Tag: topire

  • Inocenţii care plătesc primii preţul încălzirii globale

    O comunitate care creşte reni în munţii Mongoliei plăteşte prima „preţul” pentru schimbările climatice din cauza topirii gheţii, au spus oamenii de ştiinţă, citaţi de irishnews.com. Cercetătorii consideră că peticele de gheaţă, care în mod normal ar rămâne intacte chiar şi vara, au început să se dezgheţe în provincia Khovsgol din nord-vestul Mongoliei şi reprezintă o ameninţare pentru traiul localnicilor. Ei spun că aşa-numita „gheaţă eternă” este esenţială pentru viaţa oamenilor din Tsaatan, în special pentru tradiţionalii păstori de reni din regiune, care depind de zonele înzăpezite pentru a avea apă potabilă curată şi pentru a se răcori în lunile de vară.

    William Taylor, profesor asistent la departamentul de antropologie de la Universitatea din Colorado Boulder din SUA şi liderul studiului, a declarat: „Tsaatanul este literalmente în primele linii ale schimbărilor climatice. Sunt oameni care nu au contribuit la problemele climatice cu care ne confruntăm la nivel global, dar cu toate acestea ei sunt cei care plătesc primii preţul”. Cercetătorii spun că Mongolia asistă la o încălzire climatică la valori mai mari decât media globală, cu temperaturi de vară deja cu 1,5 grade Celsius mari decât la începutul secolului 21.
    În 2018, o echipă internaţională de cercetători a efectuat o serie de sondaje arheologice în regiunea Ulaan Taiga din provincia Khovsgol şi a vorbit cu opt dintre cele 30 de familii locale. În interviurile lor, păstorii au descris câte petece de gheaţă s-au topit pentru prima dată între 2016 şi 2018, mulţi plângându-se că scăderile recente ale calităţii păşunii au dus la îmbolnăvirea şi moartea renilor, au spus cercetătorii. Jocelyn Whitworth,coautor al studiului, care este totodată cercetător în domeniul veterinar şi proprietar al Spitalului de animale Clearview din Colorado Springs, SUA, a declarat: „Accesul la peticele de gheaţă a fost esenţial pentru sănătatea şi bunăstarea acestor animale în multe moduri.”

    „Topirea gheţii compromite sănătatea şi igiena renilor şi îi expune la boli, afectându-i şi pe crescători.” În plus, cercetătorii sunt de asemenea îngrijoraţi că topirea gheţii ar putea afecta registrul arheologic al regiunii. Aceste înregistrări sunt obţinute de obicei din materiale organice care s-au păstrat în gheaţă şi zăpadă de zeci de ani, dacă nu chiar secole, permiţând arheologilor o privire asupra trecutului. Echipa a raportat recent că a găsit o serie de artefacte din lemn, inclusiv un obiect identificat de localnici dret o undiţă de pescuit.
    Dar datorită topirii gheţii aceste obiecte riscă să se degradeze rapid. Dr. Julia Clark, arheolog la Universitatea Flinders din Australia şi co-director al proiectului, a declarat: „Arheologia nu este regenerabilă. Odată ce gheaţa s-a topit şi aceste artefacte au dispărut, nu le putem recupera niciodată.”

  • Mobila din sticlă, un nou trend printre producători

    Intitulată Melt (Topire), colecţia este formată din piese astfel realizate încât să redea curgerea sticlei topite sub acţiunea gravitaţiei, printre articolele de mobilier numărându-se un fotoliu, un şezlong şi o masă, dar şi obiecte decorative.

    Pentru confecţionarea acestora s-au folosit foi de sticlă lăsate să curgă peste sau între bare de oţel şi în diverse forme, pentru a obţine aspectul topit din final.

  • Fenomen îngrijorător în Antarctica: peste 700.000 de kilometri pătraţi din calota Ross, afectaţi de topire

    În vara lui 2016, suprafaţa calotei Ross s-a dezgheţat în unele locuri, în total zonele afectate de topire au atins 777.000 de kilometri pătraţi, informează Science Alert. 
     
    Experţii susţin că topirea gheţii la suprafaţă ar putea provoca creşterea nivelului oceanelor cu 3 metri. ,,Observaţiile ne oferă informaţii despre viitor. Mulţi cercetători consideră că Antarctica Apuseană a început să se dezintegreze, fenomen produs în mare parte de apa cu temperaturi crescute care macină partea inferioară a calotei,” a declarat David Bromwich, unul dintre autorii studiului. 
     
    Cercetătorii din cadrul Scripps Institution of Oceanography, precum şi alte instituţii, au observat topirea prin implementarea unei staţii de monitorizare în zonele îndepărtate din Antarctica Apuseană care poate detecta încălzirea atmosferică şi prezenţa norilor care conţin o cantitate mare de umezeală. Bromwich şi echipa sa au analizat cu ajutorul sateliţilor consecinţele evenimentului, iar informaţiile prin microunde au dezvăluit suprafaţa imensă topită. 
     
