Uber a anunţat zilele trecut că a achiziţionat Otto, startup ce dezvoltă tiruri fără şofer, pentru nu mai puţin de 680 de milioane de dolari. Întreaga echipă Otto se va muta în ograda Uber, inclusv fostul şef al diviziei automobilelor autonome de la Google, Anthony Levandowski şi vor lucra la proiectul automobilelor autonome dezvoltat de Uber.
Mai mult, Uber şi Volvo au încheiat un parteneriat de 300 de milioane de dolari pentru a dezvolta maşini care se conduc singure, iar proiectul va ajunge pe străzile din Pittsburgh, Pennsylvania în decursul acestei luni, potrivit Reuters.
Parteneriatul vizează în primă fază implementarea tehnologiei de conducere automată pe SUV-ul XC90 al companiei suedeze. Se preconizează că investiţiile vor fi suportate în mod egal de ambele companii, a scris Bloomberg.
Teoretic, Uber va cumpăra maşini Volvo şi abia apoi va instala tehnologia de conducere automată, care va trebui să îndeplinească nevoile serviciului de ride-sharing. Iar Otto se pricepe foarte bine la asta. Startup-ul nu avea de gând să construiască tiruri, ci software-ul care urma să fie instalat pe camioane.
Uber a anunţat zilele trecut că a achiziţionat Otto, startup ce dezvoltă tiruri fără şofer, pentru nu mai puţin de 680 de milioane de dolari. Întreaga echipă Otto se va muta în ograda Uber, inclusv fostul şef al diviziei automobilelor autonome de la Google, Anthony Levandowski şi vor lucra la proiectul automobilelor autonome dezvoltat de Uber.
Mai mult, Uber şi Volvo au încheiat un parteneriat de 300 de milioane de dolari pentru a dezvolta maşini care se conduc singure, iar proiectul va ajunge pe străzile din Pittsburgh, Pennsylvania în decursul acestei luni, potrivit Reuters.
Parteneriatul vizează în primă fază implementarea tehnologiei de conducere automată pe SUV-ul XC90 al companiei suedeze. Se preconizează că investiţiile vor fi suportate în mod egal de ambele companii, a scris Bloomberg.
Teoretic, Uber va cumpăra maşini Volvo şi abia apoi va instala tehnologia de conducere automată, care va trebui să îndeplinească nevoile serviciului de ride-sharing. Iar Otto se pricepe foarte bine la asta. Startup-ul nu avea de gând să construiască tiruri, ci software-ul care urma să fie instalat pe camioane.
Producătorii locali spun că nu este o surpriză să audă de la ministrul Agriculturii că în România sunt aduse produse expirate sau aproape de termen pentru a fi distribuite pe piaţă, însă reprezentanţii supermarketurilor spun că nimeni nu şi-ar asuma aşa ceva fiindcă şi-ar pierde clienţii.
Producătorii locali spun că nu sunt surprinşi de afirmaţiile ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, dintr-un interviu acordat Ziarului Financiar în care spune despre România că este „o piaţă de mâna a zecea în care se aduc produse din străinătate cu termene expirate”. Însă, reprezentanţii marilor supermarketuri spun că nimeni nu şi-ar asuma să pună pe rafturi astfel de produse fiindcă şi-ar pierde imediat credibilitatea şi clienţii.
„În primul rând trebuie să spun că sunt surprins că un ministru al Agriculturii are astfel de date şi nu vedem deja şi arestări. Cum să aduci alimente expirate şi cum să falsifici produse alimentare făcând chestii din astea? Nu ştiu de unde are aceste date, şi eu am informaţii că se întâmplă astfel de lucruri, tiruri întregi cu marfă expirată în alte ţări sunt aduse în România şi aici se practică astfel de lucruri, dar nu am cum să probez aceste informaţii. Cred că autoritatea statului ar trebui să verifice şi să depisteze atsfel de cazuri. Aici, cu toate că nu sunt de acord cu ministrul Agriculturii pe foarte multe subiecte, aici pot spune că da, într-adevăr, am şi eu astfel de informaţii, iar noi, ca stat, trebuie să luăm cele mai severe măsuri să stopăm aceste lucruri”, a declarat pentru MEDIAFAX Costel Caraş, fermierul care în 2013 a aruncat în câmp 8.000 de litri de lapte în semn de protest pentru că nu mai are cui să îl vândă de la izbucnirea scandalului laptelului contaminat cu aflatoxină.
El a mai spus că peste 60% din piaţa României nu mai este a românilor şi că toată piaţa serioasă este stăpânită de firme multinaţionale care deţin marile lanţuri. „Foarte curând, noi o să fim în genunchi, toată ţara va fi terminată şi nu vom putea face altceva decât să aducem mâncare din import pentru că dacă distrugem agricultorul român, el nu se va mai apuca de agricultură în vecii vecilor”, a atras atenţia Costel Caraş.
La rândul său, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, spune că trebuie doar să vedem ce se întâmplă pe piaţă pentru a ajunge la o concluzie.
„Cum credeţi că pot veni produsele mai ieftin de afară, ştiind prea bine care sunt costurile reale. Cum credeţi că ne-au invadat cu carne de porc piaţa? Noi asigurăm în momentul de faţă 30% din piaţa cărnii de porc, dar firmele sunt aproape de faliment. Am putea acoperi aproape 100%, dar ne-au omorât piaţa cu carnea de porc venită din afară care se vinde la nişte preţuri derizorii. Cum vă explicaţi? Vinde producătorul acela în pierdere? Sunt convins că ministrul are datele. (…) Dacă te duci afară, uitaţi-vă la ce preţuri e carnea de porc, în Belgia e între 8-10 euro. Aceeaşi carne, la noi o găseşti între 3-4 euro, carne importată din străinătate. Cum vă explicaţi? Şi carnea asta e produsă acolo, la noi se adaugă şi costul de transport”, a spus Laurenţiu Baciu pentru MEDIAFAX.
Reprezentanţii supermarketurilor spun că afirmaţiile ministrului Agriculturii nu au nicio bază.
„Ce pot să comentez când un ministru al Agriculturii face astfel de declaraţii? Vă daţi seama că nimeni nu ar putea să-şi permită luxul să-şi piardă clienţii, nimeni nu-şi poate permite să pună astfel de produse pe piaţă. Efectiv sunt fără grai. Nu ştiu nimic despre ceea ce spune ministrul. ANSVSA-ul şi ANPC-ul vin şi fac controale, noi suntem consiliaţi unde se greşeşte. Controlul e un lucru bun, îţi arată unde greşeşti şi cum poţi remedia. Nimeni nu lasă zone din acestea sensibilie necontrolate. La nivel de reţele comerciale, numărul producătorilor români este în creştere şi a crescut an de an şi asta pentru că piaţa cere”, a declarat Florin Căpăţână, vicepreşedinte Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRC).
Însă, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România Laurenţiu Baciu spune că supermarketurile nu şi-ar pierde clienţii fiindcă aceştia nu pot constata calitatea cărnii. „Trebuie un examen de specialitate, câţi din ţara asta am putea constata? Ţi-ar trebui laborator, cunoştiinţele necesare de a afla dacă marfa e bună sau nu. Pe asta mizează. Cine-i controlează? Dacă vorbim de organele de control din România, aici mă abţin”, a mai spus Baciu.
Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat miercuri într-un interviu acordat ZF că „România este o piaţă de mâna a zecea în care se aduc produse din străinătate cu termene expirate. Aici este o piaţă în care importatorii se orientează şi aduc produse la sfârşit de termen de valabilitate sau chiar depăşit. În România sunt cazuri în care salamul se spală cu oţet; se schimbă saramura la brânză, iar brânza se bagă din nou la vânzare. Statul nu-şi face datoria, ANPC-ul nu şi-o face. Alţii controlează ce intră din România, noi de ce să nu controlăm ce primim de la alţii?“, a mai spus ministrul.
Nu e vorba despre vreo minune divină şi nici despre vreun noroc supranatural căzut peste locuitorii din Matca. Uneori norocul şi-l fac şi oamenii, iar comuna gălăţeană este un exemplu în acest sens.
De la o vreme, străinii dau năvală pe uliţele din Matca: tirurile vin goale şi pleacă încărcate. „Pentru că cererea este atât de mare, la noi nici nu există şomeri”
Site-ul a întregistrat şi un record de trafic de pe mobil: 700.000 de vizite şi 30.000 de comenzi de pe dispozitivele mobile. Timpul mediu petrecut pe site de către vizitatorii de pe mobil a fost de 10 minute .
Produsul cu cea mai mare reducere comandat astăzi a fost un BMW seria 5 in valoare de 45.000 de euro, redus de la 65.000 de euro .
Produse cu viteză mare de vânzare au fost telefoanele mobile (20.000 de unităţi vândute), pachetele de scutece (12.000 de unităţi vândute), parfumurile, televizoarele şi anvelopele.
„Din depozit au plecat deja către clienţi primele 20 de tiruri cu produse comandate. Suntem pregătiţi pentru al doilea val de promoţii ale zilei de Black Friday”, spune Iulian Stanciu, director general eMAG.
Logistica este un domeniu ce ar putea fi asimilat unui barometru economic, atât pe domenii de activitate, cât şi la nivel macro“, spune Dragoş Geleţu, managing director la KLG Europe Logistics România. Companiile de logistică, explică el, sunt permanent în contact cu dinamica şi tendinţele din variate sectoare economice, fie creşterea sau căderea unor pieţe; „de aceea, în industria noastră nu se poate vorbi de inerţie. Şi tot de aceea, şi în 2014 piaţa de logistică va înregistra o creştere similară celei din 2013, când plusul a fost de 9%“, afirmă Geleţu.
Şi chiar dacă economia nu înregistrează plusuri, reprezentantul KLG identifică o tendinţă care reprezintă încă un argument în susţinerea creşterii din acest an: externalizarea serviciilor de logistică. „Practic, tot mai multe companii au înţeles că o echipă externă de specialişti în logistică nu mai reprezintă un cost, ci un beneficiu“, spune reprezentantul KLG. Compania se aşteaptă ca anul aceasta să înregistreze un plus de 10% faţă de rezultatele anului trecut, când afacerile s-au plasat la 21 de milioane de euro.
Într-un context mai larg, România rămâne o destinaţie destul de importantă pe harta logistică a Europei, atât prin poziţia geografică, cât şi prin costurile reduse cu forţa de muncă şi sectorul imobiliar, este de părere Christophe de Korver, general manager al Gefco România.
El adaugă că o creştere importantă a acestei pieţe ar fi posibilă doar prin investiţii susţinute în infrastructură, „altfel putem pierde teren în faţa altor ţări din regiune, pe unde s-ar putea face tranzitul între Vest şi Est. Sperăm ca după alegerile prezidenţiale să fie o stabilitate mai mare şi să vedem proiecte pe termen lung sprijinite şi de stat“. 70% din afacerile Gefco sunt realizate prin contracte şi proiecte pe termen lung; conform previziunilor, compania ar urma să treacă anul acesta peste pragul de 50 milioane euro (faţă de 47 de milioane de euro în 2013), menţinând o rată de profitabilitate între 3 şi 5%. Numărul de clienţi a crescut şi în 2014, dar, punctează Christophe de Korver, „a fost un an în care ne-am concentrat pe dezvoltarea de proiecte noi cu clienţii mai vechi“.
Volumele de mărfuri intermediate de logisticieni anul acesta nu sunt diferite faţă de 2013. „Există însă o diferenţă în modul în care companiile rulează această marfă: lucrurile se desfăşoară mult mai rapid, stocurile sunt la un nivel minim, se lucrează foarte mult în sistem cross-dock“, spune Sergiu Iordache, managing director la DSV Romania.
El adaugă că în continuare se pune presiune pe costuri şi calitatea serviciilor. „Periodic sunt lansate licitaţii pentru găsirea celui mai profitabil furnizor, atât de către clienţii existenţi cât şi de către cei potenţiali“, arată Iordache. Or pentru a face faţă cerinţelor venite din partea clienţilor, companiile de logistică se concentrează pe creşterea calităţii serviciilor, investind în soluţii IT, echipamente şi proceduri de lucru pentru optimizarea serviciilor şi pentru a ţine pasul cu noile cerinţe. DSV a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 141 de milioane de lei (circa 32 de milioane de euro) şi un profit de peste 6,5 milioane de lei, iar pentru 2014 „ne-am propus o creştere de 5-10% atât pentru cifra de afaceri, cât şi pentru profit“. Intersnack, Nestle Purina, Fabryo, Carpatina se numără între clienţii atraşi de DSV anul acesta.
La rândul său, şeful diplomaţiei ruse i-a “cerut lui John Kerry să le ordone subordonaţilor săi să nu mai împiedice OSCE să-şi facă treaba”, a anunţat Ministerul rus de Externe într-un comunicat.
Într-un rezumat al convorbirii, prezentat de un oficial american de rang înalt, Departamentul de Stat a arătat că Kerry l-a “îndemnat pe ministrul Lavrov să oprească atât trimiterea de armament greu, cât şi tirurile de rachete şi de artilerie din Rusia către Ucraina şi să înceapă să ajute la o dezescaladare a conflictului”.
“El nu a acceptat dezminţirile ministrului Lavrov cu privire la faptul că armament greu provenind din Rusia contribuie la conflict”, a subliniat oficialul american.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Răbdarea noastră are limite”, a declarat această sursă pentru cotidian, adăugând că “nu este vorba despre vreo acţiune la scară largă, ci exclusiv despre atacuri ţintite şi punctuale asupra poziţiilor de unde sunt efectuate tiruri asupra teritoriului rus”.
Potrivit sursei citate de către Kommersant, Moscova “ştie exact de unde sunt efectuate tirurile”.
Un obuz tras de pe teritoriul ucrainean a atins duminică un oraş de la frontiera rusă, omorând o persoană şi rănind alte două. Moscova a avertizat imediat Kievul asupra unor posibile “consecinţe ireversibile”, evocând un “act suplimentar de agresiune” din partea Ucrainei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro