Tag: Titus Corlăţean

  • Protocol de predare-primire la MAE: Corlăţean i-a transmis lui Meleşcanu dosarele şi priorităţile

    Potrivit unui comunicat MAE remis MEDIAFAX, protocolul de predare-primire între noul ministru al Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, şi predecesorul său, Titus Corlăţean, a avut loc, marţi, la sediul Ministerului de Externe.

    Titus Corlăţean l-a informat pe noul şef al diplomaţiei române “cu privire la dosarele curente şi la priorităţile pentru activitatea Ministerului Afacerilor Externe”, se arată în comunicat.

    În cadrul discuţiei, Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu s-au referit la importanţa Parteneriatului Strategic România-SUA, la activitatea României, în calitate de membru, în cadrul NATO şi UE, la relaţia specială cu Republica Moldova, precum şi la evoluţiile de securitate din vecinătatea estică, cu accent pe situaţia din estul Ucrainei. A fost, de asemenea, abordată şi situaţia din Orientul Mijlociu.

    MAE precizează că au fost discutate măsurile care ţin de competenţa instituţiei “în privinţa optimizării procesului de votare la turul II al alegerilor prezidenţiale din afara ţării”. În acest context, “a fost împărtăşit interesul privind asigurarea măsurilor necesare pentru ca alegerile în străinătate să se desfăşoare în condiţii de legalitate, corectitudine şi deplină neutralitate şi, în acelaşi timp, să fie posibil pentru cât mai mulţi români aflaţi în străinătate să-şi exercite dreptul la vot în turul II de scrutin”, se mai arată în comunicat.

    Titus Corlăţean şi-a anunţat, luni, demisia din postul de ministru de Externe, după scandalul provocat de votul din diaspora, pe 2 noiembrie.

    Tot luni, premierul Victor Ponta l-a numit în fruntea diplomaţiei pe Teodor Meleşcanu, iar seara a avut loc ceremonia de învestire a noului ministru la Palatul Cotroceni.

     

  • Protocol de predare-primire la MAE: Corlăţean i-a transmis lui Meleşcanu dosarele şi priorităţile

    Potrivit unui comunicat MAE remis MEDIAFAX, protocolul de predare-primire între noul ministru al Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, şi predecesorul său, Titus Corlăţean, a avut loc, marţi, la sediul Ministerului de Externe.

    Titus Corlăţean l-a informat pe noul şef al diplomaţiei române “cu privire la dosarele curente şi la priorităţile pentru activitatea Ministerului Afacerilor Externe”, se arată în comunicat.

    În cadrul discuţiei, Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu s-au referit la importanţa Parteneriatului Strategic România-SUA, la activitatea României, în calitate de membru, în cadrul NATO şi UE, la relaţia specială cu Republica Moldova, precum şi la evoluţiile de securitate din vecinătatea estică, cu accent pe situaţia din estul Ucrainei. A fost, de asemenea, abordată şi situaţia din Orientul Mijlociu.

    MAE precizează că au fost discutate măsurile care ţin de competenţa instituţiei “în privinţa optimizării procesului de votare la turul II al alegerilor prezidenţiale din afara ţării”. În acest context, “a fost împărtăşit interesul privind asigurarea măsurilor necesare pentru ca alegerile în străinătate să se desfăşoare în condiţii de legalitate, corectitudine şi deplină neutralitate şi, în acelaşi timp, să fie posibil pentru cât mai mulţi români aflaţi în străinătate să-şi exercite dreptul la vot în turul II de scrutin”, se mai arată în comunicat.

    Titus Corlăţean şi-a anunţat, luni, demisia din postul de ministru de Externe, după scandalul provocat de votul din diaspora, pe 2 noiembrie.

    Tot luni, premierul Victor Ponta l-a numit în fruntea diplomaţiei pe Teodor Meleşcanu, iar seara a avut loc ceremonia de învestire a noului ministru la Palatul Cotroceni.

     

  • Corlăţean: Comunicatul BEC privind noi secţii de vot nu are forţă juridică. Nu pot încălca legea

    “Problema noilor secţii de votare în străinătate, discutată atât de intens în ultimele zile: după hotărârea BEC cunoscută, adoptată seara, în noaptea zilei de marţi, marţea trecută şi primul comunicat, am fost şi noi şi opinia publică informaţi de apariţia, difuzarea unui al doilea comunicat al BEC, în noaptea de vineri spre sâmbătă, la 12:00 noaptea, mai precis la 23:58, am primit la sediul MAE, pe fax, un comunicat şi, respectiv, o adresă în care BEC ne comunica «inexistenţa unui impediment legal referitor la organizarea de noi secţii de votare în străinătate»”, a afirmat Corlăţean, adăugând că după primirea celui de-al doilea comunicat al BEC Ministerul Afacerilor Externe a demarat “un proces intern de evaluare consolidată pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale în materie”.

