BusinessMagazin

Tag: titular

  • Bogăţiile Mării Negre sunt gata de a declanşa un nou „tsunami” la zece ani după ce unul dintre cele mai controversate dosare din istoria petrolului românesc isca furtuni

    Marea Neagră şi toate bogăţiile din adâncurile ei sunt gata de a declanşa un nou „tsunami” la zece ani după ce unul dintre cele mai controversate dosare din istoria petrolului românesc isca furtuni.

    La finalul anului 2008, un act adiţional secret completa contractul de explorare pentru perimetrele Pelican şi Midia din Marea Neagră, înţelegere parafată între statul român şi canadienii de la Sterling Resources în 1992.

    Chiar la finalul documentului de 42 de pagini, fiecare dintre acestea purtând antetul Secret de Serviciu, se precizau următoarele:
    „În porţiunile perimetrelor Pelican şi Midia, situate în zona platoului continental al Mării Negre aflat în curs de delimitare între România şi Ucraina, titularul (Sterling Resources) va executa doar operaţiuni petroliere de explorare, până la data hotărârii finale şi irevocabile a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga.

    După pronunţarea definitivă şi irevocabilă a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga titularul va avea dreptul de a executa operaţiuni petroliere de exploatare în suprafeţele ce vor fi atribuite statului român, iar suprafeţele ce vor fi atribuite statului ucrainean, dacă va fi cazul, vor fi excluse din suprafaţa contractuală, prin reducerea corespunzătoare a perimetrelor petroliere Midia şi Pelican”, se arată în documentul secret amintit.

    În timp ce mulţi români nici măcar nu ştiau că este în derulare un proces la Haga cu Ucraina pentru platoul continental al Mării Negre, împărţeala „comorilor” deja se făcea în culise.

    Din partea statului român şi a Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), entitatea care veghează asupra tuturor bogăţiillor din subsolul României, semna chiar preşedintele instituţiei, Bogdan Găbudeanu.

    Din partea Sterling Resources însă semna avocatul Emilian Ijdelea, fost preşedinte al Agenţiei Române de Dezvoltare în 1992-1993, unul dintre oamenii care din umbră au contribuit chiar la scrierea legii petrolului.

    În februarie 2009, după ce abia se uscase cerneala pe acest act adiţional, România anunţa că a avut câştig de cauză la Haga în procesul cu Ucraina de delimitare a platoului continental al Mării Negre.

    În procesul istoric, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) i-a acordat României 80% din suprafaţa aflată în litigiu, în total de 9.700 de kilometri. La acel moment, se spunea că zona câştigată la Haga ar avea peste 70 de miliarde de metri cubi de gaze (producţia pe şapte ani a României) şi 12 milioane de tone de petrol (România mai produce azi circa 4 milioane de tone de petrol pe an).

    Mai mult, în ziua în care a fost anunţat rezultatul, reprezentanţi ai ANRM chiar spuneau că oricine va putea să înceapă să exploreze şi să exploateze pe suprafaţa câştigată.

    De fapt, o bună parte din noile teritorii erau deja date, prin acte adiţionale confidenţiale făcute pe o bogăţie colectivă, Sterling Resources fiind unul dintre marii câştigători ai deciziei de la Haga.

    Ceea ce a urmat a devenit unul dintre cele mai cunoscute scandaluri din istoria petrolului românesc, dar niciun cap nu a căzut.

    Mai departe însă, Sterling Resources începe să vândă din perimetrele întregite prin decizia Curţii de la Haga. Investiţiile erau prea mari.
    La începutul lui 2014, compania încasează 29,25 milioane de dolari din vânzarea participaţiei de 65% la o porţiune din perimetrul Midia, situat în platoul continental al Mării Negre, către ExxonMobil Exploration and Production România şi OMV Petrom, cei mai mari investitori în zona offshore de mare adâncime până în acest moment.

    Pasul făcut de OMV Petrom şi ExxonMobil venea în contextul în care bucata de perimetru se învecinează cu Neptun, zona în care deja cele două companii anunţaseră o descoperire de gaze în 2012. Piesele de puzzle începeau să se pună una lângă alta.

    În 2015 vine însă mişcarea prin care Sterling Resources iese complet din scena petrolului românesc şi intră nimeni altul decât Carlyle, cel mai mare jucător din zona de private equity la nivel global, un colos care administrează active de peste 210 miliarde de dolari prin 335 de vehicule de investiţii. Sterling Resources îşi făcuse treaba, ieşeau la rampă greii unei lumi.

    Printre braţele de investiţii ale Carlyle este chiar Carlyle International Energy Partners (CIEP), un fond cu un capital de 2,5 miliarde de dolari. Doar ca exemplu, până în acest moment OMV Petrom şi ExxonMobil au investit circa 1,5 miliarde de dolari pentru explorări în zona de mare adâncime a Mării Negre.

    Din această nouă tranzacţie, Sterling Resources a încasat 42,5 milioane de dolari, ieşind complet de pe scena energiei româneşti.
    „Deşi credem că aceste active au un potenţial semnificativ, suntem angajaţi la cheltuieli substanţiale de foraj în licenţele noastre şi ne confruntăm cu costuri de dezvoltare prea mari pentru o companie de dimensiunea noastră. Credem astfel că potenţialul real poate fi valorificat doar de o companie cu o putere financiară mult mai mare şi cu un orizont investiţional mai lung“, spunea la acel moment Jake Ulrich, CEO-ul Sterling Resources.

    Odată preluată, Sterling Resources se transformă în Black Sea Oil & Gas, compania fiind acum foarte aproape de a începe producţia de gaze din zona de mică adâncime a Mării Negre.

    Dar acesta nu a fost singurul pariu făcut de Carlyle în petrolul românesc.

    La finalul lui 2016, Mazarine Energy România, o companie aproape necunoscută, a preluat toate drepturile şi obligaţiile pentru 19 acorduri petroliere de concesiune deţinute de OMV Petrom, împreună cu bunurile, drepturile reale şi angajaţii implicaţi în exploatarea câmpurilor petrolifere. Mazarine Energy România este însă deţinută de Mazarine Energy Olanda, aceeaşi firmă în care în primăvara anului 2016 Carlyle făcuse o injecţie de capital de 500 de milioane de dolari după ce firma raportase un succes în Tunisia.

    „Îi ştiam pe directorii din Carlyle de aproape 10 ani“, spunea la acel moment Edward van Kersbergen, CEO-ul Mazarine Energy şi membru în consiliul de administraţie.

    De profesie fizician, Edward van Kersbergen îşi începe cariera în domeniul petrolier în funcţia de inginer de operaţiuni pe platforme de foraj în Marea Nordului pentru Shell. În 2001 fondează o companie de consultanţă în domeniu, Horizon Energy, pe care o vinde chiar în zorii crizei financiare globale a unei  companii elveţiene, SGS.

    „A fost noroc chior“, admitea olandezul.

    În 2013, Edward van Kersbergen înfiinţează Mazarine Energy. „Am preluat controlul asupra licenţei Zaafrane din centrul Tunisiei, acolo unde am forat două sonde de explorare. Am avut succes şi asta ne-a pus pe harta investitorilor“, spunea Edward van Kersbergen la momentul primei tranzacţii cu OMV Petrom.

    Contactele dintre Edward van Kersbergen şi Carlyle sunt evidente. Preşedintele consiliului de administraţie al Mazarine Energy este Marcel Q.H. van Poecke, acelaşi om care conduce Carlyle International Energy Partners.

    Eric Faillenet, un alt membru al boardului Mazarin Energy, este director în cadrul Carlyle.

    Printre membrii boardului Mazarine Energy se mai află şi Jeroen van der Veer, fost şef al colosului Shell, care până anul trecut era şi membru în consiliul de supraveghere al ING. Din acelaşi consiliu de supraveghere al băncii olandeze face parte şi Mariana Gheorghe, cea care a condus până la începutul acestui an operaţiunile OMV Petrom, chiar firma care vânduse petrimetrele către Mazarine Energy.

    Mai departe, mai toată echipa executivă a Mazarine Energy a fost cumva legată de Shell, chiar şeful pe România, Spencer Coca, lucrând timp de opt ani în cadrul grupului.

    Carlyle nu s-a oprit însă aici.

    La începutul începutul acestei luni, OMV Petrom a anunţat că renunţă la alte nouă perimetre în contextul în care compania nu a făcut niciun secret din faptul că se va concentra pe barilii cei mai profitabili. Perimetrele au intrat tot în portofoliul Mazarine Energy România, mai precis Carlyle, la fel ca primele 19. Mişcarea, anunţată la finalul săptămânii trecute, nu este neapărat o surpriză. De altfel, OMV Petrom a anunţat că va renunţa la 50-60 de zăcăminte, portofoliul total fiind de circa 200 de perimetre.

    În timp ce Carlyle îşi extinde influenţa pe zona de explorare şi producţie onshore, pariul cel mare al colosului financiar rămâne însă Marea Neagră.

    Investiţiile s-ar putea ridica la 400 de milioane de dolari, iar primele molecule de gaz ar putea atinge ţărmul românesc anul viitor, la aproape 10 ani de la istoria cu Sterling, documentele secrete şi decizia de la Haga.

    Emilian Ijdelea, avocatul care în 2008 îşi punea semnătura pe documentele secrete care au extins puterea în Marea Neagră a Sterling Resources, chiar înainte de verdictul de la Curţii de la Haga, este acum, potrivit informaţiilor din Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, director general adjunct al companiei Black Sea Oil & Gas, defunctul Sterling. El ocupă această funcţie din august 2015. În martie acelaşi an, Carlyle anunţa oficial că a cumpărat licenţele Sterling Resources, redenumind ulterior compania Black Sea Oil & Gas.

    Totodată, Ijdelea este şi consilier în cadrul casei de avocatură Ijdelea Mihăilescu, în care partener este chiar fiica lui, Oana.

    Potrivit surselor din piaţă, printre clienţii casei Ijdelea Mihăilescu se află chiar Black Sea Oil & Gas şi Mazarine Energy România, firme deţinute acum de Carlyle, unul dintre giganţii financiari ai lumii. La zece ani de ani de la primul scandal care a neliniştit apele Mării Negre, misterele care s-au acumulat în această perioadă, pornind de la dimensiunea rezervelor, obligaţiile celor care au acorduri sau chiar taxarea acestor bogăţii, sunt elemente mai mult decât suficiente pentru a isca o nouă furtună perfectă. Care va fi bătaia de aripi?

    Emilian Ijdelea, avocatul care în 2008 îşi punea semnătura pe documentele secrete care au extins puterea în Marea Neagră a Sterling Resources, chiar înainte de verdictul de la Curţii de la Haga, este acum, potrivit informaţiilor din Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, director general adjunct al companiei Black Sea Oil & Gas, defunctul Sterling. El ocupă această funcţie din august 2015. În martie, acelaşi an, Carlyle anunţa oficial că a cumpărat licenţele Sterling Resources, redenumind ulterior compania în Black Sea Oil & Gas.

    Printre membrii boardului Mazarine Energy (deţinut de Carlyle) se mai află şi Jeroen van der Veer, fost şef al colosului Shell, care până anul trecut era şi membru în consiliul de supraveghere al ING.

    Din acelaşi consiliu de supraveghere al băncii olandeze ING face parte şi Mariana Gheorghe, cea care a condus până la începutul acestui an operaţiunile OMV Petrom, chiar firma care vânduse perimetrele către Mazarine Energy.

  • Actele necesare la schimbarea permisului auto pentru anul 2018

    Cei care vor să-şi schimbe permisul auto, fie că a expirat sau va expira foarte curând, au nevoie de următoarele documente. De reţinut ar mai fi că se poate solicita eliberarea unui permis de conducere înainte sau după expirare, după efectuarea vizitei medicale, pe baza următoarelor documente:

    a) cererea titularului se editează informatic la ghiseu şi se înmânează titularului pentru a o semna şi pentru a completa informaţiile privind fişa medicală şi dovada plăţii  contravalorii permisului de conducere;

    b) în cazul cetăţenilor români, actul de identitate al titularului, în original şi copie, din care rezultă că acesta are domiciliul sau reşedinţa în România;

    c) în cazul cetăţenilor străini, carte de rezidenţă, permis de şedere, certificat de înregistrare însoţit de paşaport, paşaport diplomatic/serviciu

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Actele necesare la schimbarea permisului auto pentru anul 2018

    Cei care vor să-şi schimbe permisul auto, fie că a expirat sau va expira foarte curând, au nevoie de următoarele documente. De reţinut ar mai fi că se poate solicita eliberarea unui permis de conducere înainte sau după expirare, după efectuarea vizitei medicale, pe baza următoarelor documente:

    a) cererea titularului se editează informatic la ghiseu şi se înmânează titularului pentru a o semna şi pentru a completa informaţiile privind fişa medicală şi dovada plăţii  contravalorii permisului de conducere;

    b) în cazul cetăţenilor români, actul de identitate al titularului, în original şi copie, din care rezultă că acesta are domiciliul sau reşedinţa în România;

    c) în cazul cetăţenilor străini, carte de rezidenţă, permis de şedere, certificat de înregistrare însoţit de paşaport, paşaport diplomatic/serviciu

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • ”Yellow Submarine“ sau unde duce febra shoppingului pentru marina militară

    Din tot ce a deşertat din sacul de Moş Crăciun al Apărării, ”capacităţile de luptă submarine“ au stârnit un haz oarecum îndreptăţit. Atât ideea în sine, cât şi faptul că un submarin ar fi lansat la apă din docurile unui şantier naval autohton.

    Într-o scăpare de sinceritate, până şi ministrului ”chestiunea“ i s-a părut ”puţin stranie“, după care tot dumnealui s-a plâns că a fost ”greşit înţeles“. Aşa că de la unul a mai adăugat şi submarinele vor fi trei.

    Dincolo de generozitatea verbală a ofertei, realitatea şi ”timingul“ arată diferit faţă de visurile submersibile ale capilor Apărării.

    În primul rând, dotarea cu submarine este obiectul unui program pe termen mediu şi lung. Anul 2018 este doar startul pentru noile achiziţii ale Forţelor Navale. Deocamdată, nu se ştie prea clar ce fel de tip de submarin va fi, pentru că abia acum se schiţează parametrii tehnici. Programul pentru capacităţile de luptă submarine trebuie aprobat de CSAT şi de Parlament. Că va fi o prioritate, că vor fi decizii rapide, este îndoielnic. Întâietate vor avea deciziile legate de corvete şi fregate. Inclusiv ministrul Fifor a sfârşit prin a explica aceste ”impedimente“. Aşa, la amănunte care nu sună nici politic, nici nu dau strălucitor electoral.

    Foarte recent, viceamiralul Alexandru Mărşu, comandantul Forţelor Navale Române, a expus limpede situaţia şi priorităţile pe categorii de dotări. ”La acest moment, avem ca forţe principale trei fregate, pe care dorim să le modernizăm astfel încât pentru proiecţia 2026 să avem trei fregate modernizate. Prin derularea programului major de achiziţie a corvetelor, vom avea patru corvete moderne şi două corvete modernizate. Din punctul de vedere al navelor fluviale, vom avea trei monitoare care în acest moment sunt în parcurs de remotorizare, astfel încât vom extinde durata de exploatare pentru următorii 10 – 15 ani, cel puţin. Şi cinci vedete blindate. Toate sunt în derularea acestui program, în acest moment“, a spus comandantul Forţelor Navale, adăugând: ”Proiecţia pe care o avem pe termen mediu şi lung este completarea submarinului actual cu un alt program de trei submarine de clasă medie, necesare pentru desfăşurarea acţiunilor în Marea Neagră, iar în privinţa navelor purtătoare de rachete, în acest moment, în urma modernizării vor rămâne în serviciu cu alt tip de armament reactiv şi cu alţi senzori“.

    ”Torpila“ lansată de ministrul apărării este că, fie ce o fi, corvetă, fregată, submarin, barcaz sau bărcuţă cu vâsle, dar mai ales submarin, va fi produs într-un şantier naval românesc. Că putem.

    ”Eu vă spun că este un proiect perfect realizabil şi putem face lucrul acesta într-un şantier naval românesc, aşa cum putem construi şi orice alt tip de navă“, a spus fără echivoc ministrul.

    Avem oţelul necesar, dar nu şi tehnologia pentru „first class“. România nu deţine tehnologia necesară pentru construcţia submarinelor first class, dar ArcelorMittal din Galaţi este capabil să producă oţelul necesar, a declarat, pentru Mediafax, Gelu Stan, directorul executiv al Asociaţiei Constructorilor de Nave din România (ANCONAV).

    ”În privinţa submarinelor first class vă confirm că nu avem tehnologia necesară, cei care sunt capabili pentru astfel de construcţii în domeniu sunt foarte puţini şi ţările unde se produc se numără pe degetele de la o singură mână, repectiv Germania, Marea Britanie, Federaţia Rusă, Statele Unite, Coreea de Sud şi China. Mai sunt alţi câţiva sateliţi, dar nu se încadrează la categoria de clasă şi dotări. Deşi nu ştim ce fel de submarine de clasă vrea să achiziţioneze statul român, totuşi ArcelorMittal din Galaţi este capabil să producă oţelul necesar, dar ponderea valorică a acestuia ca material este de până la 3% din valoarea produsului finit“, a spus directorul executiv al ANCONAV.

    Nici specialiştii necesari nu-i avem şi proiectul este realist dacă românii vor construi numai corpul submarinului.

    ”Nu avem specialiştii necesari, atât proiectul tehnic, cât şi cel de execuţie, know-how-ul aferent tehnologiei de execuţie trebuie cumpărate de la producătorii din statele enumerate mai sus. Menţionez că, în cazul cumpărării acestui proiect, inclusiv tehnologiile şi know-how-ul aferent, submarinele pot fi construite la unul din următoarele şantiere: DMHI, Şantierul Naval Constanţa, Vard Tulcea şi Şantierul Naval Damen Galaţi. Însă aportul valoric din total produs finit, pentru oricare din şantierele unde se construiesc submarinele, nu depăşeşte maximum 15-17%, deoarece restul sunt dotări, echipamente specifice, armament, care nu pot fi produse în România. Proiectul este realist dacă noi vom construi numai corpul submarinului şi eventual vom participa la montajul unor echipamente, dotări, sub supervizarea celui care are în licenţă proiectul, produsul“, a mai spus Gelu Stan.

    Şantierul naval Damen Galaţi este în silenzio stampa, dar…

    ”Cu regret vă informăm că nu dorim să comentăm acest subiect în nici un fel“, i-au spus corespondentului Mediafax reprezentanţii Şantierului Naval Damen Galaţi, întrebaţi despre posibilitatea construirii unui submarin în acest şantier.

  • Rareş Stanciu este noul director general interimar al Poştei Române

    Pe data de 24 septembrie 2017 a expirat mandatul de director general interimar al lui Andrei Stănescu, au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii Poştei Române.

    Stănescu s-a întors la funcţia de director executiv al Direcţiei Executive Juridice, Control şi Resurse Umane, post pe care îl ocupă din februarie 2013, potrivit CV-ului publicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cardul de sănătate dispare. Noul buletin de identitate va funcţiona în locul lui

    Cartea electronica de identitate va permite titularului autentificarea in sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne, in sisteme informatice terte ale administratiei publice, precum si in alte sisteme informatice, stabilite prin hotarare a Guvernului, si utilizarea semnaturii electronice extinse bazate pe certificat calificat, informează hotnews.ro

    Titularul unui document electronic se va putea autentifica on-line, pentru a beneficia de diverse servicii electronice (bancare, fiscale, sociale, financiare, educatie etc.), ceea ce va conduce la simplificarea interactiunii cu autoritatile publice, prin cresterea calitatii si accesibilitatii serviciilor publice.

    Textul propus prevede posibilitatea obtinerii unei carti de identitate simple de catre persoanele care, din motive religioase sau de constiinta, refuza in mod expres obtinerea unei carti electronice de identitate.

    Optional, cartea de identitate simpla sau cartea electronica de identitate se poate elibera inainte de implinirea varstei de 14 ani, la solicitarea unuia dintre parinti:

    a) cu valabilitate de 2 ani, pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 0 si 14 ani;
    b) cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani;
    c) cu valabilitate de 10 ani, dupa implinirea varstei de 18 ani.

    Cartea electronica de identitate contine date in format tiparit sau in format inscriptionat prin tehnici speciale, date in format electronic, precum si elemente de particularizare si de siguranta.

    In format electronic se inscriu:

    a) datele din formatul tiparit (numele si prenumele titularului, sexul, cetatenia, data si locul nasterii titularului, semnatura olografa a titularului, imaginea faciala, C.N.P.-ul, adresa de domiciliu), cu exceptia semnaturii olografe a titularului;
    b) prenumele parintilor titularului;
    c) un certificat si, dupa caz, certificate calificate, astfel cum acestea sunt definite de Legea nr. 455/2001;
    d) datele biometrice ale titularului, constand in imaginea faciala si, dupa caz, imaginile impresiunilor papilare a doua degete.

    Prin proiect se propune modificarea conceptului anterior privind continutul de date al cartii electronice de identitate, prin eliminarea din cip a informatiilor referitoare la calitatea de asigurat in sistemul public al asigurarilor sociale de sanatate. Astfel, “functionalitatea” de card de sanatate va fi asigurata de certificatul digital emis de MAI, inscris in cip. Cardul national de sanatate isi inceteaza valabilitatea la data la care titularului i s-a eliberat o carte electronica de identitate.

  • Football Leaks: Neymar a primit 8,5 milioane de euro când a semnat cu FC Barcelona

    onform contractului cu FC Barcelona, Neymar are un salariu de 5 000 000 de euro brut, însă numeroasele clauze din contract îi aduc câştiguri substanţiale. Starul brazilian primeşte 100 000 de euro la fiecare meci al Barcelonei, indiferent dacă este titular sau rezervă.

    Cotidianul spaniol AS a dezvăluit acordul fabulos semnat de FC Barcelona şi Neymar. Conform contractului, valabil până în iunie 2018, starul brazilian are o clauză de 190 de milioane de euro, iar în momentul în care a semnat, FC Barcelona i-a virat fotbalistului în cont uriaşa sumă de 8 500 000 de euro.

    Neymar are un salariu relativ mic, 5 milioane de euro brut, însă clauzele îî aduc câştiguri importante.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Oprea a demisionat din postul de vicepremier, pentru a prelua, ca titular, Ministerul de Interne

     Oprea ocupă în prezent şi postul de ministru interimar de Interne, în baza unui mandat care expiră însă pe 8 martie.

    “Decizia demisiei a fost luată în şedinţa USD. Urmează ca actul de demisie să fie înregistrat oficial, din punct de vedere formal”, au declarat agenţiei MEDIAFAX sursele citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CNA a retras licenţa Money.ro TV. Televiziunea lui Sorin Freciu se închide oficial

     Potrivit articolului 57, alineatul 1 din Legea audiovizualului, “Licenţa audiovizuală analogică se retrage de Consiliu în următoarele situaţii: b) titularul încetează să difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licenţa audiovizuală mai mult de 90 de zile, pentru motive de natură tehnică, şi mai mult de 96 de ore, pentru orice alte motive imputabile titularului”.

    Reprezentanţii CNA au făcut mai multe controale la sediul Money.ro TV din Bucureşti, constatând că televiziunea nu mai emite.

    Pe de altă parte, potrivit reprezentanţilor CNA, televiziunea şi-a întrerupt emisia mai mult de 96 de ore şi nu a notificat Consiliul pentru a preciza care sunt motivele pentru care şi-a încetat emisia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Televiziunile de filme ale Realitatea Media se închid oficial. CNA le-a retras licenţele

     Decizia a fost luată de membrii CNA, în şedinţa de joi, cu unanimatate de voturi, în baza articolului 57, alineatul 1, litera b din Legea audiovizualului, care prevede că “Licenţa audiovizuală analogică se retrage de Consiliu în următoarele situaţii: b) titularul încetează să difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licenţa audiovizuală mai mult de 90 de zile, pentru motive de natură tehnică, şi mai mult de 96 de ore, pentru orice alte motive imputabile titularului”.

    Cele trei televiziuni de filme ale Realitatea – Caţavencu au primit în 25 septembrie 2008 licenţe audiovizuale de la Consiliul Naţional al Audiovizualului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro