Janos Hajdu, şeful Centrului ungar pentru luptă împotriva terorismului (TEK), a declarat că “este clar” că terorişti pot să pătrundă în Europa împreună cu valul de imigranţi, adăugând că Ungaria este îngrijorată de ameninţarea grupării extremiste Statul Islamic (SI).
El a notat că un număr de organizaţii teroriste a îndemnat la comiterea unor atacuri în Europa.
Printre cei ucişi s-a aflat şi un român, a anunţat premierul Victor Ponta, citat de Mediafax. “Vreau să vă asigur de faptul că tot ceea ce ţine de ce poate face Guvernul român în acest moment – spijinul acordat familiei, repatrierea corpului celui decedat şi toate celelalte lucuri, repet, puţine, foarte puţine, pe care le putem face – le vom face în zilele următoare”, a spus premierul. El a arătat că a fost înştiinţată în primul rând familia cetăţeanului decedat, care beneficiază în acest moment de consiliere de specialitate.
Postul de radio naţional algerian n-a precizat naţionalitatea celor ucişi, relatând doar că mai sunt în jur de 30 de străini daţi dispăruţi a căror soartă nu se cunoaşte. Teroriştii anunţaseră, vineri, că au în captivitate un britanic, doi americani, un japonez şi un belgian.
Compania norvegiană Statoil, care are operaţiuni în zonă, a anunţat că mai sunt şase oameni despre care nu ştie nimic, în timp ce autorităţile franceze au făcut cunoscut că nu mai există niciun ostatic francez la In Amenas. Vineri, şase americani au fost eliberaţi ori au reuşit să scape, în timp ce un altul ar fi murit în urma unui infarct. Secretarul britanic pentru afaceri externe, William Hague, a anunţat că mai puţin de 10 concetăţeni ai săi ar putea fi printre ostatici. De asemenea, nu se cunoaşte nimic despre soarta a 14 japonezi. Complexul de la In Amenas este operat de BP, Statoil şi compania algerian petrolieră de stat Sonatrach.
Intervenţia armatei algeriene, începută joi, a fost pusă în discuţie în Vest, pe motiv că ar pune în pericol vieţile ostaticilor, însă justificarea oficială anunţată sâmbătă de televiziunea algeriană a fost că a trebuit să se intervină, întrucât rebelii voiau să plece de la Amenas, luând cu ei ostaticii. Până în prezent, numărul total al ostaticilor ucişi se ridică la 12, iar al răpitorilor ucişi la 18. Circa 650 de lucrători de la complexul de gaze, între care 100 de străini, au fost eliberaţi.
Secretarul de stat american Hillary Clinton a făcut apel la o colaborare antiteroristă mult mai puternică între Algeria şi “toate ţările din regiune”, luând apărarea acţiunii întreprinse de armata algeriană la In Amenas: “Să nu uităm că autorii luării de ostatici sunt terorişti”, a spus ea.
“Asistăm la un conflict între naţiunea siriană şi inamicii săi, între poporul sirian şi criminali”, a declarat liderul sirian, denunţând presupuse “tentative de divizare a Siriei”.
“Siria nu va depăşi criza actuală fără o mobilizare deplină la nivel naţional”, a continuat Bashar al-Assad.
Siria va continua să combată “terorismul” şi, în acelaşi timp, să caute o soluţie politică pentru reconciliere, afirmă preşedintele Bashar al-Assad, citat de CNN.
“Ne-am întâlnit astăzi, iar suferinţa este copleşitoare pe teritoriul sirian. Nu există niciun motiv de bucurie în contextul în care nu avem securitate şi stabilitate pe străzile oraşelor noastre. Este naţiunea noastră, a tuturor, trebuie să o apărăm”, a spus al-Assad.
“În contextul măsurilor întreprinse de autorităţile române competente în prevenirea şi combaterea terorismului, în cursul zilei de ieri (5 decembrie – n.r.), Curtea de Apel Bucureşti a declarat indezirabili doi cetăţeni străini pentru o perioadă de 15 ani. SRI în cooperare cu instituţiile din Sistemul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului (SNPCT) a întreprins măsuri complexe de documentare a unor activităţi pregătitoare pentru comiterea de acţiuni teroriste pe teritoriul României în perioada Sărbătorilor de iarnă de către o structură extremistă afiliată Al-Qaida”, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al SRI, Sorin Sava.
Potrivit sursei citate, “SRI a monitorizat acţiunile întreprinse de membrii structurii care se aflau în România în condiţii de conspirativitate”.
Ceremonia a inceput luni la ora 5.10 GMT (8.10, ora Romaniei) si
s-a terminat dupa 50 de minute, a precizat oficialul de rang inalt,
sub protectia anonimatului. “Procedurile traditionale pentru
ceremoniile funerare islamice au fost urmate”, a adaugat el. Corpul
lui ben Laden a fost spalat, apoi plasat intr-un giulgiu alb, care
a fost depus intr-un sac. Un ofiter a citit un text religios pe
care un interpret l-a tradus in araba, a precizat el. Corpul a fost
apoi pus pe o placa, balansata pentru ca trupul sa cada in
ocean.
