BusinessMagazin

Tag: test de stres

  • Şeful Erste acuză politizarea testelor europene de stres

    Testul ia în calcul scenarii de risc disproporţionat de nerealiste, imaginând pentru Cehia, de pildă, o scădere a economiei de 10,1%, în timp ce scenariul de risc pentru Italia imaginează doar o scădere de 6,1%. Aceasta este o dovadă de “politizare ilogică”, a afirmat Treichl, citat de presa financiară.

    Dacă scenariul de bază (cu probabilitatea cea mai mare) publicat recent de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) prevede creştere economică până în 2016 pentru UE, scenariul ipotetic de criză imaginează o scădere a PIB cu 0,7% în acest an şi cu 1,5% la anul, o rată a şomajului de 16% în 2016 şi o prăbuşire a pieţei imobiliare şi a burselor. Pentru România, scenariul de bază prevede creştere economică de 2,3% şi o rată a şomajului de 7,2%, iar scenariul ipotetic de risc ar indica o scădere a economiei de 1,4% în acest an şi un şomaj de 7,7%.

    Pentru a trece testul, băncile trebuie să probeze că îşi pot menţine rata capitalului de rang I la cel puţin 5,5% din valoarea activelor ponderate la risc. Rezultatele testului urmează să fie cunoscute în luna octombrie.

    Şeful Erste a adăugat că în 2015 climatul de afaceri pentru băncile europene s-ar putea ameliora radical, după încheierea perioadei de teste şi satisfacerea noilor standarde de calitate a activelor cerute de BCE. Erste deţine cele mai mari bănci din Cehia, Slovacia, România, precum şi a doua şi a treia bancă din Ungaria, respectiv Croaţia.

  • Exerciţii de imaginaţie de dragul băncilor

    Dacă scenariul de bază (cu probabilitatea cea mai mare) prevede creştere economică până în 2016 pentru UE, scenariul ipotetic de criză imaginează o scădere a PIB cu 0,7% în acest an şi cu 1,5% la anul, o rată a şomajului de 16% în 2016 şi o prăbuşire a pieţei imobiliare şi a burselor. Pentru România, scenariul de bază prevede creştere economică de 2,3% şi o rată a şomajului de 7,2%, iar scenariul ipotetic de risc ar indica o scădere a economiei de 1,4% în acest an şi un şomaj de 7,7%. Rezultatele testului urmează să fie cunoscute în luna octombrie.

    Banca Angliei a publicat separat pentru băncile britanice un scenariu de risc încă mult mai sever, cu o prăbuşire de 35% a preţurilor imobiliare pe piaţa internă, în timp ce ABE a imaginat doar o scădere de 20%. Ca urmare, o serie de analişti financiari au criticat criteriile folosite de Banca Angliei la imaginarea scenariilor de risc, în ideea că un test cu astfel de parametri nerealişti este neserios, sfârşind prin a fi un instrument de oprimare inutilă a băncilor în loc să fie unul de măsurare a riscurilor reale cu care ar putea avea de-a face băncile.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Lăsaţi banii să rămână în ţară

    Raportul asupra stabilităţii financiare, proaspăt publicat de BNR, relevă că rata de solvabilitate în sistemul bancar era în iunie 2013 de 14,7% (faţă de nivelul minim admis de 8%), iar exerciţiul de testare la stres derulat de BNR, a arătat că în scenariul unei deprecieri a leului de peste 20% şi al unei recesiuni persistente, rata de solvabilitate ar scădea doar cu 4%.

    Sistemul bancar a avut în primele opt luni ale anului curent un profit de 1,5 miliarde lei, după ce a încheiat anul trecut cu o pierdere de 2,3 mld. lei şi cu o rată a rentabilităţii financiare (ROE) de -5,9%. Cota de piaţă a băncilor cu pierderi a crescut în 2012 cu cca 15% faţă de 2011, la 59,8%, din cauza cheltuielilor cu provizioanele, în timp ce 18 din cele 40 de bănci de pe piaţă au raportat profit.

  • Cine are urechi de auzit Europa

    Comentatorii din mediul financiar au remarcat, de altfel, că perioada actuală nu e propice pentru decizii importante privind Europa: negocierile pentru noul guvern din Germania tot mai durează, iar divergenţele de opinii pe tema uniunii bancare europene nu au fost depăşite. Pentru Merkel, o uniune bancară cu o componentă de garantare în comun a depozitelor se traduce prin nevoia de garanţii suplimentare că Germania nu va fi silită să suporte costurile unor posibile falimente, iar garanţiile respective înseamnă măsuri de integrare economică şi fiscală pe care Franţa şi alte ţări le dezaprobă.

