliza. Am cerut statelor membre strategii de specializare inteligentă. (….) Problema comunelor şi satelor din estul Europei sunt mult mai compexe şi mai grave decât cele ale statelor cu mare vechime în ceea ce priveşte apartenenţa la UE”, a mai susţinut Corina Creţu.

    Comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu a participat, luni, la cea de-a XVIII-a sesiune ordinară a Adunării generale a Asociaţiei Comunelor din România.

     

     

  • Magiunăria cu o istorie de 100 de ani. A fost dezafectată şi folosită ca fier vechi şi apoi repusă pe picioare

    vezi aici ilustratia la dimensiune mare.

    Bibiana Stanciulov spune că brandul este notorietatea produsului, cartea de vizită pentru partenerii din ţările evoluate din punct de vedere al civilizaţiei comerciale, este ”cartea de identitate” cu ajutorul căreia producătorul îşi poate face dreptate în justiţie. Mai mult, ”Brandul este cerificarea calităţii produsului. Valoarea unui brand cu vechime presupune, în mod logic, plus valoarea calităţii, într-un stat unde se pune accent pe nutriţie”, declară Bibiana Stanciulov. Tot ea spune că până în acest moment, poate enumera numai dezavantaje ale preluării unei vechi fabrici, dacă se referă strict la termenii financiari. Iar în rândul cauzelor enumeră absenţa unei legislaţii foarte stricte în materie de concurenţă neloaială, imposibilitatea prezentării la raft într-o zonă clar delimitată, în hiper şi supermarketuri. ”Pentru notorietatea pe care o creezi ca producător, primeşti drept răsplată apariţia unei multitudini de produse care copiază cât mai multe semne distinctive ale mărcii proprii, cu preţuri de dumping şi care încearcă să îţi sufoce cât mai rapid brandul”.

  • Bibiana Stanciulov: ”Valoarea unui brand cu vechime presupune, în mod logic, plus valoarea calităţii, într-un stat unde se pune accent pe nutriţie”

    După 1990 liniile de producţie au fost dezafectate şi folosite ca fier vechi. Retehnologizarea a costat 600.000 de euro, întreţinerea anuală a utilajelor, atât timp cât mai sunt încă noi, reprezintă 5% din valoarea liniilor de producţie iar promovarea mărcii a presuspus un buget de un milion de dolari. Bibiana Stanciulov spune că brandul este notorietatea produsului, cartea de vizită pentru partenerii din ţările evoluate din punct de vedere al civilizaţiei comerciale, este ”cartea de identitate” cu ajutorul căreia producătorul îşi poate face dreptate în justiţie. Mai mult, ”Brandul este cerificarea calităţii produsului. Valoarea unui brand cu vechime presupune, în mod logic, plus valoarea calităţii, într-un stat unde se pune accent pe nutriţie”, declară Bibiana Stanciulov. Tot ea spune că până în acest moment, poate enumera numai dezavantaje ale preluării unei vechi fabrici, dacă se referă strict la termenii financiari. Iar în rândul cauzelor enumeră absenţa unei legislaţii foarte stricte în materie de concurenţă neloaială, imposibilitatea prezentării la raft într-o zonă clar delimitată, în hiper şi supermarketuri. ”Pentru notorietatea pe care o creezi ca producător, primeşti drept răsplată apariţia unei multitudini de produse care copiază cât mai multe semne distinctive ale mărcii proprii, cu preţuri de dumping şi care încearcă să îţi sufoce cât mai rapid brandul”.

  • STUDIU DE CAZ: Conservele, dulceţurile şi magiunurile se mută din magazine în restaurante şi hoteluri

    CONTEXTUL: În 2002, familia libanezului Mohammad Murad a cumpărat unităţile de producţie din Topoloveni, Argeş, una dintre cele mai cunoscute zone din industria alimentară românească, datorită magiunului „de Topoloveni„, singura marcă românească de alimente protejată de Uniunea Europeană. Afacerile MGC International Investments s-au aflat în declin timp de trei ani, 2012 fiind anul în care compania a revenit pe plus, evoluţie impulsionată de o uşoară revenire a consumului.

    DECIZIA: Compania a decis să intre cu produsele sale în segmentul HoReCa prin extinderea gamei de produse. A dezvoltat de pildă o gamă pentru sezonul estival, axată pe profilul turiştilor veniţi pe litoral. Pentru asta, MGC a dezvoltat o divizie proprie de vânzări pe litoral şi un depozit pentru asigurarea stocurilor necesare, cu timp de livrare mai scurt.

    EFECTELE: Produsele MGC Topoloveni au capacitatea de a asigura peste 80% din nevoile unui restaurant şi au ca ţinte atât unităţile de  autoservire, cât şi restaurante de lux. Potrivit planurilor companiei, extinderea gamei de produse pentru segmentul HoReCa va asigura dublarea afacerii, împreună cu strategia de extindere a exporturilor.

    “MAJORITATEA TURIŞTILOR VOR SĂ CONSUME PREPARATE CALDE ŞI MASA DE PRÂNZ TREBUIE SĂ CONŢINĂ OBLIGATORIU CARNE, FIIND PREFERATĂ ÎN SPECIAL CEA DE PUI. Noi am adaptat doar oferta companiei la cererea pieţei şi am gândit produse potrivite„, spune Nicolae Păuna, directorul general al companiei MGC International Investments Topoloveni, referindu-se la gama de produse destinată segmentului HoReCA concepută special pentru sezonul estival. Complexul MGC Topoloveni, format din patru fabrici, produce mărci precum Bunătăţi de Topoloveni, Spring Foods, Spring Sauce, A la Carte. Afacerea se află în proprietatea omului de afaceri libanez Mohammad Murad, iar valoarea totală a investiţiilor în cele patru fabrici din portofoliul MGC International Investors a ajuns la 14 milioane de euro, conform reprezentanţilor companiei.

    Familia Murad este cunoscută pe piaţa locală datorită restaurantelor Spring Time, pateurilor Mandy, hotelurilor Phoenicia şi afacerilor din domeniul imobiliar. Strategia de intrare a conservelor pe piaţa HoReCa prin noi game de produse face parte dintr-un proiect de dezvoltare care ar trebui să dubleze afacerea companiei într-un singur an, potrivit reprezentantului acesteia. În 2012, veniturile MGC Topoloveni au fost de 15,3 milioane de lei (circa 3,5 mil. euro), potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

    Cifra de afaceri este însă irelevantă din punctul de vedere al directorului general, ţinând cont de faptul că procesul de modernizare a complexului de fabrici a fost încheiat în ultimele luni ale anului trecut. Complexul a fost extins şi modernizat cu o investiţie ce depăşeşte 14 milioane de euro, derulată în mai multe etape, parte din acestea prin fonduri europene în cadrul programului naţional de dezvoltare rurală. Ultima etapă a modernizării a fost cea a fabricii vechi de conserve de legume şi fructe, înfiinţată în urmă cu mai bine de 100 de ani, în 1901. Aceasta s-a dezvoltat în timp, devenind în 1941 una dintre cele mai importante fabrici ce aprovizionau cu marmeladă soldaţii aliaţi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Complexul de fabrici a fost preluat de compania MGC Topoveni în 2002, iar modernizarea recentă a fost făcută printr-o investiţie în valoare de 3,7 milioane de euro. În prezent, fabrica produce şi preparate din carne. De asemenea, sub umbrela MGC International Investments a fost construită o fabrică nouă de semipreparate din carne. 90% din ingredientele folosite sunt asigurate de producători locali, iar în fluxul de producţie lucrează peste 270 de angajaţi; parte din ei sunt angajaţi temporar, în perioadele în care se culeg fructele şi legumele.

    DACĂ PÂNĂ ACUM PRODUSELE CELOR PATRU FABRICI AU FOST VÂNDUTE ÎN MAGAZINELE RETAILERILOR MODERNI ŞI TRADIŢIONALI, o creştere semnificativă a afacerii ar urma să fie determinată de intrarea pe segmentul HoReCa; în evoluţia afacerii şi exporturile ar urma să joace un rol important. Fabrica de semipreparate din carne, legume şi conserve mixte poate produce peste 200 de tone pe lună, iar fabrica de conserve din fructe, legume, carne şi mixte are o capacitate de producţie de circa 100.000 de borcane pe zi. Compania intenţionează să îşi crească producţia în contextul în care ţinteşte prin gamele de produse atât restaurantele de lux, cât şi unităţile tip autoservire pentru care poate asigura circa 80% din alimente. „Din cauza modernizărilor nu am ajuns încă la capacitatea maximă de producţie, însă urmează ca în perioada imediat următoare să îndeplinim şi acest obiectiv„, potrivit directorului general. Produsele destinate consumului în sezonul estival au fost concepute în funcţie de preferinţele turiştilor prezenţi pe litoral, precum şi pentru a putea fi preparate rapid. „Nu diferă ingredientele folosite, ci criteriile de selecţie: ceea ce consumă românii atunci când sunt în vacanţă şi iau masa împreună cu familia„, spune Păuna. El oferă exemplul cărnii de pui, preferată de turişti, pentru a sugera diversitatea produselor de la Topoloveni: frigărui de pui, chiftele, sniţel, crispy file, pui Shanghai sau pacheţele de primăvară cu legume şi pui.

    Decizia de a aborda această felie de piaţă a fost luată în primăvara anului curent, ca parte a strategiei de dezvoltare a MGC Topoloveni, iar implementarea proiectelor, începută în luna aprilie, se desfăşoară şi în prezent. 

    În paralel, tot ca parte a strategiei de extindere pe segmentul HoReCa, a fost alcătuită o divizie proprie de vânzări dedicată zonei de la malul mării; tot pe litoral compania are acum şi un depozit. „Ne dorim astfel să ajungem la parteneri din toată ţara şi să devenim un jucător important pe segmentul HoReCa„, spune Nicolae Păuna, care completează că preparatele sunt potrivite deopotrivă pentru o vacanţă la munte, la mare sau o călătorie de afaceri într-un alt oraş.

  • Familia Murad aşteaptă afaceri duble pentru fabricile din Topoloveni

    Familia libaneză Murad, cunoscută pe piaţa locală în prin­ci­pal datorită restaurantelor Spring Time, pateurilor Mandy şi businessurilor din domeniul turismului, şi-a buge­tat pen­tru acest an dublarea afacerilor din domeniul pro­duc­ţiei, ca urmare a investiţiilor realizate în complexul de fabrici de la Topoloveni.
     
     
    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 24.06.2013
     
    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.