BusinessMagazin

Tag: Top 10

  • Cele mai grave catastrofe meteo în ultimii 20 de ani. Influenţa schimbărilor climatice

    Conform unei analize citate de sursa citată, schimbările climatice cauzate de oameni au alimentat toate cele mai mortale zece fenomene meteorologice din ultimele două decenii.

    Cicloane, valurile de căldură, seceta şi inundaţiile, inclusiv în Europa, au ucis peste 570.000 de persoane.

    Toate acestea au devenit mai intense şi mai probabile într-o atmosferă mai caldă, a declarat grupul World Weather Attribution (WWA) de la Imperial College din Londra.

    Cercetările arată cum oamenii de ştiinţă pot detecta „amprenta schimbărilor climatice” în evenimente meteorologice complexe – cum ar fi recentele inundaţii din Spania.

    „Schimbările climatice nu reprezintă o ameninţare îndepărtată”, a declarat Dr. Friederike Otto, co-fondator şi director al World Weather Attribution.

    „Acest studiu ar trebui să le deschidă ochii liderilor politici care se agaţă de combustibilii fosili care încălzesc planeta şi distrug vieţi.

    „Dacă vom continua să ardem petrol, gaz şi cărbune, suferinţa va continua.”

    Echipa a analizat cele mai mortale zece fenomene meteorologice din baza de date internaţională privind dezastrele, începând din 2004. Acestea au fost:

    Bangladesh, ciclonul Sidr, 2007: 4.234 de morţi
    Myanmar, ciclonul Nargis, 2008: 138.366 de morţi
    Rusia, val de căldură, 2010: 55.736 de morţi
    Somalia, secetă, 2010-2012: 258.000 de morţi
    Uttakarand, India, inundaţii, 2013: 6.054 de morţi
    Filipine, taifunul Haiyan, 2013: 7.354 de morţi
    Franţa, caniculă, 2015: 3.275
    Europa, valuri de căldură, 2022: 53.542
    Europa, valuri de căldură, 2023: 37.129
    Libia, furtuna Daniel, 2023: 12.352

    Valul de căldură din 2023 a înregistrat temperaturi în vestul Mării Mediterane care ar fi fost „imposibile” fără schimbările climatice, a declarat acesta, arătând cum chiar şi o zonă bogată şi bine dotată era vulnerabilă.

    Cel mai letal eveniment a fost seceta din Somalia, în care au murit 258.000 de oameni. Pierderea recoltelor a dus la foamete.

    Schimbările climatice au sporit probabilitatea şi intensitatea precipitaţiilor slabe şi au agravat seceta prin creşterea temperaturilor, care au absorbit mai multă apă din pământ, a declarat WWA.

    Grupul a avertizat că bilanţul combinat al deceselor este o „subestimare majoră”, în condiţiile în care alte milioane de decese cauzate de căldură au fost probabil subevaluate în statisticile oficiale.

    Cercetătorii au afirmat că rezultatele arată cum schimbările climatice sunt „deja incredibil de periculoase la o încălzire de 1,3°C”.

    Săptămâna trecută, Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu a avertizat că lumea este pe cale să înregistreze o încălzire globală de 2,6-3,1°C peste nivelurile preindustriale, înainte ca oamenii să înceapă să ardă combustibili fosili la scară largă.

    În noiembrie, liderii mondiali se vor întâlni la Baku, Azerbaidjan, pentru COP29, discuţiile anuale ale ONU privind clima.

    Negocierile cu mize mari au ca scop convenirea asupra unui nou fond care să ajute ţările în curs de dezvoltare să renunţe la combustibilii fosili – principala cauză a schimbărilor climatice – şi să se adapteze la condiţiile meteorologice mai aspre într-o lume mai caldă.

    În cadrul discuţiilor COP27 privind schimbările climatice, care au avut loc în Egipt în 2022, s-a convenit asupra unui fond separat pentru a plăti în mod specific pentru pierderile şi daunele cauzate de schimbările climatice, care sunt atât de grave încât depăşesc posibilităţile de adaptare, cum ar fi pierderea de vieţi omeneşti.

