BusinessMagazin

Tag: TIMBRUL CULTURAL

  • Asociaţia Editorilor din România a sesizat Avocatul Poporului privind neconstituţionalitatea timbrului literar

    Alte 4.702 persoane au semnat o petiţie online, pe www.petitieonline.com, având acelaşi subiect, informează un comunicat remis MEDIAFAX de AER.

    Petiţia iniţiată de AER şi semnată în librăriile partenere – Cărtureşti, Compania de Librării Bucureşti, Diverta, Humanitas, Litera, Mihai Eminescu şi Nemira – a fost depusă miercuri, la ora 11.00, la Avocatul Poporului, în cadrul unei întâlniri între Victor Ciorbea, şeful instituţiei, şi Mihai Mitrică, directorul AER. Odată cu cele 12.604 semnături şi un memoriu juridic, Avocatului Poporului i-a fost înmânată o scrisoare transmisă de Gabriel Liiceanu, directorul grupului editorial Humanitas, referitoare la “legea 35/1994 a timbrului cultural – a cărei neconstituţionalitate este, pentru toţi iubitorii de carte din România, un prilej de continuă perplexitate”.

    “Piaţa de carte din România, valoric vorbind, se află pe ultimul loc din Europa. Ea se limitează la 60 de milioane de euro anual, sumă pe care n-am s-o compar, desigur, cu cea a Germaniei (9, 6 miliarde de euro anual!), ci cu cea a Ungariei (230 milioane euro anual) sau a Cehiei (432 milioane euro anual), ţări care au mai puţin de jumătate din populaţia României. Cred că vă veţi cutremura citind aceste cifre! Iar o asemenea lege fără pereche – nu există nicăieri pe glob o lege a timbrului literar! – există într-o ţară în care limba se degradează văzând cu ochii, în care spiritul şi gândirea oamenilor sunt în suferinţă, în care 50% din locuitorii României nu iau niciodată o carte în mână, în care 1 milion din 20 de milioane de oameni citesc maximum şase cărţi pe an şi-n care bugetul culturii este de 0,10%! Când am aflat aceste statistici mi-am zis că ţara noastră se pregăteşte să iasă din istorie!”, mai spune Gabriel Liiceanu, în scrisoarea transmisă lui Victor Ciorbea.

    În opinia lui Mihai Mitrică, respectivul act normativ încalcă prevederile art. 44 şi art. 33 alin. (2) din Constituţia României privind dreptul de proprietate privată şi accesul la cultură.

    În discuţia avută cu directorul AER, Avocatul Poporului a fost receptiv la argumentele referitoare la situaţia pieţei de carte din România şi a cerut un timp de analiză şi de consultare cu toţi factorii din domeniu pentru a lua o decizie în această privinţă.

    Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a declarat că instituţia pe care o conduce va solicita punctele de vedere ale Uniunilor de Creaţie, Ministerului Culturii şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Acesta a precizat că vor fi analizate punctele de vedere ce vor fi primite de la respectivele instituţii, ca şi argumentele prezentate de Asociaţia Editorilor din România şi va fi furnizat un răspuns în conformitate cu prevederile legale, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de reprezentanţii instituţiei Avocatul Poporului.

    Potrivit legii 35/ 1994, care instituie timbrul cultural, orice carte de beletristică trebuie să aibă adăugat în preţ un timbru literar în cuantum de 2%, care să fie virat uniunilor de creaţie din domeniu, principalul beneficiar fiind Uniunea Scriitorilor din România (USR), condusă de Nicolae Manolescu.

    Un grup de parlamentari a iniţiat, anul trecut, o propunere legislativă care transformă timbrul într-unul cu valoare fixă, de 1 leu. Propunerea a fost adoptată tacit în Senat în decembrie 2014 şi a fost oprită de la adoptarea în Comisia pentru cultură a Camerei Deputaţilor la începutul lunii februarie 2015, la intervenţia editorilor, a producătorilor de fonograme şi a organizatorilor de spectacole, care nu au fost consultaţi în niciun stadiu al elaborării proiectului, potrivit unui comunicat remis la momentul respectiv MEDIAFAX.

  • Manolescu: Taxa de timbru să rămână 2%, editurile s-o plătească, iar nerespectarea legii – sancţionată

    În ultima perioadă, în spaţiul cultural românesc s-a înregistrat o serie de neînţelegeri între editorii de carte şi Uniunea Scriitorilor din România, precum şi între organizatorii de spectacole şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, pe tema proiectului de lege 583/2014 privind instituirea timbrului cultural.

    Proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural a fost iniţiat de 84 de deputaţi şi senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR, şi a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014. Totodată, pe 15 decembrie 2014, proiectul de Lege a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, iar, pe 3 februarie, a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

    Despre acest proiect de lege s-a discutat într-o conferinţă de presă care a avut loc luni, la sediul Uniunii Teatrale din România. La eveniment au participat Ion Caramitru, preşedintele Uniunii Teatrale din România (UNITER), Nicolae Manolescu, preşedintele Uniuniii Scriitorilor din România (USR), Adrian Iorgulescu, presedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR), Laurenţiu Damian, preşedintele Uniunii Cineaştilor din România (UCIN), Viorica Curea, preşedintele Uniunii Arhitecţilor din România (UAR), şi Petru Lucaci, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAP).

    Ion Caramitru a precizat la această conferinţă că, “din toate domeniile care domină existenţa economică şi instituţională a României, instituţiile culturale sunt ultimele care n-au fost racordate la indexări salariale sau celelalte drepturi care incumbă prin dezvoltarea democratică a societăţii”, precizând că, odată cu apariţia legii cu indemnizaţiile de merit şi a legii prin care se acordă 50% din valoarea pensiei în plus prin apartenenţa la uniunii, oameni săraci “sunt oarecum salvaţi”, acesta fiind unul dintre rosturile uniunilor.

    “Cultura română face servicii deosebit de importante pentru identitatea noastră naţională, dar, în aceeaşi măsură, înăuntru lucrul se pierde în neant. Dacă, înainte de ’89, cei care conduceau domeniul culturii erau nişte analfabeţi, în marea lor majoritate, astăzi, guvernele care s-au succedat – ba am mai făcut şi parte din ele unii dintre noi – sunt formate din indivizi cu studii înalte, cu masterate, cu meserii de vârf, toţi, mai mult sau mai puţin, parte a culturii universale, iar grija pentru cultură lasă de dorit. E un paradox care ar putea fi speculat de dumneavoastră: de ce înainte analfabeţii sprijineau cultura cât de cât şi astăzi «alfabeţii» nu se uită la ea”, a declarat Ion Caramitru.

    La rândul său, Nicolae Manolescu a declarat că, în prezent, “principala dificultate constă în faptul că nu există o subvenţie suficientă şi generală pentru cultură”.

    “Ne descurcăm, mai ales noi cei de la literatură şi plasticienii, ne descurcăm, oarecum, pe cont propriu, pentru că nu avem, de fapt, nici o subvenţie regulată. (…) Am avut, e adevărat, subvenţii, din când în când şi după multă bătaie de cap, din partea Ministerului Culturii – ceea ce e normal -, din partea Guvernului, foarte multe din partea autorităţilor locale (consilii judeţene şi primării). Dacă n-ar fi existat această mână de ajutor întinsă de către autorităţi centrale sau locale am fi tras de foarte multă vreme obloanele”, a spus Nicolae Manolescu, precizând că, în ultimii ani, USR nu a mai primit sponsorizări, de aceea este nevoie de această taxă de timbru, afiirmând, totodată, că “revistele, fără taxa de timbru, mor”.

    “Câtă vreme această taxă de timbru nu funcţionează, e nenorocire. Din păcate, ea n-a funcţionat sau a funcţionat foarte prost. După calculele noastre, 25% din ceea ce trebuia să vină sub forma taxei de timbru a venit cu adevărat. 75% n-a venit. Sunt sume pe care nu le-am încasat”, a spus preşedintele USR.

    Acesta a mai spus că au fost foarte puţine edituri care au plătit această taxă de timbru, printre care Humanitas (care a plătit jumătate din sumă), Polirom, iar alte edituri au plătit, pe o perioadă de patru ani, sume de 30, 70, 100 de lei.

    “Toţi pierdem dacă disputa asta se continuă la nesfârşit. N-am avut nicio clipă intenţia nici să provocăm această dispută, nici să scumpim cartea. Au fost fel şi fel de acuzaţii. (…) Este o dispută care, după părerea mea, n-are niciun sens. De ce să ne învrăjbim, la urma urmei? Să încercăm să ne înţelegem. Drept care, noi, care suntem principalii actori în această piesă (…), cădem de acord şi le propunem editorilor în această nouă lege pe care o vrem votată să rămână 2% procentul pe exemplar, (…) n-avem nicio pretenţe să plătiţi de la început nu ştiu ce sume, plătiţi taxa de timbru conform vânzărilor. Dorim însă să apară legea şi să găsim o modalitate de a ne înţelege între noi ca editurile să şi achite această obligaţie pe care o au, să nu mai avem iarăşi procese şi procese”, a spus Nicolae Manolescu.

    Înainte de această conferinţă, Federaţia Editorilor din România (FER), Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole (APOSR) şi Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) au transmis că “luptă” împotriva “taxei pe cultură”, care, potrivit acestora, va avea un impact negativ asupra dezvoltării economice şi culturale.

    Federaţia Editorilor din România (FER), Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole (APOSR), Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), reprezentând agenţi economici ce activează în diverse domenii culturale, ca producători de carte, muzică, concerte şi spectacole, au atras atenţia asupra acestui proiect de lege aflat în faza finală de aprobare, propunerea legislativă 583/ 2014. Prin acest proiect se urmăreşte instituirea unei adevărate “taxe pe cultură” în folosul unor asociaţii de creatori, care va duce la scumpirea produselor culturale şi va fi resimţită şi suportată de plătitorul final, având impact negativ şi asupra dezvoltării economice şi culturale a activităţilor din industria de carte, muzică, divertisment, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

    “În realitate, această «taxa pe cultură» are ca destinaţie aceste «uniuni de creatori», în esenţă entităţi private, care beneficiază de venituri din urma activităţii economice a unor alte entităţi private. Mai mult decât atât, proiectul de Lege prevede faptul că aceste entităţi dispun de veniturile din timbrul cultural după bunul plac, fără un scop precis şi fără criterii transparente şi, desigur, fără a contribui la produsul sau serviciul din urma căruia beneficiază de această taxă”, se arată într-un comunicatul transmis MEDIAFAX de FER, APOSR şi UPFR.

    Prezent la conferinţa de presă, Adrian Iorgulescu a declarat că timbrul “s-a născut ca o necesitate a culturii româneşti, nu a uniunilor de creatori, pentru a susţine proiecte şi programe ale culturii naţionale, întrucât statul nu are această capacitate de a finanţa proiecte şi programe pentru cultură”.

    “De aceea, am dorit împreună cu colegii mei să modificăm legea respectivă. Pentru că nu producea efecte. (…) Această lege nu a fost în măsură să producă sumele respective (…) şi atunci ne-am gândit la alte formule care să facă din această lege ineficientă una eficientă”.

    Reprezentanţii uniunilor de creatori au precizat că vor ca această dispută să înceteze şi să se ajungă la un numitor comun.

    Cei care nu sunt de acord cu acest proiect de lege susţin, printre altele, că timbrul literar este o măsură în afara economiei de piaţă, care nu contribuie la piaţă decât într-o mică măsură, nu sprijină şi nu reprezintă interesele celor pe care urmează să îi taxeze.

    “România se confruntă de câţiva ani cu un declin al pieţei de carte şi muzică, fie ea în formă fixată pe suport sau live/concertistic, iar o astfel de măsura legislativă va agrava o situaţie care şi în prezent este departe de a fi una măcar normală. Impunerea unei astfel de «taxe pe cultură» se reflectă direct în preţul final al produsului ori serviciului de cultură – fie carte, CD, DVD sau concert – ceea ce va îndepărta inevitabil o mare categorie de potenţiali cititori/ ascultători/ spectatori, în condiţiile în care nivelul de acces al publicului la cultură în România este deja printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană”, mai susţin reprezentanţii FER, APOSR şi UPFR.

    Şi editurile contestă proiectul de lege privind timbrul cultural, care ar avea drept consecinţă “creşterea fără precedent a nivelului de taxare” şi aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru ţigări şi băuturi alcoolice.

    Reprezentanţii uniunilor de creatori au precizat la conferinţa de presă de luni că nu va mai fi vorba despre un timbru fizic.

    Proiectul de lege prevede că, “în vederea susţinerii şi dezvoltării culturii naţionale în diversele ei forme de exprimare artistică: literatură, cinematografie, teatru, muzică, folclor, arte, plastice, arhitectură, divertisment, în scopul protejării şi conservării moştenirii culturale, dezvoltării creativităţii contemporane, promovării valorilor culturale, se instituie timbrul cultural”.

    Proiectul urmează să intre în dezbaterea Comisiei de cultură a Camerei Deputaţilor, care este în acest caz for decizional.