  • O zonă din România va dispărea sub APE. Cum va arăta harta lumii dacă nivelul mărilor va creşte cu 80 de metri

    În ultimul secol, nivelul mărilor şi oceanelor a crescut cu 20 de cm, iar oamenii de ştiinţă avertizează că nivelul ar putea creşte cu aproximativ 98 de cm. ONU a tras deja un semnal de alarma în privinţa efectelor negative ale schimbării climei. Harta realizată de un grafician slovac arată cum s-ar schimba relieful planetei dacă nivelul mărilor va creşte cu 80 de metri, în cazul topirii calotelor de gheaţă de la poli.

    Şi România va fi afectată.

    Vezi aici cum o zonă din România va dispărea sub ape. Cum va arăta harta lumii dacă nivelul mărilor va creşte cu 80 de metri

  • Topirea clasei de mijloc americane. Unul din cinci adulţi din Statele Unite trăieşte în sărăcie

    Unul din cinci adulţi din Statele Unite trăieşte în sărăcie sau este pe punctul de a sărăci. Mulţi dintre oameni au sărăcit chiar în perioada redresare economică, după criza din 2008. Numai puţin de 5.7 milioane de oameni se află la limita sărăciei, dintre care 45% (2.5 mil adulţi) au dobândit acest statut din 2011, la mult timp după recesiune. În acest context, se aşteaptă ca Rezerva Federală a SUA să mărească ratele dobânzilor pentru prima data în ultimii 10 ani, scrie Financial Times.

    Un raport al Pew Research Center dezvăluie cât de inegală a fost recuperarea după criza economică şi ilustruează modul în care mulţi americani au fost lăsaţi în urmă chiar în mijlocul creşterii locurilor de muncă puternice, care, daca mutarea Fed se va face, este la baza argumentului pe care cei de la Fed îl au pentru a creşte ratele.
    „Există un nou vis american”, spune Torrey Easler, predicator baptist care ajută populaţia săracă din oraşul Eden, Carolina de Nord. „Dacă până acum visul american era să deţină o casă şi două maşini, noul vis american este acela de a avea o slujbă”, continuă el.

    Un motiv pentru reducerea drastică a clasei de mijloc din Statele Unite este creşterea bogăţiei ţării, conform Pew Research. Pentru prima dată în ultimele decenii clasa de mijloc este formată din mai puţin de o majoritate din populaţia adultă a ţării.

    Grupul cu cel mai mic venit din Statele Unite, definit de Pew ca o gospodărie cu trei persoane, câştigă mai puţin de 31.402 de dolari pe an. Acest grup de oameni a crescut uimitor în ultimii ani. În această categorie se află 48.9 mil de adulţi, faţă de 43.2 mil în 2008 şi 21.6 în 1971. Iar din această categorie, potrivit Pew, nu mai puţin de 23 de milioane de adulţi se află sub pragul sărăciei (câştigă mai puţin de 18.850 de dolari pe an pentru o gospodărie de 3 persoane).

    Kathryn Edin, sociolog în cadrul Universităţii John Hopkins, care a scris recent o carte despre cei care trăiesc cu mai puţin de 2 dolari pe zi în Statele Unite, susţine că diminuarea protecţiei sociale după reformele din anii 90 a făcut ca SUA să fie un loc mai dur pentru săraci.

    Automatizarea mai multor locuri de muncă a făcut, de asemenea, ascensiunea din sărăcie şi mai grea „Locurile de muncă proaste de ieri au fost mult, mult mai bune decât locurile de muncă proaste din ziua de azi”, spune ea. Şi educaţia clasei de mijloca s-a schimbat foarte mult în ultimii ani. În 1971, 76% din adulţii din gospodăriile clasei de mijloc aveau abosolvit doar liceul. Astăzi această cifră ajunge la 40%, în timp ce doar 12% dintre adulţi din gospodăriile cu venituri mici au diplomă universitară.

    În Dallas, sărăcia în rândul copiilor a crescut cu aproape 60% din 2000 până în 2014, potrivit Universităţii Texas din Dallas. Unul din patru din totalul populaţiei din Dallas este sărac, mulţi dintre ei fiind hispanici sau africani-americani.

    Regina Montoya, care conduce echipa primăriei Dallas ce luptă împotriva sărăciei, spune că Dallas este ca un „oras gogoaşă”, cu un centru înfloritor înconjurat de sărăcie. „Multi oameni lucrează pe salariu minim şi este foarte greu să supravieţuieşti aşa aici, în special dacă ai copii”, declară Montoya. Mulţi dintre cei care apelează la ajutor de la diferte organizaţii din oraş o fac nu pentru că nu au o sursă de venit, ci pentru că acea sursă de venit este prea mică.