    Dar se preconizează că fondul nu va începe să plătească până cel puţin în 2025, iar suma promisă până în prezent reprezintă o fracţiune din ceea ce este necesar.

     

  • Discrepanţe uriaşe la premiile în bani pentru medaliaţii olimpici. Top 10 premiaţi la Paris 2024

    Doi sportivi din Hong Kong au câştigat cele mai mari sume de bani la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, fiecare încasând câte 700 000 euro, deşi au câştigat o singură medalie de aur, sumă mult mai mare decât cea primită de Léon Marchand, de exemplu, care a încasat 335 000 EUR pentru cinci medalii (patru de aur).

    Luând în considerare doar medaliile de aur, francezul i-a depăşit pe cei doi sportivi din Hong Kong. Dacă Marchand s-ar fi născut în Hong Kong, el ar fi câştigat 2,8 milioane de euro, faţă de 335 000 de euro cât a primit efectiv (puţin peste 11%).

    Comparaţia este şi mai nefavorabilă pentru înotătoarea chineză Yufei Zhang, care a câştigat cele mai multe medalii la Jocuri, şase, dar a primit doar 205 000 EUR.

    Marchand, care a câştigat cele mai multe medalii de aur, a fost singurul atlet din afara Asiei care a apărut în top zece al celor mai mari câştiguri.

    MONEYME a analizat premiile în bani, luând în considerare cele mai recente stimulente financiare pentru câştigurile de medalii pe ţară, iar CEO-ul său, Clayton Howes, a subliniat disparitatea semnificativă a recompenselor financiare între diferite naţiuni la Paris 2024.

    „Ca şi în cazul multor Jocuri anterioare, Jocurile Olimpice de la Paris au evidenţiat variaţii semnificative în ceea ce priveşte premiile în bani în cadrul diferitelor sporturi şi evenimente, reflectând diferitele structuri de recunoaştere şi recompensare cu care se confruntă sportivii din întreaga lume”, a declarat Howes, citat de insidethegames.

    „În timp ce unele ţări, în special cele din Asia şi părţi ale Europei, oferă stimulente financiare substanţiale, altele, cum ar fi Marea Britanie, unele ţări nordice şi Australia şi Noua Zeelandă, oferă recompense mai modeste”, a declarat CEO-ul.

    Medaliaţii cu cele mai mari câştiguri la Paris 2024

    1. Cheung, Ka Long

    Ka Long Cheung, 27 de ani, din Hong Kong, este medaliatul cu cele mai mari câştiguri la Tokyo 2021, încasând 700 000 EUR după ce şi-a apărat medalia de aur la floretă masculin individual.


    1. Kong, Man Wai Vivian

    Vivian Kong, tot din Hong Kong, a egalat câştigul de 700 000 de euro al lui Cheung după ce a câştigat aurul la spadă feminin individual.


    2. Lin, Yu-Ting

    Yu-Ting Lin, din Taipeiul Chinezesc, a câştigat 655 000 euro pentru medalia de aur în proba feminină de box la categoria muscă, la egalitate cu Yang Lee şi Chi-Lin Wang, câştigătorii probei masculine de badminton dublu.


    2. Lee, Yang & Wang, Chi-Lin

    Perechea de badminton din Taipeiul Chinezesc formată din Yang Lee şi Chi-Lin Wang a câştigat 655 000 euro fiecare după ce şi-a apărat cu succes titlul olimpic.

    În Taipeiul Chinezesc, fiecare sportiv care câştigă o medalie de aur într-o probă de dublu la Jocurile Olimpice de la Paris primeşte de obicei întregul premiu în bani în mod individual, în loc să împartă o singură sumă.


    3. Yulo, Carlos Edriel

    Carlos Edriel Yulo a scris istorie pentru Filipine la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, câştigând două medalii de aur în gimnastica artistică masculină, una la exerciţiul la sol şi cealaltă la sărituri, obţinând un premiu în valoare de 365 000 euro.


