Tag: tiraj

  • Antreprenorul care alături de “vecinii” săi au transformat o ruină într-unul dintre cele mai cool locuri din Bucureşti

    Deschisă în 1930, structura uşor ţuguiată a găzduit redacţia ziarului Universul, care în acea vreme apărea zilnic într-un tiraj de 50.000 de exemplare. Informaţiile disponibile vorbesc despre o forfotă extraordinară care însoţea acest loc, vânzătorii urlând titlurile senzaţionale către cei interesaţi de cancanul vremurilor. În loc de clicuri, se auzeau glasuri. După 1945, peste clădire se aşterne tăcerea, dar în ultimii ani ceva s-a schimbat, Alexandru Aron fiind unul dintre oamenii direct responsabili de trezirea la viaţă a palatului.

    “Da, pot să zic că am şi respins oameni, eu fiind filtrul pentru intrarea în acest spaţiu de co-working“, spune Alexandru Aron, ex-senior copywriter la McCann Erickson sau ex-creative director la Odyssey, acum unul dintre proprietarii proiectului Talent Garden Bucureşti, primul spaţiu de lucru în comun dedicat industriilor creative.

    Talent Garden Bucureşti (TAG Bucureşti) s-a deschis oficial în primăvara anului trecut, fiind una dintre micile afaceri care au readus viaţa în Palatul Universul.

    ”Ne adresăm industriei creative: arhitecţi, designeri, oameni activi în zona de PR, jurnalişti. Apartenenţa la industria creativă este primul filtru pe care îl punem. Apoi vine vibe-ul personal al omului. Prin toate businessurile pe care le-am atras aici, noi am urmărit de fapt să punem bazele unei comunităţi. Am reuşit, alături de vecinii noştri, să facem din clădirea aceasta unul dintre cele mai cool locuri din Bucureşti, un loc pentru cei young and still young (tineri şi încă tineri – n.red.). Avem oameni din aceeaşi poveste.“

    Compania din România este deţinută în proporţie de 20% de Talent Garden Italia, restul acţiunilor fiind împărţite în mod egal între Alexandru Aron şi alţi doi parteneri.

    ”De ce este nevoie de astfel de spaţii? Ca freelancer, după un anumit interval, simţi nevoia de a te întoarce în comunitate. Nu mai poţi continua de acasă. Eu, după trei ani, am zis că mă urc pe pereţi. Nu mai suportam să fiu singur. Din această nevoie personală a venit ideea unui spaţiu de co-working nişat pe industriile de creaţie.“

    Primul an nu a fost deloc uşor, dar, cu un background de creativ, Alexandru Aron a reuşit să găsească nişte soluţii.

    ”La început am fost doar spaţiu de co-working, dar după trei luni aveam numai opt oameni aici. Au fost mai multe lucruri care nu au mers aşa cum trebuia, unul fiind chiar momentul lansării proiectului, la începutul lui 2017. Oamenii aveau altele pe cap atunci. Aveam nişte costuri lunare de circa 10.000 de euro, iar la momentul acela, alături de partenerii mei, am zis: Băi, trebuie să facem ceva!“

    Iniţial, TAG Bucureşti ocupa cam tot etajul 1 din Palatul Universul, circa 750 mp. Ulterior, a apărut un spaţiu de evenimente, Mezanin, la acelaşi etaj fiind deschise cafeneaua Beans & Dots şi magazinul concept al designerului vestimentar Adelina Ivan. Potrivit informaţiilor disponibile, în martie 2017 spaţiul de co-working avea circa 65 de locuri.

    ”Lucrurile nu mergeau. Nu primeam cereri pentru birouri, dar primeam cereri pentru evenimente. Aşa a apărut Mezanin. Pe hârtie, lucrările la acest spaţiu de evenimente nu trebuia să dureze mai mult de două săptămâni. Ca orice lucru românesc, au durat două luni. Am făcut însă totul pentru a fi gata pentru Romanian Design Week (eveniment care anul trecut a avut loc în perioada 20-28 mai şi care promovează designul românesc – n.red.). În buza evenimentului, am dat şi noi drumul la spaţiul de evenimente. S-a dovedit a fi o investiţie bună, o pivotare isteaţă care ne-a permis ca în opt luni de funcţionare să putem returna cam 15% din banii investiţi. Avem deja cereri pentru evenimente până în iunie.“

    |n total, investiţia în spaţiul de co-working şi în Mezanin, spaţiul de evenimente, s-a ridicat la circa 170.000 de euro, cea mai mare parte a banilor, 120.000 de euro, venind de la cei trei parteneri.

    Cafeneaua Beans & Dots şi magazinul concept sunt administrate de altă firmă, dar cumva cele două businessuri se potrivesc perfect cu spaţiul de co-working creativ, TAG Bucureşti, şi cu Mezaninul tot mai plin de evenimente. ”Nu trăieşti doar din zona de co-working decât dacă ai spaţiul tău. Un hub trăieşte mai degrabă din închirierea spaţiilor pentru evenimente. Noi la acest etaj avem circa 750 mp, dar am integrat aici partea de co-working, Mezanin, spaţiul dedicat evenimentelor, un designer shop şi cafeneaua Beans & Dots.“
    Alexandru Aron spune că în acest moment sunt 44 oameni în zona de co-working.

    ”Niciun hub din România nu este plin, iar un factor care contribuie la acest lucru este mentalitatea. Sunt mulţi care cred că pot folosi un spaţiu, cu tot ce vine el la pachet, fără a plăti. De exemplu, în cafenea am parolat netul. După o oră, primeşti o nouă parolă, dar trebuie să iei ceva. Oamenii încă nu înţeleg că internetul gratuit nu este un dat. Nu este mandatory. Este un add on drăguţ de care nu trebuie să abuzezi“.

    În rest, pentru cei care nu lucrează din cafenea şi aleg spaţiul de co-working, proprietarii TAG Bucureşti au pus la punct un sistem de abonamente foarte simplu.

    ”Paradoxal este că fix atunci când am făcut spaţiul de co-working mai mic, au început să vină şi cererile. Avem un sistem de abonamente simplu, 150 de euro pe lună pentru un spaţiu deschis şi 250 de euro pe lună pentru un spaţiu închis. Facem contracte pe un an, cu posibilitate de reziliere, dar cu un preaviz de 60 de zile.“

    La aproape un an de la deschiderea spaţiului de co-working, Alexandru Aron se arată optimist mai ales în ceea ce priveşte dezvoltarea (eco)sistemului din jurul TAG Bucureşti.

    ”Acum un an ziceam că închidem într-o lună. Acum spunem că va mai dura până vom recupera investiţia. Ne propunem anul acesta să găzduim mai multe evenimente şi ne pregătim pentru ale noastre. Suntem în discuţii, dar acum 60% din încasări vin din evenimente, aşa că este un segment pe care ne dorim să-l dezvoltăm.“

    Încăpăţânarea cu care TAG Bucureşti s-a implantat între betoanele palatului nu este singulară. Tot acolo sunt barul Apollo111 şi, alături de el, o sală de teatru cu o capacitate de 140 de locuri şi proiecţie profesională de cinema. Un etaj întreg, cu o suprafaţă de 850 mp, este dedicată spectacolelor şi diverstimentului, pentru că lumea se schimbă de la o stagiune la alta, după cum arată chiar sloganul Apollo111.
    Ceva mai sus este FIX Me a Drink Botanical Bar, un spaţiu minimalist, fară a fi rece, în care proprietarii au decis să pună în centrul atenţiei plantele şi ingredientele de sezon pentru realizarea fiecărui cocktail. Este un spaţiu cu o identitate aparte, aşa cum au de fapt toţi chiriaşii din palat.

    ”Din 2014 am avut ideea de a face un hub, dar abia în 2016 am găsit spaţiul pe care ni-l doream. |n această clădire s-a creat o comunitate foarte mişto pentru că sunt multe businessuri simbiotice. Toată lumea se cunoaşte cu toată lumea. Am reuşit să facem multe lucruri împreună. Avem un ecosistem cu un vibe cu totul aparte. Acum avem un parteneriat pe orizontală, noi cu cafeneaua şi magazinul de designer. Dar nu ar fi o idee rea să începem să dezvoltăm aceste parteneriate şi pe verticală, cu vecinii noştri“, mai spune Alexandru Aron.
    |n timpul conversaţiei, în incinta spaţiului a dat ”check-in“ echipa Decât o Revistă, iar o masă întreagă din cafeaneaua Beans & Dots era ocupată de zece tineri din cadrul unei companii de consultanţă care se agitau în faţa unor laptopuri subţirele.

    Cu o zi înainte, tot acolo, la o masă statea tânăra echipă EFdeN, un nume sub care stau adunaţi circa 40 de studenţi care cred cu tărie că a lor casă solară la un moment dat nu va mai fi excepţia, ci regula. Toate acestea se petreceau în jurul prânzului, când alte zeci de mii de angajaţi stateau la aceleaşi birouri, în imensele open-space‑uri depersonalizate care au devenit identitatea vizuală a corporatismului românesc.

    ”Sunt şi abonamente de o zi, dar nu le-am comunicat pe toate pentru că nu vrem să complicăm lucrurile“, mai spune Alexandru Aron, care se declară pasionat de Thailanda şi de cappuccino. Şanse sunt pentru toţi, dar în timp ce Thailanda e departe, cafeaua bună este chiar acolo, în primul spaţiu de co-working pentru industriile creative din România, unul dintre factorii care au readus după mai bine de 70 de ani forfota în Palatul Universul.

    Huburile, aşa cum este şi cel găzduit de Palatul Universul, ar putea reprezenta 2-3% din totalul stocului de birouri în următorii doi ani. |n prezent, aceste spaţii de co-working reprezintă 1% din cele 3,3 mil. mp de birouri din România, potrivit ZF.

    Astfel, aproximativ 30.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri funcţionează în Bucureşti ca huburi, adică zone de co-working, în care se lucrează în spaţiu deschis, create ca alternativă la birourile tradiţionale.

    Tendinţa este vizibilă şi la nivel naţional, în marile oraşe din afara Capitalei existând deja centre de acest tip, atractive mai ales pentru antreprenorii start-up-urilor, care nu au nevoie de birouri în fiecare zi, ci doar pentru şedinţe sau anumite întâlniri periodice.
    |n România, de exemplu, sunt peste 1,6 milioane de freelanceri, dintre care 230.000 sunt specialişti IT, iar aproape 50% dintre aceştia au mai puţin de 35 de ani, potrivit datelor disponibile.

    Companiile active în sectoare culturale şi creative sunt, de pildă, cele care se ocupă cu activităţi de editare, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală; activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii informatice; activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică, potrivit unor informaţii publicate de Agerpres.

    Valoarea Adăugată Brută (VAB) realizată de sectoarele culturale şi creative (SCC) din România a avut în perioada 2009-2014, un trend pozitiv, cu o creştere majoră a contribuţiei în produsul intern brut (PIB), de la 2% în 2009 la un nivel considerabil de 7% în 2014 surclasând, în premieră, domeniul agriculturii. La nivelul anului 2020, contribuţia industriilor creative în formarea PIB-ului ar trebui să ajungă la circa 10%. La cel moment, iniţative precum TAG Bucureşti nu ar mai trebui să fie nici singulare şi nici n-ar trebui să întâmpine dificultăţi de a-şi găsi chiriaşii cu vibe-ul bun.

  • Volumul reeditat “Mein Kampf” al lui Hitler are comenzi record, ce depăşesc de aproape patru ori tirajul ediţiei

    Cererea pentru prima ediţie a volumului “Mein Kampf” ce a fost tipărită într-o versiune adnotată în Germania după moartea lui Adolf Hitler i-a luat prin surprindere pe editorii proiectului, întrucât numărul comenzilor primite de aceştia este de aproape patru ori mai mare decât tirajul cărţii.

    Această carte politică în două volume, scrisă de Adolf Hitler între anii 1924 şi 1926, care acuză existenţa unei conspiraţii evreieşti la scară planetară, este considerată unul dintre principalele instrumente ale propagandei naziste, informează Reuters.

    Germanii au lansat o versiune reeditată de 2.000 de pagini a cărţii scrisă de Adolf Hitler, care cuprinde explicaţii şi comentarii pe marginea textului iniţial. Aceasta este prima ediţie republicată a cărţii de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, scrie Financial Times.

    Insitutul de Istorie Contemporană din Munchen anunţă republicarea cărţii lui Hitler, cu 3.500 de adnotări, la care s-a lucrat timp de trei ani de către istorici.

    Drepturile de autor vor fi de domeniu public, începând cu anul 2016, odată cu împlinirea a 70 de ani de la moartea lui Adolf Hitler.

  • Konica Minolta pregăteşte lansarea echipamentului de tipar digital inkjet KM-1

    KM-1 este un sistem de tipar digital color în coală inkjet UV în format B2+ (585x750mm), care va ajuta tipografiile să producă la o calitate foarte bună a culorii şi să descopere noi oportunităţi de afaceri oferind tipar de date variabile în tiraj mic.

    Primul KM-1 Beta a fost instalat în Statele Unite în urmă cu trei luni, la sediul unei companii cu operaţiuni la nivel global. Sistemul a dovedit o serie de puncte forte în mediul de lucru, printre care consistenţa culorii şi a registraţiei, abilitatea de a tipări pe diverse substraturi şi texturi la o calitate foarte bună, eficienţă şi durabilitate.

    Kevin Kern, senior vice president marketing, în cadrul companiei, declară: “Suntem foarte mulţumiţi de rezultatele primei faze de testare la client. Calitatea tiparului, consistenţa culorii şi productivitatea obţinute într-un mediu de lucru competitiv marchează un reper major în planul nostru de a scoate pe piaţă produsul în primăvara anului 2016.”

    Utilizând capetele de printare patentate Konica Minolta, KM-1 ajută tipografiile să îşi extindă serviciile beneficiind de productivitatea şi eficienţa inkjet. Adecvat în mod special pentru tipărirea datelor variabile şi lucrărilor cu termene de livrare foarte scurte, sistemul se integrează uşor în mediile de tipar offset şi digitale şi produce până la 3.000 de pagini pe oră, fiind singurul echipament în coală inkjet UV de tipul său care lucrează la această viteză şi calitate grafică.

    Olaf Lorenz, general manager, International Marketing Division, Konica Minolta Business Solutions Europa, spune: “Într-o piaţă care continuă să se adapteze la impactul comunicaţiilor digitale, tehnologia inkjet va ajuta tipografiile să treacă de la litografierea tradiţională la KM-1. Acest sistem digital oferă calitate offset, profitabiltate pentru tiraje scurte şi este, totodată, soluţia pefectă pentru foarte multe aplicaţii oferite de tehnologia inkjet, precum printare pe carton în volume mici, on demand. KM-1 va răspunde astfel cererilor de producţie în tiraj mic, printare de date variabile şi termene de producţie scurte.”

    Konica Minolta investeşte în cercetare şi dezvoltare atât pentru echipamente cât şi pentru servicii şi consultanţă. KM-1 va aduce oportunităţi noi în diverse domenii de activitate. Producerea de ambalaje sau tiparul de carte sunt elemente cheie care vor fi incluse în noile programe Konica Minolta de dezvoltare a afacerilor pentru clienţii săi de tipar digital.

    Konica Minolta pregăteşte lansarea completă a KM-1 pentru anul viitor, în cadrul evenimentului Drupa. În acest moment, compania evaluează calitatea întregului proces de printare, de la registraţie, la modul Konica Minolta Piezo Shear care permite capetelor de printare să producă la o rezoluţie de 1200x1200dpi, până la culorile UV CMYK ale Konica Minolta special create să ofere calitatea tiparului offset pe o gama largă de substraturi offset la viteze mari de producţie. Alte caracteristici importante sunt dimensiunea suportului de printare de 585x750mm (23×29.5”), grosimea acestuia de la 0,06 la 0,6mm (24 pt.) şi viteza de producţie de până la 3.000 de pagini pe oră.

    Konica Minolta Business Solutions Romania, filială a Konica Minolta Business Solutions Europa, a fost înfiinţată pe 1 octombrie 2003, pe structurile companiei Minolta România, existente pe piaţa locală încă din 1991, ca urmare a fuziunii la nivel internaţional dintre Minolta Co. şi Konica Corporation care a generat noua companie Konica Minolta Holdings, Inc. Konica Minolta Business Solutions România a păstrat structurile şi reţeaua de vânzări ale Minolta România, beneficiind de experienţa de peste 24 ani de existenţă pe piaţa românească şi de o reţea de distribuţie de peste 60 de parteneri.

    Konica Minolta Business Solutions România distribuie şi asigură servicii pentru echipamente multifuncţionale, faxuri, imprimante, echipamente de tipar digital şi oferă Servicii Optimizate de Printare bazate pe soluţii complete de management al documentelor.

     

  • Ziarul Financiar, tiraj record de 150.000 de exemplare

    “Ziarul Financiar va ajunge la 150.000 de manageri şi oameni de afaceri. Cititorii noştri ne vor găsi în peste 200 de centre de afaceri, hoteluri şi aeroporturi din cele mai mari 10 oraşe. Misiunea noastră este să asigurăm informaţie de calitate pentru mediul de afaceri, iar printr-o astfel de acţiune îi arătăm comunităţii de business din România că este o forţă care poate transforma societatea românească”, spune Sorin Pâslaru, redactor-şef Ziarul Financiar.

    Ziarul Financiar oferă doar pe 15 septembrie 2014 posibilitatea utilizatorilor care intră pe pagina www.zf.ro/zf150000 să beneficieze pentru o lună de zile de acces gratuit online la articolele din ediţia tipărită a ZF, devenind abonaţi la secţiunea ZF Print din ZFCorporate.ro.

    ZFCorporate.ro este serviciul cu plată al ZF care oferă informaţii în timp real, analize, date statistice, infografice, ştiri despre oamenii de business şi companiile pe care le conduc, precum şi opinii despre evoluţiile din diverse sectoare ale economiei româneşti.

    Ziarul Financiar publică în fiecare an suplimente şi anuare precum “Top 100 cele mai valoroase companii din România”, „Who’s who in business – Top 1.000 de oameni de business din România”, „Top Tranzacţii” sau „Topul celor mai mari jucători din economie”, realizează peste 50 de evenimente şi conferinţe de business anual şi transmite pe site-ul www.zf.ro, în fiecare zi, de luni până vineri, emisiunea de business Video ZF Live.

    Ziarul Financiar este brand-ul de referinţă al presei de business, pe piaţa românească. ZF îşi revendică poziţia de cel mai puternic ziar de business din România prin credibilitate, prospeţime şi exclusivitate a informaţiilor, adecvare pe target şi tratare în adâncime a temelor de business. Ziarul Financiar oferă cititorilor semnificaţia evenimentelor recente şi anticipează evoluţiile din afaceri şi economie prin ştiri, analize şi articole de opinie. Lider al presei de business din România, ZF se caracterizează prin profesionalism, rigurozitate, seriozitate, credibilitate şi echidistanţă.

  • PREMIERĂ NAŢIONALĂ: Ghid turistic al Clujului în alfabetul Braille, lansat de Primărie

     Primarul Emil Boc a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că noul ghid arată faptul că autorităţile sunt atente la turiştii care ajung să viziteze oraşul.

    “Lansăm în premieră în România primul ghid turistic al oraşului pentru nevăzători realizat de Primăria Cluj-Napoca în cadrul proiectului european «La pas prin oraşul comoară». Ghidul a fost tipărit într-un tiraj de 200 de exemplare cu sprijinul profesorilor de la Liceul pentru Deficienţi de Vedere din Cluj-Napoca. Dacă va fi cazul vom suplimenta tirajul. Acest ghid arată dimensiunea europeană a oraşului şi grija faţă de toţi turiştii, cărora le sunt puse la dispoziţie material informative de toate genurile. Pentru noi, persoanele nevăzătoare sunt cetăţeni ai oraşului, au aceleaşi drepturi şi merită aprecierea noastră”, a spus Boc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Editura Litera se apropie de vânzări de 9 milioane de euro

    Editura Litera, un business înfiinţat în 1989 de familia Vidraşcu şi care publică titluri de carte atât în format print, cât şi în va­riantă digitală, estimează în acest an veni­turi de 38,9 milioane de lei (9 mil. euro), în creştere cu 76% în lei faţă de anul trecut, potrivit oficialilor companiei.
     

     

  • Circa un sfert din populatia lumii citea un ziar in fiecare zi, in 2009

    Tirajul ziarelor a scazut usor in intreaga lume in 2009, pe
    fondul recesiunii. Impactul crizei economice pare sa se reduca,
    potrivit WAN-IFRA. Studiul arata ca industria ziarelor ramane una
    importanta si dinamica, in pofida recesiunii si a dezvoltarii
    mediilor digitale.
    “Sincer, am observat o tendinta printre jurnalisti de a evidentia
    aspectele negative ale acestei industrii, cand, de fapt sunt multe
    aspecte pozitive”, a declarat Christoph Riess, CEO al WAN-IFRA.

    Cititi mai multe www.mediafax.ro

  • Retailerii scot tiraje mai mari decat ziarele: 10 mil. euro in pliante

    Hipermarketurile sunt cei mai agresivi retaileri in promovare,
    avand bugete anuale de peste un milion de euro pentru tiparirea si
    distributia revistelor cu produse. Cele mai mari cataloage ale
    magazinelor alimentare au 50 de pagini si promoveaza circa 500 din
    cele 40.000-60.000 de articole listate intr-un hipermarket.

    Recordul de tiraj este detinut de reteaua Kaufland, care
    distribuie saptamanal 2,2 milioane de reviste promotionale in 50 de
    orase. Spre comparatie, cel mai vandut ziar din Romania are un
    tiraj de peste 1,5 milioane de exemplare pe saptamana.

    Cititi mai mult pe
    www.zf.ro