Tag: tinute

  • O bancă din România le impune angajatelor să respecte regula celor 10 centimetri. Altfel le concediază

    Îmbrăcămintea în culori stridente, fustele prea scurte sau prea strâmte, tatuajele la vedere, pantalonii scurţi sau sandalele în cazul bărbaţilor, şosetele colorate sau pantofii sport sunt doar câteva din articolele interzise în companiile locale prin regulamentul vestimentar intern, aşa-numitul „dress code“.

    Aşa se explică şi ţinutele sobre ale bancherilor şi ale avocaţilor, care sunt obligaţi să poarte costume sau sacouri şi fuste sau pantaloni în cazul femeilor, pentru că o astfel de ţinută inspiră încredere şi profesionalism şi totodată bun simţ în faţa clienţilor, spun specialiştii.

    În dress code-ul unei bănci locale mari din România, de exemplu, se precizează clar că nu sunt permise hainele în culori aprinse (culori fluorescente, auriu şi argintiu în exces) sau chiar piercingurile, iar femeile nu au voie să poarte fuste prea scurte sau prea strâmte. De altfel, regula de maximum 10 centimetri deasupra genunchiului pentru fustele sau rochiile angajatelor trebuie păstrată şi în cazul firmelor de asigurări, de exemplu, dar este aplicată în special în sectoarele de activitate care presupun întâlniri faţă în faţă cu clienţii.

    Dacă un angajat nu se conformează ţinutelor vestimentare, de regulă încalcă anumite prevederi din regulamentul de ordine interioară, iar măsurile disciplinare în astfel de cazuri pot merge până la desfacerea contractului de muncă, în cazul unor abateri repetate şi nejustificate. Însă specialiştii spun că astfel de situaţii sunt extrem de rare şi de obicei sunt tratate diplomatic, iar angajaţii înţeleg nevoia de aliniere la contextul locului de muncă.

    „Pentru angajaţi, un cod vestimentar se doreşte a fi un mecanism de aliniere la anumite valori şi de creare a unui sentiment de aderenţă la organizaţie. Oamenii vor avea sentimentul apartenenţei la un grup puternic şi din acest punct de vedere ţinuta poate deveni un mijloc de a crea loialitate şi ataşament faţă de organizaţie”, a spus Sorin Faur, HR director al firmei de audit şi consultanţă fiscală BDO Balkans. El a explicat totuşi că există şi raţiuni practice pentru care sunt adoptate anumite ţinute, care ţin de specificul activităţii, precum halatul alb/albastru sau verde pentru doctori şi asistenţi medicali ori ţinutele specifice însoţitorilor de zbor.

  • O bancă din România le impune angajatelor să respecte regula celor 10 centimetri. Altfel le concediază

    Îmbrăcămintea în culori stridente, fustele prea scurte sau prea strâmte, tatuajele la vedere, pantalonii scurţi sau sandalele în cazul bărbaţilor, şosetele colorate sau pantofii sport sunt doar câteva din articolele interzise în companiile locale prin regulamentul vestimentar intern, aşa-numitul „dress code“.

    Aşa se explică şi ţinutele sobre ale bancherilor şi ale avocaţilor, care sunt obligaţi să poarte costume sau sacouri şi fuste sau pantaloni în cazul femeilor, pentru că o astfel de ţinută inspiră încredere şi profesionalism şi totodată bun simţ în faţa clienţilor, spun specialiştii.

    În dress code-ul unei bănci locale mari din România, de exemplu, se precizează clar că nu sunt permise hainele în culori aprinse (culori fluorescente, auriu şi argintiu în exces) sau chiar piercingurile, iar femeile nu au voie să poarte fuste prea scurte sau prea strâmte. De altfel, regula de maximum 10 centimetri deasupra genunchiului pentru fustele sau rochiile angajatelor trebuie păstrată şi în cazul firmelor de asigurări, de exemplu, dar este aplicată în special în sectoarele de activitate care presupun întâlniri faţă în faţă cu clienţii.

    Dacă un angajat nu se conformează ţinutelor vestimentare, de regulă încalcă anumite prevederi din regulamentul de ordine interioară, iar măsurile disciplinare în astfel de cazuri pot merge până la desfacerea contractului de muncă, în cazul unor abateri repetate şi nejustificate. Însă specialiştii spun că astfel de situaţii sunt extrem de rare şi de obicei sunt tratate diplomatic, iar angajaţii înţeleg nevoia de aliniere la contextul locului de muncă.

    „Pentru angajaţi, un cod vestimentar se doreşte a fi un mecanism de aliniere la anumite valori şi de creare a unui sentiment de aderenţă la organizaţie. Oamenii vor avea sentimentul apartenenţei la un grup puternic şi din acest punct de vedere ţinuta poate deveni un mijloc de a crea loialitate şi ataşament faţă de organizaţie”, a spus Sorin Faur, HR director al firmei de audit şi consultanţă fiscală BDO Balkans. El a explicat totuşi că există şi raţiuni practice pentru care sunt adoptate anumite ţinute, care ţin de specificul activităţii, precum halatul alb/albastru sau verde pentru doctori şi asistenţi medicali ori ţinutele specifice însoţitorilor de zbor.


    Cele mai interesante galerii foto:

    30 de soluţii creative pentru a depozita bicicleta într-un apartament mic. Le puteţi face singuri – GALERIE FOTO

    Primul restaurant din lume cu camere pentru dormit: cum arată locul unde poţi lua o pauză în timpul serviciului – GALERIE FOTO

    Un apartament care are pereţii, mobila şi chiar colacul closetului acoperiţi cu aur este scos la vânzare – GALERIE FOTO

    Stewardesele în bikini au transformat-o în prima miliardară din Vietnam – GALERIE FOTO

    Cum arată cel mai mare vas de croazieră. Este mai lung decât Titanicul şi pleacă pentru prima dată din port, fără pasageri, dar cu un echipaj de 500 de oameni -GALERIE FOTO

    Doi tineri români au venit cu o idee unică: creează şi vând ceasuri de mână din lemn – GALERIE FOTO

    Motivul economic din spatele tatuajelor pe care le au membri cartelurilor de droguri – GALERIE FOTO

    Povestea hotelului deţinut de aceeaşi familie timp de peste 1300 de ani – GALERIE FOTO

    Palatul Primaverii, fosta resedinta a familiei Ceausescu, ar putea fi vandut cu 18-22 milioane euro – GALERIE FOTO

     
  • Cât costă să mergi la Oscaruri?

    1. Rochie: 20,000$ – 100,000 de dolari

    Preţul unei rochii haute couture porneşte de la aproximativ 20,000 de dolari şi poate depăşi valoarea de 100,000 de dolari. Preţul variază în funcţie de brand, numărul

    de cristale Swarovski sau dacă a fost făcută special pentru actriţă.

    2. Stilist: 5000 de dolari

    Participanţii la Oscar plătesc deseori sume uriaşe stiliştilor care îi ajută să se pregătescă pentru ceremonie, acestea pot ajunge până la 5.000 de dolari, când vorbim

    de nume precum Rachel Zoe, cel mai râvnit designer al celebrităţilor.

    3. Bijuterii: milioane de dolari

    Preţul pentru bijuteriile create de designerul new-yorkez Harry Winston variază între câteva mii de dolari şi câteva milioane. Acestea sunt de obicei împrumutate de

    vedete pentru a fi purtate pe covorul roşu. Winston este faimos pentru inelele şi cerceii lui cu diamante, dar este responsabil şi pentru butonii purtaţi de actori la

    ceremonie.

    4.Pantofi: 3000 de dolari

    Pantofii Christian Louboutin sunt printre preferaţii vedetelor, iar o pereche poate costa până la 3.000 de dolari. Brian Atwood, Jimmy Choo şi Manolo Blahnik costă de

    asemenea câteva mii de dolari.

    5. Machiaj: 400 $ – 15,000 de dolari

    Un makeup artist poate să coste circa 400 de dolari pentru un eveniment de amploarea Oscarurilor, dar poate să ajungă chiar şi la 15.000 de dolari, mai ales dacă ei îi

    însoţesc pe actori pe covorul roşu pentru a le retuşa machiajul înainte de fotografiile publicate în presa din toată lumea.

    6. Aranjarea părului: 550 de dolari

    Actorii plătesc sute de dolari pentru a-şi aranja părul pentru marea seară.

    Preţul mediu pentru o apariţie pe covorul roşu a unei actriţe relativ necunoscute este, potrivit designerului Yvonne Bennet, de circa 35.000 de dolari, în acesta fiind inclusă rochia, plicul, pantofii, machiajul şi aranjarea părului, bijuteriile, parfumul, haina de designer şi stilistul.

    Locul: covorul roşu, Globurile de aur, ianurie 2013; Cine: Jennifer Lawrence; Ţinuta: rochie haute couture Christian Dior, pantofi Brian Atwood,bijuterii Chopard, clutch Ferragamo; Valoare: de la 40.000 $ doar pentru rochie; Premiu: actriţa în vârstă de 22 de ani a câştigat premiul pentru cea mai bună actriţă de comedie pentru rolul din “Silver Linings Playbook”.

    Sursa: The New Zealand Herald