    4. Haughey, Siobhan Bernadette

    Siobhan Haughey din Hong Kong a câştigat două medalii de bronz pentru Hong Kong. Ea a câştigat probele feminine de 100 m liber şi 200 m liber, câştigând 350.000 euro în premii.


    5. Pan, Zhanle

    Înotătorul chinez Zhanle Pan a doborât recordul mondial la 100 m liber masculin şi a câştigat medalia de aur. Pe lângă succesul său individual, Pan a jucat un rol crucial în victoria echipei masculine de ştafetă 4×100 m mixt şi în medalia de argint a echipei mixte de ştafetă 4×100 m liber din China. În China, premiile în bani pentru probe precum dublu sau ştafetă sunt de obicei acordate membrilor individuali ai echipei. Pan a câştigat 340 000 euro în premii pentru cele două medalii de aur şi una de argint.


    5. Sun, Yingsha

    Yingsha Sun a concurat în probele de tenis de masă la simplu feminin, pe echipe feminine şi la dublu mixt, câştigând două medalii de aur în probele pe echipe şi o medalie de argint la simplu. Jucătoarea de tenis de masă numărul unu din lume a luat acasă un premiu de 340 000 euro.


    6. Marchand, Léon

    Léon Marchand, vedeta celei de-a 33-a ediţii a Jocurilor Olimpice din Franţa, a reuşit o performanţă spectaculoasă, devenind singurul medaliat de pe cel mai titrat continent (Europa) din top 10 care nu provine din Asia. Cele patru medalii de aur individuale, fiecare record olimpic, şi bronzul la ştafeta masculină 4×100 m mixt i-au adus premii în valoare totală de 335 000 euro.

     

  • Top BM: Cele mai scumpe lucrari de arta licitate in Romania(GALERIE FOTO)

    Topul celor mai scumpe obiecte de arta vandute la licitatie s-a modificat de mai multe ori in ultima vreme. Liderul de patru ani, “Fata culcata in iarba” a lui Nicolae Grigorescu, a fost detronat de doua vanzari record in 2007 ale unor opere de Nicolae Tonitza si Theodor Pallady si de noi recorduri in 2008.

    Astfel incat, daca la finalul anului 2005 Nicolae Grigorescu isi adjudecase 8 locuri din top zece, preferatii colectionarilor au devenit treptat Tonitza, Pallady si Petrascu. In martie 2007, “Nud cu esarfa galbena” al lui Pallady devenea cel mai scump tablou cumparat la licitatie de la casa Alis, cu 75.757 de euro. La numai cateva luni, in noiembrie 2007, se vindea lucrarea lui Tonitza “Studiu pentru un portret”, de la casa Monavissa, cu 97.000 de euro. Iar in decembrie 2008, nou-infiintata casa de licitatii Artmark stabilea recordul de pret pe piata romaneasca – 120.000 de euro pentru opera “Fata in roz”, semnata de Nicolae Tonitza. De altfel, pictorul detine suprematia in materie de preturi la licitatie, patru dintre cele mai scumpe tablouri vandute fiind semnate de Tonitza.

    Valoarea totala a lucrarilor din top zece se apropie de 800.000 de euro, sub valoarea unui singur tablou vandut in Ungaria, de exemplu (o lucrare a pictorului maghiar Mihaly Munkacsy s-a vandut la pretul record de un milion de euro). “In Romania, cota lucrarilor de arta este inca inferioara in comparatie cu celelalte piete de profil din estul Europei. Totusi, piata romaneasca de arta a dovedit in ultimii ani cresteri anuale ale cotatiei medii cu aproximativ 50% pe an, asadar, o rata de profitabilitate exemplara”, sustine Dragos Farmazon, director de marketing si PR la casa Artmark.

    Daca la noi artistii romani nu se ridica la nivelul de vanzari visat de proprietari si de casele de licitatie, lucrurile stau altfel in strainatate. Brancusi este de departe cel mai bine vandut artist roman – cel mai mare pret obtinut pentru o lucrare a sculptorului (“Portrait de Mme LR” – “Portretul doamnei LR”) a fost de 36,79 milioane de dolari, la licitatia colectiei de arta a lui Yves Saint Laurent din luna februarie a acestui an. Anuntul a venit dupa un alt record, 27,45 de milioane de dolari, la o licitatie din 2005 a casei Christie’s. Pretul depasea atunci toate estimarile specialistilor, care evaluasera lucrarea “Pasare zburand” intre 8 si 12 milioane de dolari.

    Cat despre piata de licitiatie de arta din Romania, aceasta este impartita de cativa jucatori, care pot fi numarati pe degetele de la o mana – Alis, Artmark, Gold Art, Monavissa si Pogany. Indiferent de nivelul lor, recordurile s-au intamplat intr-o perioada cand piata de arta se afla in plina dezvoltare, iar licitatiile erau din ce in ce mai dese. Totusi, au fost lucrari care n-au depasit sau nici macar n-au atins pretul de pornire. De exemplu, la “Licitatia de iarna” din decembrie 2008 de la casa Artmark au fost incluse nume precum Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petrascu sau Theodor Pallady. Totusi, tabloul “Tarancuta” al lui Nicolae Grigorescu a fost cumparat la pretul de pornire, 35.000 de euro, desi fusese evaluat intre 100.000 si 150.000 de euro, iar celebrul “Peisaj din Campina” al lui Nicolae Grigorescu s-a vandut cu 42.000 de euro, la jumatate din estimarea facuta de casa de licitatie.

    Unul dintre evenimentele cele mai mediatizate de pe piata licitatiilor de arta, duplexul Bucuresti-Paris, anuntat ca o licitatie grandioasa de arta, nu s-a ridicat la nivelul estimat initial. Licitatia s-a desfasurat simultan, atat la Paris, la hotelul Drout Montaigne, cat si la hotelul Novotel din Bucuresti. Pasionatii de arta au putut licita si online, unde intregul proces a putut fi vazut live, in timp real. Recordul, “Natura statica cu carte si fata de masa in carouri” al lui Petrascu, vandut cu 57.000 de euro, nici macar nu poate intra in top 10. Tabloul a fost vandut sub cota minima de estimare, stabilita la 60.000 de euro. Pretul lucrarii de pe locul al doilea se afla la mare distanta – 13.000 de euro pentru tabloul “Toamna” semnat de Laura Covaci.

    Cat despre viitor, acesta nu pare zugravit in tuse prea vesele pentru casele de licitatii de arta. Tonul managerilor variaza de la pesimist la foarte pesimist. “Piata de arta sufera din plin in urma declansarii crizei economice; a intrat in suferinta cam pe la mijlocul anului trecut si situatia s-a inrautatit continuu. Estimarile pentru moment nu pot fi decat sumbre. Nu exista niciun semnal ca lucrurile s-ar putea schimba prea curand”, sustine Mihail Papagheorghiu, proprietarul casei de licitatii Alis. El estimeaza o injumatatire a cifrei de afaceri in 2009, de la 2,2 milioane de euro, cat a inregistrat in 2008.

    Altii sunt mai optimisti, bazanduse pe ideea ca arta este indeobste una dintre cele mai sigure investitii. “Avem speranta ca oamenii de afaceri vor intelege ca obiectele de arta inca sunt o investitie sigura, de refugiu in aceste momente, cand o buna parte din celelalte domenii unde se investeau bani au devenit nesigure”, afirma Faramazon de la Artmark, bazandu-se pe rezultatele de la cea mai recenta sedinta a casei, unde s-au vandut 45% din loturi pentru suma totala de 200.000 de euro. Artmark s-a lansat pe piata in decembrie 2008, incheind anul cu o cifra de afaceri de 500.000 de euro.

    Directorul de marketing estimeaza ca Artmark va obtine in 2009 o cifra de afaceri de 2,5 milioane de euro. Piata este atat de vulnerabila, incat situatia se poate schimba radical de la o luna la alta. Ghildus aminteste ca in aprilie casa a organizat doua licitatii, dar vanzarile au fost de 300.000 de lei, cam jumatate comparativ cu luna martie. “Pana in martie, criza nu s-a simtit. Atunci am vandut obiecte de arta in valoare de 700.000 de lei, dar in aprilie vanzarile au inceput sa scada. Este posibil sa fie o simpla conjunctura determinata de sarbatori”, adauga Luminita Ghildus, proprietara casei Gold Art. “Anul trecut, incasarile totale au fost de 4.440.000 de lei. Imi este greu sa fac o estimare legata de ceea ce se va intampla anul acesta, nu stiu daca vor disparea colectionarii, noi in continuare tatonam terenul. Speram totusi sa nu dispara acest domeniu”, incheie Luminita Ghildus.

    Cei mai bine vanduti pictori
     

  • Top 10, o unealta turistica de varf

    Nu stim cat de ampla este, pana in prezent, seria Ghidurilor turistice vizuale editate de Litera International, dar cele 4 volume care ne-au cazut in mana ne-au lamurit pe deplin in legatura cu resursele acestui tip de calauza.

     

    Fiecare dintre volume numara in jur de 150-200 de pagini, dens ilustrate (practic nu exista pagina fara fotografii, harti de ansamblu sau de detaliu, reproduceri de opere de arta etc.) si care infatiseaza principalele locuri de atractie ale unei metropole, ierarhizate conform opiniei si criteriilor editorului, dar „reflectand si popularitatea de care se bucura ele printre localnici sau printre vizitatorii urbei“.

     

    Nu ne inchipuim cum poate fi dozata aceasta popularitate, astfel incat sa fie pe deplin congruenta cu opiniile editorului, dar asta nu mai e problema noastra, cata vreme cheia celor zece repere, invariabil zece, functioneaza de minune si atrage irezistibil chiar si in aventura unei lecturi in sine, lipsite de fundalul concret al orasului.

     

    Aceasta experienta turistica „zecimala“, inventata, probabil, pentru a satisface cerintele omului grabit, aflat mereu pe fuga, fie in calatorie de afaceri, fie sufocat de constrangerea celor cateva, putine, zile de voiaj organizat prin cine stie ce agentie, se dovedeste insa utila si altei categorii de vilegiaturisti: cei care au prilejul sa zaboveasca si sa contemple in tihna, care pot „mesteca“ pe-ndelete si carora timpul le ofera si sansa recapitularii.

     

    Sa urmam, indeaproape, propunerile unuia dintre volume, pe care nu l-am ales la intamplare, ci tocmai pentru ca vorbeste despre un oras care nu reprezinta ceea ce se cheama o tinta favorita a turistului roman: Roma. Anticul oras este impartit in opt (e singurul derapaj de la „proiectul zece“!) zone, dintre care una include imprejurimile. 

     

    Aproape fiecare loc mentionat in ghid isi are corespondentul pe o harta de referinta aflata pe copertele interioare rabatabile. Urmeaza o prima lista de atractii: Vaticanul, Panteonul, Forumul roman, Galeria Borghese, Colosseum-ul, Muzeele Capitoline, Muzeul National al Romei, Santa Maria del Popolo, San Clemente, Ostia antica.

     

    Fiecare dintre ele are anexata ilustratie si o legenda care ii justifica prezenta in lista Top 10. Intrand in Vatican, desfoliem  o sublista a celor mai importante zece exponate de aici, de la capela Sixtina la statuia lui Laocoon si la apartamentele Borgia.

     

    Explicatii laconice, dar competente si indestulatoare avem, desigur, si pentru acestea. Pentru ca voiajul sa nu fie doar unul de instruire, ci si unul de trai bun, ghidul desfasoara, ulterior, listele cu cele mai bune zece restaurante, zece baruri cu muzica live, zece mancaruri ieftine, zece cai de ajunge la Roma, zece hoteluri ieftine/ scumpe etc.

     

    Nu in ultimul rand, topul locurilor care trebuie evitate si al zilelor cand anumite vizite nu sunt recomandate. Ce alta nota decat zece sa oferim acestui ghid?

     

    Top 10 Roma, Viena, Paris, Londra,  Editura Litera, Bucuresti, 2005