    Titus Corlăţean a anunţat că, în urma acestei evaluări interne, Ministerul Afacerilor Externe “îşi menţine integral poziţia potrivit căreia nu există bază juridică legală pentru suplimentarea la turul doi cu noi secţii de votare în străinătate”. “Nici legea, Articolul 54, paragraful 1, dar şi alte dispoziţii legale importante din legea respectivă, inclusiv proceduri, paşi, termene imperative care au expirat, dar nici hotărârea BEC din 4 noiembrie nu permit tragerea acestei concluzii potrivit căreia s-ar putea înfiinţa noi secţii de votare în străinătate”, a spus Titus Corlăţean.

    Acesta a arătat jurnaliştilor cele două documente discutate, explicând că în comunicatul BEC se menţionează posibilitatea înfiinţării de secţii “prin inexistenţa acelor impedimente de natura legală”, în timp ce hotărârea BEC, care are “forţă juridică”, nu prevede nimic cu privire la inexistenţa unui impediment legal şi are forţă juridică.

    “Comunicatul, care este un comunicat de presă, face această menţiune, comunicat care nu are forţă juridică. În consecinţă, ca ministru, am obligaţia să asigur, împreună cu echipa Ministerului Afacerilor Externe, respectarea legalităţii, dar şi prezervarea imaginii şi prestigiului instituţiei, Ministerul Afacerilor Externe”, a mai spus Titus Corlăţean, explicând motivele pentru care şi-a depus demisia.

  • Corlăţean, despre demisie: Să aşteptăm turul II pentru a trage concluziile. MAE şi-a făcut datoria

    Întrebat dacă ia în calcul demisia, aşa cum i-au cerut românii din străinătate, ministrul de Externe a spus: “Eu iau în primul rând în calcul varianta de a acţiona potrivit prevederilor legale pentru a asigura un tur II de scrutin corect (…) După discuţiile cu primul ministru, pe de o parte noi, ca instituţie, şi eu, ca ministru, vom acţiona exact pentru a asigura tuturor dreptul de vot şi vă propun să aşteptăm turul II şi să tragem concluziile. Sunt om politic şi respect regulile în materie”.

    Titus Corlăţean a precizat că MAE va continua, “în ciuda unor critici care au o anumită fundamentare şi de facto şi emoţională, să-şi facă datoria ca instituţie pentru a asigura corectitudinea votului tuturor celor care doresc (să voteze – n.r.)”.

    “Vreau să asigur că instituţia Ministerului Afacerilor Externe şi-a făcut datorie în ciuda criticilor. Eu îmi asum ca ministru şi exprim regretul public pentru acele situaţii care au apărut, regretabile, chiar dacă nu voi obosi să spun în continuare că MAE a respectat exact competenţele şi prevederile legale. Dar este corect să-mi asum şi public şi să prezint scuze pentru situaţia din turul întâi”, a declarat Corlăţean.

    Şeful diplomaţiei a dat asigurări că MAE va face “tot ceea ce este de făcut, respectând deciziile BEC, ale BES, pentru un vot corect şi care să respecte standardele în turul II”.

     

  • Corlăţean: Am propus simplificarea procedurilor şi mărirea numărului de cabine de vot

    Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, marţi, după întâlnirea cu reprezentanţi ai BEC, că MAE a propus ca declaraţia pe propria răspundere să poată fi descărcată online şi completată înainte de vot, urmând ca la secţia de vot să fie doar semnată. Totodată, MAE doreşte ca decizia BES din 2 noiembrie prin care această declaraţie a putut fi completată şi în proximitatea secţiei de votare să fie menţinută.

    Şeful diplomaţiei a mai spus că MAE a propus şi simplificarea procedurii de completare a listei cu datele cu caracter personal.

    O altă propunere se referă la creşterea numărului de cabine de vot, acolo unde există spaţiu.

