Tag: tinerete

  • De vocaţie alchimist

    „Brandul Al-Kimiya s-a născut în Cluj-Napoca, din pasiunea noastră pentru natură, uleiuri esenţiale, inovaţie şi cercetare”, spune Loredana Maria Nemeş, una dintre proprietarele brandului. Alături de ea, ca acţionar, în această primă încercare în lumea antreprenoriatului se află Mihaela Liora Colobăţiu. Loredana Nemeş are o experienţă multidisciplinară în domeniul bancar, iar Liora Colobăţiu este de profesie farmacist, doctor în farmacie şi cadru didactic universitar, desfăşurând activităţi de cercetare din anul 2011.

    „Suntem o echipă de tineri cu studii farmaceutice şi economice, pasionaţi de formulări pe bază de uleiuri esenţiale de grad terapeutic, extracte din plante şi ingrediente inovatoare. Cunoaşterea şi pasiunea noastră s-au împletit cu atracţia faţă de produsele cosmetice organice şi în acest fel, la începutul acestui an am demarat un proiect în acest domeniu, construind un brand în jurul acestuia, numit Al-Kimiya”, spune Loredana Nemeş. Proiectul a început prin intermediul unei linii de finanţare Start-Up Plus, dezvoltarea acestuia fiind susţinută şi prin contribuţia celor două acţionare.

    Până acum, valoarea investiţiei se ridică la 60.000 de euro, bani care au fost folosiţi pentru amenajarea şi autorizarea laboratorului de producţie, crearea identităţii de brand, optimizarea reţetelor de fabricaţie, dezvoltarea site-ului, dar şi pentru activităţile de marketing. „Da, este prima noastră încercare în antreprenoriat sub această formă. Eu am o experienţă de peste 13 ani în domeniul bancar, ocupând în tot acest timp mai multe funcţii de conducere. Liora este de profesie farmacist, desfăşurând atât activităţi didactice cât şi de cercetare în domeniul farmaceutic”, explică Loredana Nemeş.

    Pariul celor două antreprenoare se face pe o piaţă a cosmeticelor de circa 1 miliard de euro, sumă în care intră şi produsele de parfumerie şi de îngrijire personală. Sectorul este dominat de jucători străini, cu bugete de marketing şi forţe de vânzări uriaşe în spate. Potrivit datelor Euromonitor, citate de ZF, primii trei jucători, care au împreună un sfert din piaţă, sunt toţi străini. Liderul pieţei este gigantul francez L’Oréal, cu 10,3% din vânzările de cosmetice din România. Compania a ajuns lider de piaţă după ce a depăşit grupul de vânzări directe Avon, conform cifrelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. Avon este pe locul secund, iar pe locul trei al pieţei de cosmetice vin nemţii de la Beiersdorf, proprietarii brandului Nivea. Ţinând cont de amploarea pieţei, ce le mână totuşi pe cele două antreprenoare în această luptă?

    „Comercializăm în principal produse cosmetice pentru îngrijirea tenului, pe bază de ingrediente organice: uleiuri esenţiale de grad terapeutic, extracte din plante, uleiuri vegetale. Intenţionăm de asemenea, ca în viitorul apropiat să ne extindem portofoliul de produse, prin elaborarea de formulări bazate pe ingrediente inovatoare”, explică Loredana Nemeş.

    Potrivit acesteia, marea majoritate a ingredientelor utilizate în formulele Al-Kimiya sunt achiziţionate în acest moment din Franţa. „Ne dorim să folosim în cât mai mare măsură ingrediente organice certificate, de puritate înaltă. O mică parte din ingredientele pe care le utilizăm sunt achiziţionate şi din România, de la furnizori atent selecţionaţi.” Mai departe, produsele sunt realizate în propria unitate/laborator de producţie, în Cluj-Napoca, cele mai multe fiind manufacturate. „În prezent, trei dintre angajaţii companiei sunt farmacişti (doctori în farmacie sau doctoranzi), pasionaţi de cercetare în domeniul farmaceutic.”

    Produsele sunt comercializate momentan în mediul online, însă vor fi disponibile şi în cadrul unor lanţuri de farmacii cu care antreprenoarele sunt în acest moment în discuţii avansate privind încheierea unor acorduri de colaborare. „De asemenea, intenţionăm să distribuim produsele şi prin intermediul unor magazine specializate în comerţul cu produse cosmetice naturale şi/sau organice.”

    Mai mult, cele două antreprenoare spun că iau în considerare şi posibilitatea de a deschide în viitor şi magazine proprii, estimând că vor avea la finalul acestui an încasări de 25.000 de euro. Şi mai este un plan, acela de a duce produsele magice fabricate în Cluj peste mări şi ţări. „Intenţionăm cu siguranţă să stabilim legături şi pe plan extern (având deja iniţiate unele discuţii în acest sens), în vederea comercializării produselor noastre atât pe teritoriul Uniunii Europene, cât şi în afara acestuia.”

  • Afaceristul român care după ce a căutat în toată lumea un loc în care să se refugieze a realizat că nicăieri nu e ca acasă: „Am fost pe Coasta de Azur, am fost în Spania, în Italia – în zona Toscana. Nicăieri însă nu m-am simţit

    Pe Daniel Guzu, aproape fiecare apus îl găseşte în podgoria de la Ţifeşti, o comună aflată la circa 25 de kilometri de Focşani. Şi-a mutat acolo întreaga viaţă, după ce, căutând un alt loc din lume în care să se refugieze, a realizat că nicăieri nu e ca acasă.
    Până în 2006, Daniel Guzu a deţinut integral producătorul de vopsele Fabryo, pe care a început apoi să-l vândă treptat, urmând să facă exitul din afacere doi ani mai târziu. Atunci şi-a propus să călătorească, în speranţa că va găsi o ţară – neapărat caldă – care să-i devină „acasă”.
    „Am fost pe Coasta de Azur, am fost în Spania, în Italia – în zona Toscana. Nicăieri însă nu m-am simţit atât de bine cum mă simt aici, pe dealul acesta, la mine în sat”, spune Daniel Guzu, de pe terasa hotelului pe care l-a deschis la începutul lunii iunie, chiar în via de la Ţifeşti.
    În total, investiţiile antrepre­norului din 2006 şi până acum în vie, livezi, fabrica de sucuri, depozitul de fructe şi hotelul pe care le are în Vrancea au ajuns la 30 de milioane de euro, dintre care circa 7 milioane de euro au fost fonduri europene. Locul era în paragină acum zece ani, dar antreprenorul vrâncean l-a văzut ca pe un loc cu potenţial de a deveni un refugiu liniştitor. S-a întors în satul natal, a început să cumpere treptat vie, iar astăzi a ajuns la 120 de hectare.
    „Pe vremuri, podgoriile din această zonă aparţineau mănăstirilor. După secularizare însă, au început să fie cumpărate de mici proprietari, motiv pentru care există acum numeroşi proprietari, care au de la jumătate de hectar până la 100 de hectare”, spune Daniel Guzu.
    Scopul său nu este să continue să-şi crească podgoria, însă, dacă mai există vreun vecin dornic să vândă, nu ar ezita. Potenţial există, toată comuna Ţifeşti numărând 2.500 de hectare de vie.
    În podgoria lui Daniel Guzu sunt cultivate soiuri precum Fetească neagră (cu o producţie de 7 tone de vin la hectar), Sauvignon blanc (9-10 tone de vin la hectar) şi Fetească regală (12 tone de vin la hectar). Vinul produs se vinde sub trei branduri diferite – Casa Panciu, Panciu Riserva şi Domeniile Panciu-Podgorie Domnească, toate grupate sub brandul-umbrelă Casa Panciu.De gustul vinului este responsabil Sorin Macoviciuc, enologul cramei, care lucrează de aproape nouă ani pentru vinurile Casa Panciu. Enolog din 1989, Sorin Macoviciuc este originar din Iaşi, o altă zonă recunoscută pentru bogăţia în viţă-de-vie.
    „Vinul e ca o poveste, îl folosim de la naştere până la moarte. E folosit şi la botez, şi la nuntă, şi la înmormântare, ne însoţeşte pe tot parcursul vieţii”, spune enologul.
    Pariu pe fresh
    Pe lângă vin, Daniel Guzu a identificat, acum câţiva ani, o nouă nişă, cea a sucurilor de fructe, iar acum vrea să pluseze, propunându-şi să facă fresh-uri – sucuri nepasteurizate – într-o fabrică nouă, pe care a deschis-o anul acesta. Brandul va fi acelaşi de pe sucurile pasteurizate, „Ana are”, pentru că, în producţia de sucuri, este prezent de circa şase ani, când a început să facă băuturi pasteurizate din fructe într-o secţie mică, unde avea o singură presă şi o linie de îmbuteliere.
    „La sfârşitul lunii iunie, vom avea prima producţie de fresh-uri. Vom folosi diferite tipuri de fructe – afine, mere, vişine, struguri, cătină. Din căpşuni şi afine facem şi smoothie”, spune Daniel Guzu.
    Dacă la sucurile pasteurizate – supuse procesării termice – termenul de valabilitate este de câteva luni, la cele nepasteurizate (fresh) acesta nu poate depăşi o lună. În fabrica de sucuri lucrează 30 de oameni, iar nevoia de personal este continuă.
    Fabrica se află în localitatea Ţifeşti, la câteva minute distanţă de depozitul de fructe şi livada din Bizigheşti, ambele în Vrancea. De acolo vin resursele pentru cutiile de băuturi care ajung apoi în magazine ale unor reţele precum Carrefour, Cora, Kaufland, Selgros, Metro sau Profi.
    Businessul cu sucuri, împreună cu cel din viticultură, este operat prin firma Natura SRL, cu afaceri de 16,2 milioane de lei (3,5 mil. euro) în 2018 şi profit de
    261.000 de lei.
    În depozitul de la Bizigheşti, aroma merelor e îmbătătoare încă de la intrare.
    „Merele recoltate din livadă sunt păstrate la o temperatură constantă de un grad timp de câteva luni, până cel târziu în februarie, şi se vând treptat. Cea mai aglomerată perioadă este august-septembrie, când fructele sunt culese şi sortate. Avem oameni care se ocupă de sortarea merelor, de exemplu, în funcţie de dimensiuni”, spune Lenuţa Maeschi, şeful depozitului din Bizigheşti.
    Pentru fructele mici, cum sunt afinele, vişinele sau cătina, există camere de îngheţare, în care nu poţi rezista mai mult de un minut – până şi talpa pantofilor se lipeşte de podeaua îngheţată.
    În total, Daniel Guzu are 67 de hectare de meri, 16 hectare de cătină, 10 hectare de afini, 20 de hectare de cireşi, 50 de hectare de vişini şi 12 hectare de struguri de masă, folosiţi tot pentru suc. Toţi sunt materie primă pentru sucuri – fie ele pasteurizate sau fresh. Pentru că, dacă Ana are fructe, Daniel Guzu are planuri de dezvoltare.

  • Cine este cea mai bogată femeie din Germania, cu o avere de peste 21 de miliarde de dolari. Si de ce în tinereţe ea a încercat să ascundă că are bani alegând să lucreze ca un om obişnuit

    Susanne Klatten este cea mai bogată femeie din Germania, cu o avere de peste 21 de miliarde de dolari. în tinereţe însă, ea a încercat adesea să ascundă acest lucru, alegând să lucreze ca un om obişnuit şi să se prezinte cu alt nume de familie.
     

    Susanne Klatten (n. Susanne Hanna Ursula Quandt) s-a născut pe 28 aprilie 1962 în Bad Homburg, Germania, în familia lui Herbert şi a Joannei Quandt. După ce a obţinut o diplomă în finanţarea afacerilor, Klatten s-a angajat la agenţia de publicitate Young & Rubicam din Frankfurt, unde a lucrat între 1981 şi 1983.

    A urmat apoi un curs de marketing şi management la Universitatea din Buckingham şi un MBA în cadrul International Institute for Management Development (IMD) din Lausanne, specializarea publicitate. Experienţa sa în domeniul bancar s-a format ca urmare a joburilor pe care le-a avut în cadrul băncilor Dresdner Bank şi Bankhaus Reuschel & Co. Realizând că averea sa ar putea constitui o problemă, ea lucra adesea incognito, sub numele de Susanne Kant. În 1978, poliţia a împiedicat de răpirea acesteia şi a mamei sale, Johanna Quandt.

    După moartea tatălui său, Klatten a moştenit 50,1% din acţiunile companiei germane de produse chimice Altana; sub conducerea sa, compania a fost propulsată în top 30 pe lista companiilor germane de talie mondială din DAX 30 (indicele bursei din Germania). În 2006, Altana AG şi-a vândut divizia farmaceutică companiei Nycomed, într-o tranzacţie de 4,5 miliarde de euro, bani care au fost distribuiţi acţionarilor sub formă de dividende. Altana a păstrat linia de produse chimice a companiei şi şi-a menţinut cotaţiile la bursă, iar Klatten a rămas acţionar majoritar, în 2009 cumpărând aproape toate acţiunile pe care nu le deţinea deja în companie.

    Tatăl său i-a lăsat moştenire şi 12,5% din acţiunile BMW. În 1997, a fost aleasă în consiliul de supraveghere a companiei alături de fratele său, Stefan Quandt. Klatten deţine, de asemenea, circa 25% din acţiunile producătorului german de turbine eoliene Nordex, iar în 2012 a cumpărat participaţii în compania olandeză de biotehnologie Paques.

    În octombrie 2007, documentarul „The Silence of Quandts“ („Tăcerea Quandtilor“), realizat de postul german ARD, a prezentat rolul afacerilor familiei Quandt în timpul celui de-al doilea război mondial, trecutul nazist al familiei nefiind cunoscut până atunci publicului larg. Producătorii filmului documentar i-au înfruntat pe reprezentanţii familiei în legătură cu folosirea de sclavi în fabricile deţinute de familia Quandt în acea perioadă.

    Ca rezultat, la cinci zile după prezentare, patru membri ai familiei au anunţat, în numele întregii familii Quandt, intenţia lor de a finanţa un proiect de cercetare în care un istoric va examina activităţile familiei în timpul dictaturii lui Adolf Hitler. Studiul independent de 1.200 de pagini lansat în 2011 a concluzionat că familia Quandt „a fost legată inseparabil de crimele naziştilor“, potrivit lui Joachim Scholtyseck, istoricul din Bonn care s-a documentat pentru alcătuirea studiului. Compania BMW nu a fost implicată în raport.

    Susanne Klatten l-a întâlnit pe actualul său soţ, Jan Klatten, în timp ce urma un internship pentru BMW în Regensburg, unde el lucra ca inginer. Cei doi s-au căsătorit în 1990, în Kitzbühel; în prezent locuiesc în München şi au trei copii. Miliardarei îi place să joace golf şi să schieze în Austria. Din 2005, ea este membru în consiliul universitar al Universităţii Tehnice din München. În 2007, a fost decorată cu Ordinul de Merit Bavarez şi este unul dintre principalii sponsori ai partidului politic de centru-dreapta, Uniunea Creştin-Democrată.

    În prezent, Susanne Klatten este cea mai bogată femeie din Germania, cu o avere estimată de publicaţia internaţională Forbes la 21,3 miliarde de dolari; ea deţine 19,2% din acţiunile BMW, alături de fratele său, care deţine 23,7% din acţiunile companiei; de asemenea, Klatten este unic proprietar şi vicepreşedinte al Altana, grup care deţine 52 de unităţi de producţie şi 60 de laboratoare de cercetare la nivel mondial, cu venituri anuale de circa 2,2 miliarde de dolari şi un număr de aproximativ 6.200 de angajaţi. 

  • ATUNCI ŞI ACUM. Cum arăta în tinereţe Ion Ţiriac, cel mai bogat român

    Zilele trecute, omul de afaceri a împlinit 79 de ani, iar cei de la CS Dinamo au postat o fotografie cu el în tinereţe, mesajul fiind: “La mulţi ani, ION ŢIRIAC! Familia Dinamo îl sărbătoreşte astăzi pe ION ŢIRIAC – tenisman, antrenor, manager, om de afaceri, preşedinte al COSR (în exerciţiu şi onorific), exemplu de succes la cel mai înalt nivel.
    Ion Ţiriac, fost sportiv legitimat la CS Dinamo, a împlinit 79 de ani, prilej de a-i ura ‘La mulţi ani cu sănătate’!”.

    Sportivul Ion Ţiriac:

    în 1958 devine jucător al lotului naţional de hochei, cu care a participat la Campionate Mondiale şi Jocuri Olimpice, în 1964 reprezentând România la JO de Iarnă de la Innsbruck.

    Între 1959 şi 1978 a fost tenismen, a jucat trei finale de Cupa Davis având ca partener la dublu pe Ilie Năstase.

    În 1970 a câştigat Roland Garros împreună cu Năstase, la dublu înregistrând în palmares 22 de titluri.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Maia Morgenstern, amintiri DUREROASE din tinereţe: „Mâncam pâine cu margarină şi Vegeta şi citeam despre friptură”

    Iubita actriţă a dezvăluit cum în urmă cu 30 de ani mânca pâine cu margarină şi Vegeta, care se cumpăra pe bani grei de la sârbi, şi se uita în cartea de bucate a Sandrei Marin, visând la ”bunătăţi”. Totodată, actriţei îi era greu şi cu gătitul, deoarece folosea acelaşi ulei de mai multe ori pentru a prăji cartofii cumpăraţi de la piaţă.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI
     

  • IMAGINI RARE. Cum arăta Angela Merkel în tinereţe

    Angela Merkel a intrat în atenţia publicului în 2005, când a devenit prima femeie cancelar al Germaniei. Puţini sunt cei care ştiu cum arăta cea desemnată de Forbes „cea mai puternică femeie din lume” în tinereţe. 

    Numele complet al cancelarului este Angela Dorothea Merkel. Aceasta s-a născut pe 17 iulie 1954 în Hamburg. A început timid în lumea politicii, însă a ajuns să fie desemnată de revista Forbes „cea mai puternică femeie din lume”.

    Vezi aici IMAGINI RARE. Cum arăta Angela Merkel în tinereţe

  • Cum arăta Angela Merkel în tinereţe – FOTO

    Angela Merkel este prima femeie cancelar din istoria Germaniei şi s-a afirmat pe plan naţional şi internaţional drept o reprezentantă a sexului frumos rece, capabilă să ia decizii drastice.

    Totuşi, tinereţea ei a fost puţin altfel, iar acest lucru este dovedit de o poză rară cu Angela Merkel.

    Angela Dorothea Merkel, născută la 17 iulie 1954 la Hamburg, Germania, este prima femeie cancelar din istoria Republicii Federale Germania. A fost aleasă în această funcţie la data de 22 noiembrie 2005 de către Bundestag, parlamentul german, şi realeasă de atunci de trei

    Din 2006 până în 2009 ea a fost numită de revista Forbes Magazine drept cea mai puternică femeie din lume.

    GALERIE FOTO

  • Primul stat din lume unde speranţa de viaţă va depăşi 90 de ani. Care sunt cele cinci ţări care au descoperit ”fântâna tinereţii”

    Reporterii BBC au mers să-i întâlnească pe rezidenţii ţărilor cu cea mai mare speranţă de viaţă potrivit indexului 2017 World Happiness Report, pentru a descoperi secretele acestor “izvoare” ale longevităţii.

    Japonia

    Aici, media de vârstă este de 83 de ani, Japonia având una dintre cele mai mari speranţe de viaţă.

    Okinawa, adesea numit “tărâmul imortalităţii”, este un centru global al cercetărilor în ceea ce priveşte longevitatea, pentru că aceste insule japoneze din sud au mai mult de 400 de centenari printre locuitori.

    Creditul este acordat dietei care include tofu, din plin, cartofi dulci şi peşte. Activităţile sociale şi o comunitate foarte unită sunt factori care contribuie, de asemenea, la un nivel de stres foarte coborât şi un puternic sentiment de apartenenţă.

    Daniele Gatti, CEO al Velvet Media şi rezident în această ţară, spune că ” În Japonia calitatea vieţii e excelentă, însă este important să le înţelegi limba pentru a le descoperi mentalitatea” – care este complet diferită de cultura occidentală. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea femeii de afaceri care în tinereţe a făcut parte din haremul unui traficant de arme

    Dodd spune că s-a îndrăgostit de Khashoggi, care era cu 24 de ani mai în vârstă, iar acesta obişnuia să o răsfeţe cu numeroase cadouri scumpe, de la diamante la coliere din aur. Un singur inconvenient exista,  trebuit să-şi împartă noul iubit cu restul haremului.  Khashoggi a câştigat o notorietate internaţională pentru rolul său în afacerea Iran-Contra, unde a acţionat ca intermediar în schimbul de arme şi prizonieri.

    Noua sa  soţie de plăceri şi  o altă fată, pe nume Sabine, s-au mutat la scurt timp după întâlnirea celor doi la reşedinţa sa din Marbella, Spania. Dodd a aflat mai târziu că Sabine era, de asemenea,  una dintre soţiile lui de plăceri.  Deşi la început şi-a acceptat statutul, pe măsură ce lunile treceau  Dodd începea să se simtă din ce în ce mai puţin importantă pentru Khashoggi, care, spune ea, era mereu înconjurat de femei. Între timp, Khashoggi continua să-i aducă daruri şi să o răsfeţe; la un moment dat i-a oferit un inel cu diamant de 20 de carate pe care la refuzat, spunând că era prea opulent. În tot acest timp, magnatul i-a plătit şi cursurile la Fashion Institute of Design & Merchandising. Dar, spre sfârşitul lui 1981, ea a început să se simtă inconfortabil cu relaţia neobişnuită, iar pe de altă parte se temea tot mai mult că ar fi putut lua HIV. Aşa că s-a hotărât să-şi recâştige independenţa.

    Relaţia lor s-a încheiat pe cale amiabilă în vara anului 1982, iar şapte ani mai târziu, Dodd a pus bazele brandului Roxy. Astăzi, femeia locuieşte în California împreună cu al treilea soţ şi are trei copii. Declară că îi e ruşine să recunoască faptul că a fost soţie de plăceri, fiindcă oamenii ar judeca-o. „Dar nu mi-am pierdut niciodată independenţa, ambiţia sau creativitatea cât am fost soţia lui Adnan şi nu am niciun regret”, declară aceasta sursei citate.

     

  • IMAGINI DE ARHIVĂ. Cum arătau Iliescu, Năstase, Geoană, Băsescu şi alţi politicieni români, în tinereţe. GALERIE FOTO

    O serie de imagini publicate pe internet îi prezintă pe câţiva politicieni români, la tinereţe. În imagini apar politicieni precum Ion Iliescu, Adrian Năstase, Traian Băsescu, Elena Udrea, Marian Oprişan, Mircea Geoană, Adriean Videanu, Călin Popescu Tăriceanu, Cristian Adomniţei sau Cristian Boureanu.

    Vezi aici IMAGINI DE ARHIVĂ. Cum arătau Iliescu, Năstase, Geoană, Băsescu şi alţi politicieni români, în tinereţe. GALERIE FOTO