BusinessMagazin

Tag: titei

  • Producţia de ţiţei a OPEC atinge în mai cel mai înalt nivel din 2012

    Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a înregistrat o creştere a producţiei peste plafonul de 30 de milioane de barili pe zi, subliniind concentrarea exportatorului principal Arabia Saudită şi a altor membri cheie pe cota de piaţă.

    Producţia OPEC a crescut în mai la 31,22 milioane de barili pe zi de la 31,16 milioane de barili pe zi în aprilie, potrivit studiului. Dacă totalul nu va fi revizuit, producţia din mai va fi cea mai mare a OPEC din august 2012.

    Cea mai mare creştere vine din Angola, care a exportat 58 de încărcături în mai, mai mult decât plănuise iniţial în aprilie, potrivit programului.

    Principalul exportator, Arabia Saudită, nu şi-a redus producţia faţă de recordul din aprilie de 10,3 milioane de barili pe zi, au declarat surse citate de Reuters, întrunind cererile mari din partea clienţilor externi şi a centralelor electrice interne.

    Dintre ţările cu o producţie mai scăzută, Libia a înregistrat un declin în timp ce tot mai multe livrări sunt perturbate de revolte, iar producţia din Nigeria a scăzut din cauza scurgerilor de la o conductă care au determinat filiala locală a Shell să declare forţă majoră în exporturile prin terminalul Forcados.

    Exporturile irakiene, care au contribuit la creşterea producţiei OPEC în acest an, par să fi scăzut uşor faţă de recordul din aprilie, potrivit studiului.

    Deşi Irakul a crescut exporturile în nord după un acord încheiat între Bagdad şi Guvernul regional kurd, fluxul a scăzut în partea de sud. Alte creşteri sunt aşteptate în lunile următoare, a declarat o sursă familiară cu exporturile Irakului.

  • Până unde merge jocul ieftinirii petrolului

    OPEC furnizează 40% din necesarul de petrol la nivel mondial, iar producţia statelor membre este în prezent de aproximativ 30 de milioane de barili pe zi. Analiştii fondurilor de investiţii estimaseră că dacă OPEC nu decide scăderea livrărilor cu cel puţin 1 mil. barili/zi, petrolul ar putea ajunge la 60 dolari/baril.

    Declinul cotaţiilor petrolului, declanşat în vară, a fost determinat de oferta abundentă, rezultată parţial din exploatarea zăcămintelor de şist din SUA, dar şi de cererea scăzută, în special în Europa şi Asia. La vremea respectivă, majoritatea analiştilor vorbeau lăudau felul cum investiţiile americane în exploatările de şist au permis acum SUA să se folosească de petrol ca de o armă contra Rusiei, având în vedere că economia rusească suferă direct de pe urma ieftinirii petrolului. Dependenţa Rusiei de exportul de energie face ca fiecare ieftinire cu un dolar a petrolului să taie 2,5-3 mld. dolari din valoarea exporturilor de-a lungul unui an, estima recent Reuters.

    Producţia de petrol a SUA se situează la 8,7 mil. barili/zi, recordul ultimelor decenii, în timp ce ţări OPEC ca Arabia Saudită sau Kuweit au părut pe parcursul verii şi al toamnei să accepte preţuri mai mici, în încercarea de a limita creşterea în continuare a ofertei din partea SUA şi deci pierderea de cotă de piaţă de către ele. Acum însă, unii comentatori citaţi de New York Times spun că OPEC, confruntată cu pierderi de cotă de piaţă din cauza exporturilor americane, au refuzat să reducă şi mai mult producţia pentru că aşteaptă pur şi simplu ca ieftinirea petrolului să descurajeze investiţiile în noi sonde în SUA, astfel încât avântul exporturilor americane să se mai calmeze. Iar această ieftinire loveşte în companiile energetice americane, care s-au îndatorat şi au investit enorm în producţia de petrol şi gaze pe bază de fracturare hidraulică.

    Pe de altă parte, scrie presa americană, ieftinirile favorizează consumatorii industriali şi individuali din SUA, Europa şi Japonia, oferind un stimulent atât de necesar pentru redresarea creşterii economice, deşi taxele mari pe energie din Europa limitează întrucâtva câştigurile posibile pentru consumatori.

  • OMV Petrom a descoperit un nou zăcământ de ţiţei în Marea Neagră

    Descoperirea a fost făcută în perimetrul Istria, la o distanţă de circa 60 kilometri de ţărm şi la o adâncime de 2,1 kilometri sub fundul mării. Adâncimea apei în acea zonă este de 50 metri.

    “Marea Neagră este o zonă foarte importantă pentru OMV Petrom, o zonă în care există în continuare potenţial pentru noi descoperiri. În prezent, producţia din zona de mică adâncime a Mării Negre reprezintă circa 18% din producţia totală de hidrocarburi a companiei în România”, a declarat în comunicat Gabriel Selischi, membru al Directoratului OMV Petrom responsabil de Explorare şi Producţie.

    Dacă se va dovedi rentabilă, producţia din noua descoperire ar putea începe în 3-4 ani, costurile necesare dezvoltării fiind evaluate la peste 100 milioane de euro, potrivit comunicatului.

    Primele estimări rezultate din testele de producţie indică o producţie potenţială pe sondă de 1.500-2.000 barili echivalent petrol (bep) pe zi.

    Comparativ, producţia medie zilnică de ţiţei a OMV Petrom în România a fost în 2013 de 78,4 mii bep/zi.

     

  • Perspectiva în următoarea jumătate de an: pace şi ţiţei ieftin

    Acordul este valabil şase luni şi urmează să ducă la o reglementare completă a problemei într-un an, deşi preşedintele iranian Hassan Rohani a spus că ţara sa nu va renunţa niciodată la îmbogăţirea uraniului. Premierul israelian Benjamin Netanyahu nu s-a sfiit să-l certe la telefon pe preşedintele american Barack Obama, avertizându-l că America “face aceeaşi greşeală cu Iranul pe care a făcut-o cu Coreea de Nord şi Pakistanul” – cu alte cuvinte, are încredere în promisiunile de pace ale unor ţări împotriva cărora ar trebui de fapt să pornească război ca să le potolească.

    Preţul petrolului a scăzut de la circa 110 dolari/baril în septembrie, ca efect al scăderii cererii pe principalele pieţe importatoare şi reducerii tensiunilor în Orientul Mijlociu.

  • Renegocierea deceniului: ce redevenţe vor plăti companiile care exploatează petrol şi gaze. Petrom a plătit în 2012 ca redevenţă 6 $ la fiecare baril de ţiţei extras în valoare de 94$

    Petrom şi Romgaz au virat către statul român redevenţe cumulate de un miliard de lei (230 de milioane de euro) în 2012, ceea ce reprezintă 7% din valoarea producţiei de petrol şi gaze de 3,3 miliarde de euro a celor două companii.

    Întrebarea care se ridică în acest context este care ar fi cel mai bun sistem de redevenţe pe care România l-ar putea aplica de la începutul anului viitor, astfel încât să crească valoarea încasărilor fără a periclita proiecte majore de investiţii, aşa cum sunt explorările din Marea Neagră? În Ro­mânia, prin Legea petrolului redevenţele se calculează ca procent din valoarea producţiei. În funcţie de dimensiunea zăcământului procentul aplicat variază între 3,5% şi 13,5%, atât pentru petrol, cât şi pentru gazele naturale. La privatizarea Petrom statul s-a obligat să menţină acest sistem de taxare zece ani de zile, adică până la finalul anu­lui 2014. Astfel, de la anul Ro­mânia ar trebui să aleagă un nou sis­tem, iar potrivit decla­raţiilor politice recente, aceste modificări ar putea fi im­ple­mentate chiar înainte de termen. „Redevenţa nu este singurul beneficiu al statului din producţie având în vedere alte taxe şi impozite (peste 80 de tipuri de impozite şi taxe, impozite pe salarii, impozit pe profit, impozite locale etc). OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, la nivelul anului 2012 numai din taxe şi impozite OMV Petrom a contribuit cu aproximativ 2 miliarde euro. La acestea se adaugă dividendele aferente participaţiei de 20,64% a statului în OMV Petrom“, spun reprezentanţii companiei.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Goana după petrol: străinii forează în România, românii forează în străinătate

    În Rusia se înregistrează o creştere a consumului intern, iar Moscova îşi propune să favorizeze exportul către China. NIS, controlată de Gazprom, şi Acoustic Geophysical Services din Ungaria au anunţat încheierea unui contract în baza căruia firma ungară va realiza prospecţiuni seismice 2D şi 3D în România. Conform planurilor, forajul primului puţ experimental din perimetrul Tria va fi lansat la începutul anului viitor, iar până la finalul lui 2014 vor fi forate cel puţin trei astfel de puţuri. Investiţia totală va fi de aproximativ 21,2 mil. euro în această fază a proiectului, arată NIS.

    Panfora Oil & Gas a demarat la începutul acestui an lucrările de explorare pe unul din cele trei perimetre din vestul României pe care firma le-a câştigat în vara lui 2010. În total, Panfora şi-a bugetat pentru anul acesta investiţii de 38 mil. dolari pentru lucrări de explorare pe cele trei perimetre, dar desfăşurarea acestui program de investiţii va depinde şi de momentul cand statul român va ratifica celelalte două acorduri petroliere.

    În acest timp, compania de foraj şi construcţii Dafora Mediaş a demarat lucrările de foraj cu două sonde în Israel pentru companiile Globe Exploration şi Givot Olam Oil LTD. Forajele, care au fost deja demarate, vor atinge adâncimi de aproximativ 5.000 m, respectiv 6.000 m şi se vor derula pe o perioadă de minimum 1,5 ani, respectiv 2 ani, cu posibilitate de prelungire pe încă 2 ani. Compania a mai derulat astfel de lucrări pe pieţe externe precum Africa, Franţa, Bulgaria, Ucraina sau Ungaria. Anul trecut, Dafora a avut pierderi de 22,6 mil. lei la afaceri de 219 mil. lei.

    De menţionat că Rusia va livra în luna iulie către Europa 2,1 milioane barili de petrol pe zi, potrivit orarelor de transport, cel mai redus nivel din ultimii 10 ani. Petrolul rusesc a devenit mai scump în Europa decât cotaţia de referinţă Brent, deşi este de calitate inferioară. Exporturile de petrol rusesc către Asia au crescut puternic în ultimii trei ani, de la aproape zero la 500.000 de barili pe zi, după ce Rusia a încheiat acorduri la nivel înalt pentru aprovizionarea Chinei prin noua conductă care conectează Siberia de Est şi coasta Oceanuui Pacific. În iunie, Rosneft a încheiat un acord pentru dublarea livrărilor de petrol către China, contract multianual evaluat la 270 mld. dolari.

  • Rompetrol Rafinare estimează pentru acest an afaceri de 4,8 miliarde dolari, în creştere cu 12,4%

    Compania Rompetrol Rafinare, din grupul Rompetrol, estimează că în acest an va înregistra o cifră de afaceri brută de 4,8 miliarde de dolari, în creştere cu 12,4% faţă de valoarea de 4,27 mld. dolari de anul trecut, şi a bugetat pierderi de 51,4 milioane dolari, de 2,3 ori mai mici. Compania a avut anul trecut pierderi de 118,6 mil. dolari. Bugetul pentru 2013 va fi discutat în adunarea generală a acţionarilor Rompetrol Rafinare programată pentru 29 aprilie. Rompetrol Rafinare a bugetat pentru anul în curs investiţii de 60 mil. dolari, faţă de 118,6 mil. dolari în 2012. Compania a finalizat anul trecut programul de creştere a capacităţii de procesare a rafinăriei Petromidia la 5 milioane tone de materie primă pe an. Totodată, compania arată că va procesa la Petromidia o cantitate de 4,57 milioane de tone de materii prime, în creştere cu 12,8% faţă de 2012, din care 4,26 milioane tone de ţiţei, comparativ cu 3,8 milioane tone de ţiţei anul trecut. În urma rafinării, compania estimează că va obţine 4,43 milioane tone de produse, cu 12,7% mai mult faţă de cele 3,93 milioane tone produse finite în 2012. De asemenea, compania intenţionează să majoreze cantităţile de carburanţi livrate pe piaţa internă cu 27%, de la 2,15 milioane tone la 2,73 milioane tone, dar şi exporturile, de la 1,37 la 1,52 milioane tone.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • SUA vor deveni cel mai mare producător de ţiţei şi biocarburanţi în 2013, înaintea Rusiei

    SUA vor depăşi Rusia şi Arabia Saudită datorită producţiei de petrol la exploatările de şist şi a producţiei mari de biocarburanţi, dar şi în urma reducerii anticipate a producţiei de către OPEC, estimează BP, potrivit RIA Novosti.

    Rusia se va plasa în 2013 pe poziţia a doua, înaintea Arabiei Saudite, şi se va menţine pe acest loc până în 2023. Arabia Saudită va redeveni principalul producător mondial de petrol în 2027, consideră grupul britanic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul petrolului: criză contra criză

    Ulterior, spre sfârşitul săptămânii, preţul a scăzut sub 87 dolari, în condiţiile pesimismului pieţelor privind posibilitatea relansării durabile a economiei mondiale. Vineri, după ce au fost anunţate ultimele date despre piaţa muncii din SUA, Reuters a transmis că ţiţeiul cu livrare în august a ajuns la 84,45 dolari/baril. Potrivit datelor oficiale, în luna iunie au fost create numai 80.000 de locuri de muncă în SUA, cu 10.000 mai puţin decât estimau economiştii, iar rata şomajului a rămas la 8,2%.

    Goldman Sachs a prezis însă că preţurile vor creşte la 115 dolari/baril în circa trei luni, pe motiv că pierderea livrărilor de ţiţei iranian de către Vest va avea acelaşi efect cu pierderea livrărilor de ţiţei libian în 2011.

  • S-a ieftinit petrolul

    Comentatorii de profil, care susţinuseră mereu că preţul petrolului nu poate merge decât în sus, continuă să mizeze pe viitoare scumpiri, prezentând ca argumente efectul sancţiunilor UE şi ale SUA contra Iranului şi spectrul blocării de către Teheran a strâmtorii Hormuz. Deocamdată însă, mai puternice decât aceşti factori rămân criza datoriilor şi recesiunea din zona euro, anticipaţiile de încetinire a creşterii pentru economia Chinei, întoarcerea Iranului la negocierile cu marile puteri şi oferta în creştere din Irak şi Libia.

    De la 1 până la 23 mai, preţurile petrolului au coborât cu circa 15 dolari pe baril.