  • Corlăţean: Nu exclud o nouă operaţiune de repatriere a românilor din Fâşia Gaza, dacă nu mai multe

     Corlăţean a amintit că pe 14 iulie s-a încheiat o operaţiune de repatriere a 84 de cetăţeni din zona Gaza, români în special, dintre care foarte mulţi copii şi o parte din ei soţi palestinieni, această operaţiune fiind extrem de dificilă, cu conflict în teren, după o cooperare remarcabilă cu Israelul şi cu autorităţile din Ramallah.

    Ministrul de Externe a afirmat că există mai multe noi solicitări de repatriere, într-un număr comparabil cu operaţiunea care a avut loc anterior, dar în grupuri diferite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MAE activează Celula de criză pentru a acorda asistenţă consulară românilor din Gaza

     Potrivit sursei citate, decizia a fost luată în contextul recentelor evoluţii de securitate din zonă.

    Acordarea de asistenţă consulară implică inclusiv eventuale plecări ale cetăţenilor români din Fâşia Gaza, care este, de câteva zile, ţinta unor raiduri aeriene israeliene în care şi-au pierdut viaţa cel puţin 64 de palestinieni, inclusiv civili.

    Membrii Celulei de criză, reprezentanţi MAE şi ai instituţiilor competente în domeniu monitorizează situaţia din zonă, sunt în contact permanent cu autorităţile locale şi efectuează toate demersurile pentru coordonarea activităţilor la faţa locului, precizează ministerul, adăugând că în această acţiune sunt implicate toate misiunile diplomatice şi consulare ale României din zonă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Corlăţean, despre iniţiativa minorităţilor: S-a transformat într-un subiect care generează tensiuni

     “Au fost deja destul de multe declaraţii publice în legătură cu un subiect care se putea şi încă poate fi gestionat de o manieră corectă, în cadru adecvat. Părerea mea este că s-a transformat un subiect care nu avea atât de multă greutate, aparent într-un subiect care generează tensiuni”, a declarat Corlăţean.

    El şi-a exprimat convingerea că va exista “înţelepciunea necesară, în cadrul adecvat, şi mai puţin în cadrul public”.

    Întrebat dacă a avut discuţii cu liderul UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, pe acest subiect, Titus Corlăţean a declarat: “Am avut anterior mai multe discuţii cu domnul viceprim-ministru. Eu sper ca raţiunea să prevaleze, în cadrul, totuşi, oferit de poziţia statului român pe această temă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Corlăţean: Asistenţa SUA pentru strategia energetică presupune şi discuţii privind gazele de şist

     “Mai mult ca niciodată, văzând ceea ce se întâmplă în Europa de Est, tema securităţii energetice naţionale este una care domină lista de priorităţi. Acesta este motivul pentru care Guvernul României a solicitat asistenţa americană de specialitate şi am discutat acest lucru cu secretarul Energiei, Ernest Moniz, la Washington, pentru aducerea la zi, pentru reconfigurarea strategiei naţionale în plan energetic”, a precizat ministrul Afacerilor Externe.

    Şeful diplomaţiei a explicat că această asistenţă, acest sprijin înseamnă foarte multe lucruri. “Înseamnă, de exemplu, eficienţă energetică, dar şi o cât mai strânsă cooperare, o prezenţă cât mai consistentă a companiilor americane în România, fie că vorbim de teritoriul continental, fie că vorbim de platforma continentală a Mării Negre, acolo unde o importantă companie americană (ExxonMobil – n.r.) este deja prezentă, precum şi un sprijin pentru un proiect ceva mai larg care este de interes european şi regional: interconectarea regională şi realizarea unei pieţe energetice regionale comune”, a precizat Titus Corlăţean.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un oficial britanic i-a reconfirmat lui Corlăţean deschiderea pieţei de muncă pentru români în 2014

     Discuţiile cu Kenneth Clarke, responsabil pentru consilierea premierului pe probleme economice, au vizat relaţia bilaterală din perspectiva valorificării Parteneriatului Strategic româno-britanic pe plan politic şi economic.

    Kenneth Clarke a reconfirmat “decizia deschiderii pieţei muncii britanice pentru lucrătorii români, de la 1 ianuarie 2014”, se arată în comunicatul Ministerului Afacerilor Externe.

    Cei doi oficiali au remarcat “relevanţa deosebită a libertăţii de circulaţie a lucrătorilor, Marea Britanie având un număr semnificativ de cetăţeni care lucrează în alte state europene (aproximativ un milion)”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro