BusinessMagazin

Tag: teza de doctorat

  • Ministrul propus la Educaţie despre doctoratul lui Kovesi: Ar trebui reanalizat de universitate

    “Cine analizează dacă o teză de doctorat este plagiat dacă nu sunt specialiştii în domeniul respectiv. Comisia CNATDCU este o comisie la nivel naţional unde sunt reprezentanţi din toate domeniile de studii. Este greu ca un expert din această comisie, cu tot respectul, care este matematician sau fizician să voteze pentru o teză din domeniul Dreptului. De aceea, eu cred că trebuie găsită o modalitate mixtă între o descentralizare, astfel încât universitatea care a dat diploma respectivă să o reanalizeze, iar la nivelul ministerului să fie, acest CNADTCU să facă un arbitraj, atunci când există o contestaţie, contestaţiile să fie rezolvate la nivelul ministerului. Aceasta este abordarea cea mai sănătoasă şi care împacă lucrurile”, a spus Pavel Năstase, care a fost avizat pozitiv miercuri în comisia parlamntară pentru funcţia de ministru al Educaţiei.

    Precizările au fost făcute după ce jurnaliştii l-au întrebat pe Pavel Năstase despre activitatea CNATDCU şi situaţia tezei de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Petardele dlui Ghiţă şi câteva lămuriri necesare

    Până una-alta, autodenunţul lui Sebastian Ghiţă cu măsluirea verdictului de plagiat în cazul tezei de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi nu este decât o petardă de campanie.

    După ce în urmă cu câteva zile susţinea, nici mai mult, nici mai puţin, că Victor Ponta a demisionat după Colectiv în momentul când a aflat că  „trupe care au luptat în Piaţa Taksim şi în Piaţa Maidan urmează să atace Guvernul”, dl. Sebastian Ghiţă şi-a desconspirat oficial calitatea de secretară a dlui Ponta, cea de portofel fiind făcută publică de DNA, acum vreo trei săptămâni.

    Petardele dlui Ghiţă şi câteva lămuriri necesare

  • Olguţa Vasilescu, despre profesoara Rughiniş: Fie nu a citit lucrarea, fie e îngrămădită rău de cercuri politice

    Într-o postare pe pagina personală de Facebook, Lia Olguţa Vasilescu arată că raportul de expertiză privind suspiciunea de plagiat în cazul doctoratului său este ”de un comic total” şi că a fost semnat de o singură persoană, ”nu de două cum prevăd normele”.

    ”Am primit referatul de «plagiat», semnat de o persoană, nu de două cum prevăd normele şi de un comic total. Se insistă pe faptul că am plagiat un întreg capitol de pe internet, deşi am demonstrat în faţa presei că sursa de pe internet nu e autor necunoscut, ci sunt chiar eu şi pe paragrafe «preluate» din Pareto. Lucrarea fiind, evident, despre Pareto. Ca şi cum, dacă scrii un comentariu la “Doina”, nu ai voie să citezi versuri, că îl plagiezi pe Eminescu. În plus, dincolo de multe alte gafe, se spune, de exemplu, că nu l-am menţionat în bibliografie pe Pio Rajna, în condiţiile în care l-am amintit în lucrare doar ca fiind unul dintre cei care frecventau aceleaşi cercuri sociale ca Pareto, dar nu am preluat nimic din el. Nici nu aveam ce, că persoana nu era sociolog, ci doar vedetă a vremii”, spune Olguţa Vasilescu.

    Ea mai susţine că profesoara Cosima Rughiniş, care a întocmit raportul de expertiză, ”fie nu a citit lucrarea, fie e îngrămădită rău de cercurile politice”.

    ”Concluzia: fie nu a citit lucrarea, fie e îngrămădită rău. De cercurile politice ale vremurilor noastre. Dacă eu vă spun că va fi festival… Mai studiaţi copii, poate mai învăţaţi şi voi câte ceva”, mai scrie primarul.

    Raportul de expertiză privind suspiciunea de plagiat în cazul doctoratului Olguţei Vasilescu relevă că în teză apar formulări preluate identic sau aproape identic din alte lucrări fără ca autoarea să indice că nu îi aparţin, precum şi numeroase citate fără localizarea sursei.

    Referitor la regulile de redactare a tezei de doctorat, în raportul Cosimei Rughiniş de la Comisia de Etică a Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din Universitatea din Bucureşti (UB) se precizează că “bibliografia nu permite identificarea lucrărilor consultate de autoare în vederea redactării lucrării” şi că “din lucrare lipsesc unele capitole şi subcapitole menite a evidenţia elementele de noutate pe care autoarea îşi propune să le introducă prin intermediul tezei”. De asemenea, conform raportului, practicile de atribuire a surselor ideilor care alcătuiesc conţinutul tezei nu permit discriminarea contribuţiei autoarei la subiectul tratat şi nici verificarea afirmaţiilor pe care ea le atribuie altor surse.

    Doctoratul Olguţei Vasilescu a fost analizat şi prin prisma normelor de bună practică în autoratul ştiinţific. Astfel, conform raportului, s-a constatat că numeroase citate din lucrare sunt cu localizare incompletă a sursei (propoziţii, între ghilimele, fără informaţii complete privind sursa de provenienţă; pot lipsi una sau mai multe din următoarele informaţii: autor, lucrare, pagină) sau fără localizarea sursei (propoziţii între ghilimele fără informaţii privind sursa de provenienţă).

    În doctorat apar şi “formulări preluate identic sau aproape identic de autoare din lucrări care nu îi aparţin, fără a indica, prin utilizarea ghilimelelor, faptul că nu sunt formulările sale”, se mai preciza în raport.

    Tot în teza “Contribuţia lui Vilfredo Pareto la dezvoltarea sociologiei moderne”, realizată de Olguţa Vasilescu sub conducerea prof. univ. dr. Dumitru Otovescu, majoritatea textului din capitolul 3 constă în reformulări ale textului iniţial al lui Pareto de tip propoziţie cu propoziţie, fiind foarte rare sintetizări de paragrafe sau subcapitole, se mai precizează în raport.

    În plus, capitolul 7 se găseşte în totalitate pe internet, fără a se putea stabili autorul textului respectiv, se arăta în acelaşi raport.

    Universitatea Bucureşti a solicitat Consiliului Naţional de Etică (CNE) să verifice teza de doctorat a primarului Craiovei, Olguţa Vasilescu, suspectată de plagiat.

    Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti s-a autosesizat în cazul tezei de doctorat cu titlul “Contribuţia lui Vilfredo Pareto la dezvoltarea sociologiei moderne”, susţinută de Olguţa Vasilescu în 2007, la Facultatea de Sociologie.

    În urma acestui fapt, Lia Olguţa Vasilescu declara, într-o conferinţă de presă, că o va da în judecată pentru calomnie pe profesoara Cosima Rughiniş, adăugând că va merge şi la Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti pentru a-şi prezenta lucrarea.

  • George Clooney de România – cum arată viaţa unui navetist cu avionul

    ADRIAN IONESCU FACE PARTE DINTR-UN CLUB SELECT DE TINERI MANAGERI ROMÂNI AFLAŢI ÎNTR-O POZIŢIE DE TOP ÎN CADRUL UNEI MULTINAŢIONALE CU OPERAŢIUNI GLOBALE. Pentru el fotoliul de la Barilla este şi primul cu responsabilităţi regionale, după ce anterior a fost în România “mâna” din spatele brandurilor Fa ale germanilor de la Henkel sau cel care avea în sertar 50 de branduri ale retailerului de piese auto Augsburg. Aventura lui Adrian Ionescu în lumea marketingului corporate a început în urmă cu opt ani, atunci când era student în ultimul an la ASE Bucureşti. Atunci a intrat în piaţă în cadrul Amphitrion, un organizator de evenimente. “Am fost atunci cei care l-au adus pe Edvin Marton la Bucureşti, celebrul artist care cântă la o vioară de 4 milioane de dolari.”

    A RĂMAS APROAPE PATRU ANI ÎN POZIŢIA DE MARKETING AND SALES MANAGER AL ORGANIZATORULUI DE EVENIMENTE PENTRU CA ÎN 2007 SĂ AJUNGĂ ÎN CURTEA HENKEL, companie care i-a dat pe mână un portofoliu de cinci branduri de produse cosmetice şi de îngrijire, printre care şi Fa. În această perioadă Adrian Ionescu a văzut pentru prima dată cum este să fii navetist cu avionul. În anii de la Henkel a zburat la sfârşit de săptămână către Timişoara, acolo unde studia pentru a-şi pune pe cartea de vizită titlul de doctor în economie cu o temă despre inovaţie în business.

    “Am plecat la Timişoara după un fost profesor de la ASE. Munceam şi zburam la sfârşit de săptămână ca să fac lucrarea. A fost o cercetare pe 1.000 de companii.” Cu timpul împărţit între lucrarea de doctorat şi marketingul de la Henkel, Ionescu a reuşit totuşi să promoveze treptat în organigramă, iar trei ani mai târziu avea pe masă propunerea unei prime şanse la o experienţă internaţională de business: relocarea în biroul din Viena. A refuzat şi a decis să facă un pas în lateral, explică acum Adrian Ionescu. În căutarea unei noi motivaţii, a schimbat compania şi a ajuns să conducă o echipă de cinci oameni din biroul de marketing al retailerului de piese auto Augsburg. El spune că pe radarul său de oportunităţi nu era industria alimentară, dar oferta venită din partea producătorului italian de paste Barilla nu a putut fi ignorată. “Nu doream neapărat să îmi schimb poziţia, dar a venit această ofertă prin intermediul unei firme de recrutare.

    M-am potrivit pe ce căutau ei, adică un manager cu profil antreprenorial, care se potriveşte în pieţele unde tipologiile de consum sunt mai greu de anticipat.”Ionescu mai spune că astfel de pieţe sunt România, Cehia, Ungaria sau Slovenia, economii unde acum este responsabil de marketingul Barilla, un business de 4,5 miliarde de euro la nivel mondial.”Aceste pieţe sunt unele cu particularităţi, iar managerul de aici trebuie să ştie foarte bine piaţa.” Unul dintre motivele pentru care Adrian Ionescu a ajuns în organigrama Barilla este şi acela că România este un punct strategic pentru companie în Europa de Est, având în vedere că piaţa locală este şi cea mai mare din regiune pentru producătorul de paste. Aici ei au vândut anul trecut de 5 milioane de euro, mai bine de două treimi din business fiind acoperit de vânzările de paste, iar restul de sosuri şi de alte specialităţi de panificaţie.

    NU TOATE ACESTEA, italienii adoptă în această regiune o politică a paşilor mărunţi, astfel că Adrian Ionescu are de gestionat în România un business care reprezintă 10-12% dintr-o piaţă a pastelor făinoase de aproximativ 50 milioane de euro. Deşi în urmă cu un an, atunci când Barilla şi-a deschis biroul de la Bucureşti, Adrian Ionescu nu ştia mare lucru despre marketingul din industria de morărit şi panficaţie, el spune că a recuperat rapid terenul.
    Pe piaţa locală, marketingul italienilor de la Barilla, companie prezentă pe rafturile magazinelor din România doar prin importuri, concurează direct cu businessuri care şi-au construit mărci cu rezonanţă neaoşă, cu toate că în unele cazuri în spatele acestor companii stă tot capitalul străin. Astfel, produsele italienilor stau pe aceleaşi rafturi cu cele ale Pambac Bacău, Băneasa Bucureşti sau Pangram Reşiţa. “În România avem patru branduri, iar eu sunt responsabil de tot mixul de marketing, produs, preţ, distribuţie şi încerc să identific şi oportunităţi.”

    MISIUNEA LUI ADRIAN IONESCU ÎN ROMÂNIA ESTE UNA “INGRATĂ” PENTRU CĂ INDUSTRIA DE PANIFICAŢIE ESTE UNA DINTRE CELE MAI “NEGRE” DIN ECONOMIE, iar la nivel local micii producători fac legea. Totuşi, grosul evaziunii se face pe segmentul pâinii, iar piaţa pastelor este mai ferită de impactul vânzărilor la negru. “90-95% din vânzările noastre vin din retailul modern. Impactul evaziunii fiscale l-am simţit mai ales pe partea de hoteluri şi restaurante”, explică Ionescu.
    După patru poziţii în departamente de marketing ale unor companii diferite în ultimii opt ani, Adrian Ionescu spune că nu îşi face momentan planuri de plecare de la Barilla, un job în care strategia şi marketingul se împart cu drumurile către Praga, Budapesta sau Ljubljana.

  • Teza de doctorat a lui Ponta, analizată la UB de Comisia de Etică şi de experţi în drept

    “Comisia de Etică îşi continuă lucrările de analiză academică a tezei domnului dr. Victor Ponta. Membrii Comisiei de Etică analizează acuzaţiile aduse dr. Victor Ponta, în cazul tezei sale de doctorat, din punctul de vedere al respectării normelor de proprietate intelectuală şi drepturi de autor, aşa cum sunt ele stipulate în Codul de Etică al Universităţii din Bucureşti, art. 9 şi art. 10.

    În paralel, teza de doctorat a dr. Victor Ponta este analizată de un număr de experţi în drept. Rezultatele analizei efectuate de experţii în drept vor sprijini analiza efectuată de membrii Comisiei de Etică a Universităţii din Bucureşti. În cel mai scurt timp posibil, Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti va lua o hotărâre în acest caz”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, luni, de UB.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta îl acuză pe Daniel Funeriu că i-a pus la cale scandalul de plagiat

    Victor Ponta este acuzat de plagiat, conform revistei Nature, care susţine că a accesat documente prezentate de o persoană anonimă, indicând faptul că mai mult de jumătate din teza sa de doctorat privind Curtea Penală Internaţională ar conţine texte copiate. Revista nu a publicat părţile din text vizate de acuzaţia de plagiat.

    Premierul l-a acuzat pe consilierul prezidenţial Daniel Funeriu că a mers la Munchen, unde s-a fi întâlnit cu reprezentantul revistei Nature, căruia i-ar fi transmis, în calitate de “sursă anonimă”, acuzaţiile de plagiat la adresa sa. “Apreciez că nimeni din presa română nu a acceptat direct să se bage în această mizerie şi a fost nevoie de acest aranjament al lui Funeriu, care a mers la Munchen, s-a întâlnit cu reprezentantul revistei la Munchen, le-a spus că el e sursa anonimă. E ca «B.D. la munte şi la mare»”, a spus Ponta.

    Prim-ministrul a adăugat că va renunţa la titlul de doctor dacă se va stabili, de către comisia de specialitate de la Ministerul Educaţiei, că a greşit trecând la sfârşitul tezei de doctorat autorii din care a citat la bibliografie, şi nu în subsolul paginii. Întrebat dacă are de gând să demisioneze din funcţia de premier, aşa cum au făcut şi alţi demnitari străini acuzaţi de plagiat, Ponta a spus că va demisiona din această demnitate doar dacă va face ceva împotriva intereselor României sau ale unei persoane.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.