    Prin urmare, Angela Merkel şi Francois Hollande au decis să revizuiască relaţiile UE cu SUA în domeniul protecţiei datelor, Jose Barroso a prezentat raportul “Inovare în era digitală”, propunând măsuri de integrare a pieţei digitale europene, iar Barroso şi şeful BCE, Mario Draghi, au recomandat ca mecanismul european unic de rezolvare a crizelor bancare să fie convenit la nivel politic până la finele anului şi aprobat la nivel legislativ de ţările membre înainte de alegerile europarlamentare din mai 2014.

    În viziunea Comisiei Europene, acest mecanism, susţinut de fondul de rezervă de 55 mld. euro al zonei euro, ar urma să ofere viitoarei autorităţi unice de supraveghere bancară dreptul de a decide soarta băncilor cu probleme din Europa, inclusiv închiderea lor. Ţările membre vor avea dreptul de a decide, în schimb, cum să-şi ajute băncile, astfel încât testul de soliditate financiară la care BCE le va supune începând de luna viitoare să nu creeze noi motive de alarmă pe pieţe. Mario Draghi a avertizat, însă, că “trebuie să cadă bănci” pentru ca testul să-şi demonstreze credibilitatea.

  • ATEBank îşi va mări cu 20 mil. euro participaţia la filiala din România

    ATEBank România a făcut cunoscut, la jumătatea lui august, că AGA se va reuni la 16 septembrie pentru aprobarea majorării de capital cu 84.472.000 de lei (19,98 mil. euro), ceea ce va creşte valoarea capitalului la 52,26 milioane de euro. ATEBank controlează 74,12% din ATEBank România, restul fiind deţinut de International Finance Corporation, divizie a Băncii Mondiale (15%) şi de Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti (7,36%).

    ATEBank (Banca Agricolă a Greciei) a terminat anul trecut cu o pierdere de 438 milioane de euro, după o pierdere de 452 milioane de euro în 2009. A fost singura bancă elenă care a ratat testul european de soliditate financiară din vara lui 2010 şi una dintre cele două care l-au ratat anul acesta, cealaltă fiind Eurobank.

    Conform Autorităţii Bancare Europene, care a realizat testul de anul acesta, ATEBank ar avea nevoie de fonduri suplimentare de 713 milioane de euro ca să ajungă la rata minimă admisă de adecvare a capitalului de rang I (5%). Oficialii băncii au precizat însă că provizioanele de 750 de milioane de euro, absente din calculul rezultatelor testului, şi o emisiune de obligaţiuni convertibile de 235 de milioane de euro, planificată pentru finele lui 2012, o vor ajuta să ajunga în timp util la rata de adecvare a capitalului de 5%.

    Conform planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, banca elenă urmează să renunţe la operaţiunile din România şi Serbia până în 2012.

  • Volksbank vrea sa vanda si filiala din Romania, dupa ce a vandut restul afacerilor din Est catre Sberbank

    “Ar fi aproape fara sens sa pastram o singura unitate
    din Europa de Est, dupa ce am vandut restul unitatilor”, a declarat
    Wenzel, citat de Bloomberg.

    Volksbank Romania avea la sfarsitul anului trecut active de 4,8
    miliarde de euro, fiind de departe cea mai mare dintre unitatile
    Volksbank International (VBI), divizia Volksbanken care reuneste
    toate afacerile din Europa de Est. Tot Volksbank Romania a avut
    insa si cele mai mari pierderi – 31,4 milioane de euro. VBI a
    raportat o pierdere de 22,4 milioane de euro in 2010, comparativ cu
    un profit net de 33,3 milioane de euro cu un an in urma.

    Celelalte unitati, pentru care Volksbanken si ceilalti actionari ai
    VBI au semnat joi acordul de vanzare catre Sberbank Rossii, cea mai
    mare banca din Rusia, sunt in Ungaria, Croatia, Cehia, Slovacia,
    Slovenia, Ucraina, Serbia si Bosnia.

    Oesterreichische Volksbanken a ratat testul de soliditate
    financiara organizat de Autoritatea Bancara Europeana, situandu-se
    printre cele 8 banci europene (dintr-un total de 90) care trebuie
    sa-si suplimenteze capitalul pentru a fi pregatita in
    eventualitatea unui scenariu negativ de evolutie a economiei in
    zona euro.

    Conform rezultatelor testului comunicate vineri de Autoritatea
    Bancara Europeana, intr-un astfel de scenariu, grupul austriac ar
    ajunge pana la finele anului viitor la o rata de adecvare a
    capitalului de 4,5%, sub nivelul minim admis de 5%, ceea ce
    inseamna ca banca trebuie sa faca rost de capital suplimentar de
    160 de milioane de euro.

    Oesterreichische Volksbanken AG a ajuns, joi, la un acord cu
    Sberbank asupra termenilor principali ai vanzarii Volksbank
    International, urmand ca tranzactia sa se incheie pana la finele
    anului curent. “Din perimetrul tranzactiei va fi exclusa filiala
    din Romania”, precizeaza Sberbank.

    Strategia bancii rusesti prevede ca pana in 2014, circa 5% din
    profit sa fie generat de activele din strainatate (banca are
    birouri in Germania, India si China, insa in afara Rusiei are
    afaceri doar in Ucraina, Belarus si Kazahstan). “Europa de Est e
    nr. 1 si ne intereseaza foarte mult”, spunea in urma cu cateva luni
    Gherman Gref, seful Sberbank Rossii, dand ca exemplu de piete
    atractive Polonia si Turcia.

    Agentia Reuters, citand surse bancare apropiate tranzactiei,
    transmite ca pretul de vanzare pentru VBI ar fi de 590 de milioane
    de euro pentru pachetul de 51% scos la vanzare de austrieci,
    inferior sumei de 700-750 milioane de euro de care se vorbea luna
    trecuta, cu precizarea insa ca este vorba de un acord preliminar si
    ca suma finala va putea fi modificata. Surse apropiate de unul
    dintre consultantii Sberbank in tranzactie (JP Morgan Chase si
    Societe Generale) au declarat pentru Kommersant ca ar fi vorba de o
    suma cuprinsa intre 670 si 760 de milioane de euro.

  • Summit european pentru Grecia la 21 iulie. Ce masuri vor lua cele doua banci elene care au ratat testul de stres

    Autoritatea Bancara Europeana (ABE) a publicat vineri
    rezultatele testului de soliditate financiara pentru bancile de pe
    continent, care arata ca din 90 de banci considerate, opt nu ar
    intruni pana la finele anului viitor cerintele minime de
    capitalizare, reflectate intr-o rata de adecvare a capitalului de
    rang I de cel putin 5%. Dintre cele opt banci, doua sunt din Grecia
    – ATEBank (rata de adecvare -0,8%), prezenta si in Romania, si EFG
    Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost din Romania (rata de
    adecvare 4,9%).

    Calculele ABE arata ca ATEBank ar avea nevoie de fonduri
    suplimentare de 713 mil. euro ca sa ajunga la plafonul minim admis
    de adecvare a capitalului, iar Eurobank de 58 mil. euro.

    Oficialii ATEBank au explicat pentru Wall Street Journal ca ratarea
    testului se explica prin portofoliul sau foarte mare de obligatiuni
    grecesti de stat si credite acordate in sectorul public, in
    conditiile in care ABE a inclus in scenariul de risc pentru bancile
    elene si eventualitatea asumarii de catre creditorii Greciei a unei
    pierderi de pana la 25% din valoarea portofoliului lor de
    obligatiuni grecesti pe zece ani. Agentiile de rating au anuntat
    deja ca intr-o asemenea eventualitate ar considera Grecia in
    incapacitate selectiva de plata.

    ATEBank a precizat ca provizioanele de 750 de milioane de euro,
    absente din calculul rezultatelor testului, si o emisiune de
    obligatiuni convertibile de 235 de milioane de euro, planificata
    pentru finele lui 2012, o vor ajuta sa ajunga in timp util la rata
    de adecvare a capitalului de 5%.

    In privinta Eurobank, directorul executiv adjunct al bancii,
    Michael Colakides, a declarat pentru Dow Jones ca nu va fi nevoie
    de masuri suplimentare sau de majorari de capital, pentru ca banca
    va ajunge la o rata de adecvare a capitalului de 11,2% prin “masuri
    organice” – vanzarea a 70% din participatia sa la Polbank EFG din
    Polonia catre Raiffeisen, pentru 490 de milioane de euro,
    tranzactie deja incheiata, precum si planificata vanzare a
    pachetului majoritar detinut la filiala din Turcia, Eurobank
    Tekfen.

    National Bank of Greece, Alpha Bank, Hellenic Postbank si Piraeus
    Bank, ca si Marfin Popular Bank si Bank of Cyprus au trecut
    testul.

  • Rezultatele testului de stres bancar european: opt banci pica testul. Vezi aici rezultatele bancilor cu afaceri in Romania

    Cele opt banci trebuie sa-si majoreze capitalul pentru ca risca
    sa ramana in doi ani cu o rata de adecvare a capitalului de rang I
    (Core Tier 1 Ratio, CT1R – indicator relevant pentru capacitatea
    bancilor de a rezista la socuri externe) sub 5%. Institutiile
    respective sunt ATEBank din Grecia, EFG Eurobank din Grecia,
    Oesterreichische Volksbanken din Austria, Banco Pastor, Catalunya
    Caixa, Caja de Ahorros del Mediterraneo, Unnim si Caja 3 din
    Spania.

    Toate bancile testate in Italia, Germania, Franta, Marea Britanie
    si Irlanda au trecut cu bine testul.

    La cele opt banci mentionate mai sus se adauga inca 16 care risca
    sa ramana in doi ani cu o rata de adecvare a capitalului de rang I
    intre 5% si 6% si care vor avea si ele nevoie de masuri de
    consolidare a pozitiei financiare.

    Numarul bancilor care rateaza testul creste deci fata de anul
    trecut, cand pe lista celor ce trebuia sa opereze majorari de
    capital se aflau sapte banci, intre care si una singura cu afaceri
    in Romania – ATEBank.

    Autoritatea Bancara Europeana (ABE) precizeaza ca testul de
    soliditate financiara (test de stres, sau de rezistenta la socuri)
    a fost derulat la 91 de banci din 21 de tari, insa numai 90 de
    banci sunt incluse in rezultatele date publicitatii, intrucat banca
    Helaba din Germania, care ar fi ratat oricum testul, a refuzat sa
    accepte criteriile ABE de clasificare a capitalului. “Rezultatele
    scenariului de baza si ale scenariului de risc sunt ipotetice si nu
    trebuie interpretate ca previziuni privind rezultatele financiare
    ale bancilor”, subliniaza ABE.

    Scenariul de baza porneste de la estimarile actuale de crestere
    pentru zona euro (1,7% si 2% in 2011, respectiv 2012), in timp ce
    scenariul pesimist imagineaza o recesiune in care economia zonei
    euro ar scadea cu 0,5%, respectiv 0,2%.

    Institutia precizeaza ca la sfarsitul anului trecut, 20 de banci se
    aflau in situatia sa ramana cu o rata de adecvare sub pragul de 5%,
    ceea ce insemna un deficit de capital de 26,8 miliarde de euro. In
    primele patru luni ale anului au fost insa operate majorari de
    capital de circa 50 de miliarde de euro, imbunatatind bilantul
    final.

    ABE a recomandat autoritatilor nationale de supraveghere sa impuna
    adoptarea unor masuri de consolidare a capitalizarii tuturor
    bancilor care inregistreaza un nivel al CT1R superior, dar apropiat
    pragului de 5 la suta si au expuneri substantiale in tarile aflate
    in dificultate (Grecia, Irlanda si Portugalia). La nivelul tuturor
    celor 91 de banci incluse in test, expunerea agregata la datoria
    celor trei tari ajunge la aproape 200 de miliarde de euro pentru
    aceste banci. Masurile recomandate de ABE ar urma sa cuprinda
    restrictii privind acordarea dividendelor, reducerea indatorarii,
    majorari de capital prin emiterea de noi actiuni sau conversia unor
    active calitativ inferioare in capital propriu de rang 1.

    ABE precizeaza ca va monitoriza masurile care vor fi luate de
    bancile europene in urmatorul an pentru a-si imbunatati nivelul
    CT1R, urmand sa publice rapoarte de monitorizare in februarie si
    iulie 2012.

    Rezultatele testului pentru bancile cu afaceri in
    Romania

    Erste Bank Group: CT1R estimat la 31 decembrie 2012 de 8,1%
    (comparativ cu un CT1R real de 8,7% la 31 decembrie 2010)

    Oesterreichische Volksbanken: 4,5% (comparativ cu 6,4% in
    decembrie 2010) – va avea nevoie de capital suplimentar de 160 mil.
    euro

    Raiffeisen: 7,8% (8,1%)

    Marfin: 5,3% (7,3%)

    Bank of Cyprus: 6,2% (8,1%)

    Societe Generale: 6,6% (8,1%)

    National Bank of Greece: 7,7% (11,9%)

    EFG Eurobank Ergasias: 4,9% (9%) – va avea nevoie de capital
    suplimentar de 58 mil. euro

    Alpha Bank: 7,4% (10,8%)

    Piraeus Bank: 5,3% (8%)

    ATEBank: -0,8% (6,3%) – va avea nevoie de capital suplimentar de
    713 mil. euro

    OTP Bank: 13,6% (12,3%)

    Intesa Sanpaolo: 8,9% (7,9%)

    UniCredit: 6,7% (7,8%)

    ING Bank: 8,7% (9,6%)

    Millennium bcp: 5,4% (5,9%)

    La Caixa (Caja de Ahorros y Pensiones de Barcelona): 6,4%
    (6,8%)

    Royal Bank of Scotland: 6,3% (9,7%).

  • Bancile grecesti, retrogradate de Fitch. Vineri se anunta rezultatele testului european de stres bancar

    Calificativele pentru riscul de credit pe termen lung al celor
    cinci banci a fost redus de la B+ la B-, cu perspectiva negativa,
    aceeasi perspectiva negativa fiind asociata si riscului datoriilor
    pe termen scurt, cotat cu B.

    Conform analistilor Cristina Torella si Jose Colomer, autorii
    raportului Fitch, cele cinci banci se bucura de un rating mai
    ridicat decat cel pentru datoriile Greciei “intrucat exista
    sustinere din partea FMI, a UE si a Bancii Centrale Europene pentru
    recapitalizarea si refinantarea lor”, iar perspectiva de rating
    negativa este motivata de faptul ca daca va avea loc o noua
    depunctare a Greciei, atunci ar putea avea loc schimbari in
    sustinerea financiara externa a acestor banci.

    Agentia apreciaza ca presiunea exercitata asupra bancilor la
    nivelul capitalului, al finantarii, al lichiditatii si al calitatii
    activelor este in crestere “din cauza ingrijorarilor tot mai mari
    privind datoriile si economia Greciei”. Finantarea si nivelul
    lichiditatii bancilor depind de Banca Centrala Europeana, avand in
    vedere “marja redusa de manevra a bancilor in fata unor retrageri
    continue de depozite si posibilitatea limitata de constituire a
    unor rezerve de lichiditate”. In plus, bancile sunt considerate
    vulnerabile la socurile externe legate de evolutia datoriei publice
    elene.

    Anuntul Fitch intervine cu o zi inainte de anuntarea, vineri
    dupa-amiaza, de catre Autoritatea Bancara Europeana a rezultatului
    testului de soliditate financiara (numit indeobste test de stres)
    derulat pe 91 de banci din UE. Estimari preliminare citate de
    Reuters sustin ca in jur de 15 banci nu vor trece testul, fata de 7
    la testul din vara trecuta. Printre acestia, conform unor analisti
    citati de Dow Jones, s-ar numara o singura banca greceasca –
    ATEBank, care si anul trecut a picat testul, din cauza
    capitalizarii inadecvate. Pentru a face fata testului de acum,
    banca a operat recent o majorare de capital de 1,26 miliarde de
    euro, din care cea mai mare parte a fost suportata de statul elen,
    care detine 90% din actiunile ATEBank.

    Si Moody’s si Standard&Poor’s au decis sa depuncteze bancile
    grecesti, tot ca urmare a inrautatirii ratingurilor pentru Grecia.
    La inceputul lui iunie, Moody’s a anuntat inrautatirea
    calificativelor pentru depozitele si datoriile cu prioritate la
    plata a opt banci elene, dintre care sapte au afaceri si in Romania
    (NBG, Eurobank, Alpha, Piraeus, ATEBank – calificativ B3, Emporiki
    si Geniki – B1). Dupa inca doua saptamani, Standard & Poor’s a
    retrogradat la CCC ratingurile NBG, Eurobank, Alpha Bank si Piraeus
    Bank, dupa o decizie similara privind Grecia.