Tag: tiparire

  • Fructele altfel: un designer a creat fructele artificiale care conţin vitamine

    Seria, intitulată „Neo Fruit”, a fost realizată cu ajutor unor maeştri bucătari specialişti în gastronomie moleculară şi al unor nutriţionişti, scopul fiind de a găsi modalităţi de hrănire a populaţiei în creştere şi a de a oferi o modalitate mai atrăgătoare de administrare a suplimentelor naturale. Fructele sunt obţinute printr-un procedeu de tipărire 4D, denumit astfel deoarece tecile de celuloid sunt tipărite la o imprimantă 3D şi apoi îşi schimbă forma după ce sunt umplute cu un lichid nutritiv cu diferite culori şi arome. 

  • Bancnota denumită şi ”bin Laden” nu va mai fi TIPĂRITĂ . 17 din cele 19 bănci centrale din zona euro au încetat să mai emită aceasta bancnotă

    Băncile centrale din Germania şi Austria vor continua să tipărească bancnote de 500 de euro până la data de 26 aprilie, “pentru a asigura o tranziţie lină precum şi din motive logistice”.
     
    Banca Centrală Europeană a anunţat în luna mai 2016 că va înceta să mai emită noi bancnote de 500 de euro, la acea dată estimând că acest lucru ar urma să se întâmple la finele anului 2018, din cauza ”îngrijorărilor că aceste bancnote ar putea facilita activităţile ilicite”. Bancnotele aflate în circulaţie rămân legale şi pot fi utilizate pentru a face plăţi.
     
    Bancnota de 500 de euro este numită popular “bin Laden”, o aluzie la fostul şef al grupării teroriste al-Qaida, deoarece permite grupărilor infracţionale să transporte sume mari într-un spaţiu compact. Sub această formă, o sumă de un milion de euro are o greutate de 2,2 kilograme şi poate fi ascunsă într-un rucsac de laptop. Aceeaşi sumă în bancnote de 100 de dolari are o greutate de aproape şase ori mai mare şi necesită un mijloc de transport mult mai vizibil.
     
    Însă dacă în alte ţări reacţia la dispariţia bancnotei de 500 de euro a fost mult mai modestă, în Germania a generat critici răspândite de teamă că ar putea prefigura dispariţia banilor fizici şi o supraveghere generalizată a tranzacţiilor financiare. Guvernatorul Bundesbank, Jens Weidmann, a denunţat decizia BCE din 2016 apreciind că aceasta va avea un impact limitat în combaterea activităţilor criminale dar ar putea afecta încrederea în euro, scrie stirileprotv.ro
  • Ministerul Educaţiei, după greşelile descoperite în manualul de biologie: A fost constituită o comisie pentru a stabili vinovaţii

    “Având în vedere greşelile sesizate în cele două manuale şcolare aferente disciplinei de BIOLOGIE (clasa a VI-a), Ministerul Educaţiei Naţionale aduce următoarele clarificări: Variantele digitale corectate ale acestor două manuale şcolare vor fi postate pe platforma manuale.edu.ro, cu celeritate, astfel încât să poată fi utilizate de elevi şi profesori din prima zi de şcoală. Totodată, va fi realizată şi trimisă în şcoli o erată tipărită. La nivelul MEN, a fost constituită o Comisie de cercetare pentru a stabili persoanele responsabile de situaţia creată, instituţia urmând a lua ulterior măsurile legale ce se impun”, a transmis Ministerul Educaţiei Naţionale, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Ministerul precizează că în baza contractului subsecvent semnat între Ministerul Educaţiei Naţionale şi Editura Didactica şi Pedagogică S.A., EDP s-a obligat să „realizeze cu profesionalism obligaţiile asumate în conformitate cu standardele de editare şi tipografice în vigoare, specifice manualelor şcolare, respectiv să asigure protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, tehnoredactarea, conceptul grafic, verificarea de formă şi conţinut, realizarea manualelor digitale, inclusiv interactive, reproducerea în format tipărit şi electronic, editarea manualelor, traducerea în limbile minorităţilor naţionale şi livrarea manualelor la sediile Inspectoratelor Şcolare judeţene/al Municipiului Bucureşti”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorul Editurii Pedagogice: Autorii manualului de Geografie vor fi acţionaţi în judecată

    “Niciun manual din toate cele editate de Editura Didactică şi Pedagogică, în acest an, nu s-a editat ilegal. Au existat multe acuzaţii din acest punct de vedere. (…) Identitatea evaluatorilor rămâne una ascunsă. Aş dori să-i rog frumos să nu mai îndrăznească vreodată să se înscrie ca evaluatori la o competiţie. (…) Când vezi că patru evaluatori şi un profesor universitar laudă o carte în asemenea hal, iar cartea are atâtea greşeli, din punctul meu de vedere este impardonabil. Este culpa autorilor care pe lângă că au scris manuscrisul cu atâtea greşeli, au mai declarat public că acele greşeli au fost făcute în timpul tehnoredactării de către editură”, a declarat Maria Mihaela Nistor, directorul Editurii Didactice şi Pedagogice, în cadrul unei conferinţe de presă organizată, luni, la Ministerul Educaţiei Naţionale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Olarii de tip nou

    Din mâinile acestora ies tot felul de obiecte din ce în ce mai căutate de colecţionari, aşa cum o arată preţurile plătite la licitaţii, care pot ajunge la peste 100.000 de lire sterline, scrie BBC.

    Unii dintre olarii moderni preferă să-şi direcţioneze creativitatea spre ceramica sub formă de piese de mobilier, cum ar fi Chris Wolson, cunoscut pentru colecţia sa de mobilă din teracotă, în timp ce alţii preferă să se îndepărteze de tehnicile vechi de prelucrare a lutului şi să încerce unele noi. Designerul olandez Olivier van Herpt, de pildă, tipăreşte vase de lut la imprimanta 3D, perfect utilizabile.

    Artistul belgian Piet Stockmans s-a specializat în porţelan, pe care-l arde la 1.400 de grade Celsius în loc de 1.200 de grade, cât se obişnuieşte, ceea ce-l face complet neporos, nemaitrebuind să fie smălţuit. Obiectele astfel confecţionate se pot spăla fără probleme în maşina de spălat vase, în ciuda aspectului delicat.

    Artista de origine nigeriană Ranti Bam îşi realizează creaţiile pornind de la o bază solidă de teracotă sau porţelan, peste care aplică lut lichid, ultima sa colecţie de vaze fiind inspirată de ţesăturile imprimate africane. Chris Antemann reinterpretează figurinele de porţelan de secol XVIII, pe care le prezintă în cuplu sau în grupuri care sugerează un banchet sau o petrecere, în multe dintre lucrările sale una dintre figurine încercând să o seducă pe o alta.

  • Olarii de tip nou

    Din mâinile acestora ies tot felul de obiecte din ce în ce mai căutate de colecţionari, aşa cum o arată preţurile plătite la licitaţii, care pot ajunge la peste 100.000 de lire sterline, scrie BBC.

    Unii dintre olarii moderni preferă să-şi direcţioneze creativitatea spre ceramica sub formă de piese de mobilier, cum ar fi Chris Wolson, cunoscut pentru colecţia sa de mobilă din teracotă, în timp ce alţii preferă să se îndepărteze de tehnicile vechi de prelucrare a lutului şi să încerce unele noi. Designerul olandez Olivier van Herpt, de pildă, tipăreşte vase de lut la imprimanta 3D, perfect utilizabile.

    Artistul belgian Piet Stockmans s-a specializat în porţelan, pe care-l arde la 1.400 de grade Celsius în loc de 1.200 de grade, cât se obişnuieşte, ceea ce-l face complet neporos, nemaitrebuind să fie smălţuit. Obiectele astfel confecţionate se pot spăla fără probleme în maşina de spălat vase, în ciuda aspectului delicat.

    Artista de origine nigeriană Ranti Bam îşi realizează creaţiile pornind de la o bază solidă de teracotă sau porţelan, peste care aplică lut lichid, ultima sa colecţie de vaze fiind inspirată de ţesăturile imprimate africane. Chris Antemann reinterpretează figurinele de porţelan de secol XVIII, pe care le prezintă în cuplu sau în grupuri care sugerează un banchet sau o petrecere, în multe dintre lucrările sale una dintre figurine încercând să o seducă pe o alta.

  • Imprimantă de faţadă

    Soluţia propusă de EDG, scrie The Independent, nu este însă de a tipări 3D ornamente de faţadă, deoarece costurile sunt încă prea mari, ci tipărirea unor matriţe de coloane, cornişe şi alte elemente folosind imagini ale clădirii ce se doreşte a fi restaurată, după care să se realizeze piesele necesare. Soluţia poate fi aplicată, consideră EDG, şi la clădiri noi cărora proprietarii doresc să le dea un aspect mai deosebit. 

  • Au creat, au dezvoltat, au vândut şi au luat-o apoi iarăşi de la zero. Povestea antreprenorilor români care s-au întors în jungla afacerilor

    „Pentru antreprenorii României, acumularea de capital s-a făcut greu. Am văzut după 1990 companii care au ajuns lideri de piaţă sau firme care au ajuns în insolvenţă, am asistat vânzători care au atras lideri mondiali în domeniul în care activează sau fonduri cu active de zeci de miliarde, am trăit perioada tristă în care criza a luat suflul unor afaceri, dar am văzut în ultimii ani şi noi iniţiative, care evoluează frumos”, spune Ioana Filipescu, partener consultanţă în fuziuni şi achiziţii în cadrul Deloitte România, unul dintre cei mai experimentaţi bancheri de investiţii din businessul românesc.

    De la 2 milioane de euro la începutul anilor 2000 la peste 100 de milioane de euro în momentul vânzării, în anul 2016. Acesta este parcursul în cifre al Albalact, producătorul de lactate preluat de familia Ciurtin când era la un pas de faliment şi dus de Raul Ciurtin până la poziţia de lider de piaţă. Şi nu a fost o piaţă uşoară pentru antreprenor. Gigantul olandez Friesland a avut zeci de milioane de euro pentru achiziţii în tot acest interval, preluări care au culminat cu achiziţia Napolact, în timp ce grupul francez Danone avea în spate zeci de ani de tradiţie şi promovare a mărcilor de iaurturi. Cu toate acestea, Albalactul lui Raul Ciurtin, cu Fulga şi Zuzu în portofoliu, a crescut an de an şi a ajuns lider pe toată piaţa de lactate. În 2016, familia Ciurtin şi fondul de investiţii RC2 au vândut Albalact grupului francez Lactalis, într-o tranzacţie de 340 de milioane de lei.

    „Nu mi-am propus să dezvolt ca să vând. Nu mi-am propus nici să vând ca apoi să fac un alt business. Lucrurile s-au întâmplat firesc, iar după vânzarea Albalact am ales să încep un nou ciclu, să o iau de la capăt. De ce tot în industria alimentară? Pentru că îmi este foarte apropiată, pentru că aici simt că pot să dezvolt din nou”, a spus Raul Ciurtin, acţionar al producătorului de conserve Prefera Foods din judeţul Alba. Compania cu afaceri de 8 mil. euro deţine brandul Capricii şi Delicii.

    Ciurtin, care era acţionar în Prefera încă de pe vremea când mai avea Albalact, a cumpărat în 2017 o nouă fabrică, Salconserv Mediaş, a început acolo un proces de recrutare, a angajat 100 de oameni şi acum se pregăteşte să intre pe piaţa de ready-meal (mâncare gata preparată) tot cu brandul Capricii şi Delicii. Piaţa este încă de nişă în România, sunt jucători din mai multe industrii care au atacat acest sector – CrisTim, Angst – dar loc de creştere există, mai ales că „oamenii au tot mai puţin timp să gătească, iar retailerii vor să dezvolte acest segment”.

    Ciurtin şi-a creionat planul de dezvoltare pentru brandul Capricii şi Delicii încă din 2016, după ce a vândut Albalact, dar abia acum, când începe să vadă rezultate, a decis să vorbească despre noul său pariu din industria alimentară. „A fost mult mai greu decât am crezut, dar asta m-a motivat să găsesc soluţii.” Iar rezultatele din primele trei luni ale acestui an arată bine pentru producătorul mărcii Capricii şi Delicii, bugetul din 2018 fiind construit pe un avans de 60% faţă de anul anterior.

    „Îşi asumă riscuri.” Este unul dintre elementele comune care apar în orice încercare de a defini antreprenorii, nu renunţă şi au ambiţia şi determinarea de a aştepta cele mai bune rezultate.


    Citiţi mai multe în ediţia tipărită a Business Magazin începând de luni, 30 aprilie.

  • 1 din 2 cititori aleg audiobook sau e-Book în dauna cărţilor tipărite

    Conform aceluiaşi studiu, consumatorii produselor editoriale în format e-Book şi audiobook sunt preponderent bărbaţi – 65%, cu vârsta cuprinsă între 35 şi 44 de ani, din mediul urban. Clienţii editurii sunt dispuşi să cheltuiască în medie 60 de lei la fiecare achiziţie editorială.

    Din punct de vedere al interesului publicului pentru titlurile editurii, în anul 2017 volumul cel mai mare de achiziţie a fost realizat în domeniul dezvoltării personale – 50%, urmat de titlurile de business – 30%. Domeniul spiritualitate şi meditaţie a însumat 18% din totalul vânzărilor, iar literatura clasică 2%.

    Editura ACT şi Politon este fondată în 2014 şi are în portofoliu peste 200 de titluri din domenii precum business, dezvoltare personală, spiritualitate şi literatură, publicate în format print, audio şi e-Book. În anul 2017, comparativ cu anul 2016, se constată o creştere cu 200% a interesului cititorilor pentru titlurile editurii, în toate formatele disponibile.

  • Celebrităţile care nu sunt prietene cu tehnologia. Christopher Walken nu are telefon mobil, iar Angelina Jolie cumpără produse din cataloage tipărite

    Sunt, însă, persoane care au milioane de dolari, dar sunt dezinteresate de tehnologie. Printre acestea se numără vedete de la Hollywood, şefi de stat şi miliardari.

    Vă prezentăm o listă cu persoane celebre care nu folosesc internetul, nu au un computer personal sau un telefon mobil:

     

    Christopher Walken

     

    Celebrul actor, care a făcut un rol de excepţie în filmul „The Deer Hunter”, nu are telefon mobil şi nici nu foloseşte un computer sau internetul. Atunci când apare într-un film, producătorii îi dau un telefon mobil pentru a ţine legătura cu el. Totuşi, imediat după ce filmările se încheie Walken îl returnează.

     

    Citiţi mai multe pe www.go4it.ro