Operatiunea care a condus la uciderea liderului al-Qaida a fost
organizata timp de mai multe luni. Oficiali din serviciile de
informatii au descoperit in august complexul din Pakistan in care a
fost ucis acesta, in timp ce monitorizau un mesager, pe care CIA il
cauta de mai multi ani. Potrivit unor oficiali, citati de CBS News,
interogatorii CIA din inchisori secrete aflate in strainatate au
obtinut primele informatii despre el. Conform unor fosti si actuali
oficiali americani, Khaled Sheikh Mohammed, organizatorul
atentatelor de la 11 septembrie 2001, a fost cel care a furnizat
numele mesagerului. CIA a obtinut informatii similare de la
succesorul lui Mohammed, Abu Faraj al-Libi. Ambii au fost supusi
unor tehnici dure de interogare in inchisori secrete ale CIA din
Romania si Polonia, potrivit CBS News.
Capul si fragmente din corpul teroristului ar fi fost gasite
printre ramasitele umane de la locul exploziei, potrivit Interfax.
Agentia afirma ca atentatorul nu a sosit cu avionul la Moscova, ci
se afla deja in oras si a reusit sa intre in aeroport pentru a
detona explozibilul, cautand un loc cat mai aglomerat, astfel incat
sa provoace cat mai multe victime. Aceeasi sursa sustine ca
autoritatile cauta trei suspecti, cu totii banuiti a fi teroristi
islamisti din Caucaz.
Publicatia LifeNews.ru a difuzat o
fotografie a capului atentatorului sinucigas. Canalul de
televiziune Vesti a relatat ca,
potrivit unui martor ocular, sinucigasul ar fi urlat “Va omor pe
toti!” inainte de declansarea exploziei.
Interfax si RIA Novosti au scris ca au fost doi teroristi care s-au
aruncat in aer in zona de livrare a bagajelor de la terminalul de
sosire a zborurilor internationale de la Domodedovo, cel mai mare
dintre cele trei care deservesc Moscova. Una dintre bombe era
“plina de aschii de metal” si avea o putere echivalenta cu 5 kg de
TNT. Conform unui martor ocular, unul dintre teroristi ar fi fost o
femeie imbracata intr-un vesmant lung si negru, care ducea o geanta
ce a explodat.
Ministerul pentru Situatii de Urgenta a publicat pe pagina sa de internet lista celor raniti si
spitalizati, in continua actualizare. Printre victime nu se afla
copii, potrivit unor surse medicale de la Moscova. S-a confirmat ca
printre morti se afla opt cetateni straini – un cetatean german,
doi britanici, o ucraineanca, un uzbec, un tadjic si un kirgiz.
Autoritatile din capitala rusa au anuntat ca vor plati ajutoare de
pana la 2 milioane de ruble pentru familiile victimelor.
Presedintele Dmitri Medvedev si-a anulat plecarea la Forumul
Economic Mondial de la Davos si a dispus ca securitatea sa fie
intarita la toate aeroporturile majore din Rusia si la metroul din
capitala rusa, unde anul trecut a avut loc un dublu atentat soldat
cu 40 de morti. Zborurile s-au reluat insa in scurt timp la
Domodedovo si nu mai exista intarzieri la plecarea sau la sosirea
avioanelor. Presedintia a publicat pe pagina sa de internet si linia
telefonica de urgenta pentru familiile victimelor de la Domodedovo
si cei ce suspecteaza ca ar avea rude printre victime.
Imediat dupa anuntarea stirii atentatului, la ora 16,32 ora locala,
indicele MICEX al bursei din Moscova a scazut cu 2%, iar actiunile
operatorului national aerian Aeroflot au pierdut 4%.
Glen Howard, presedintele Fundatiei Jamestown de la Washington,
a declarat agentiei Reuters ca atentatul este un nou semn al
tensiunilor in crestere intre Kremlin si republicile din Caucazul
de Nord, avand in vedere perceptia ca autoritatile de la Moscova ii
sustin pe nationalistii rusi, adepti ai expulzarii “strainilor”, in
speta a nord-caucazienilor si a asiaticilor din capitala.
Luna decembrie a fost marcata la Moscova de cele mai mari
manifestatii nationaliste din istoria Rusiei moderne, initiate de
fani ai clubului de fotbal Spartak dupa ce unul dintre acestia a
fost ucis intr-o confruntare de strada cu un grup de ceceni. Mii de
rusi au marsaluit prin capitala, strigand “Rusia este a rusilor”,
“Moscova este a moscovitilor” si sloganuri anti-cecene. “Explozia
de la Domodedovo va consolida perceptia ca premierul Vladimir Putin
pierde controlul securitatii in capitala, ceea ce creste actiunile
adversarilor sai din interiorul elitei ruse”, afirma Howard.
Mai multe surse citate de agentiile de presa rusesti afirma ca
serviciul de securitate federal FSB ar fi stiut ca urmeaza sa se
puna la cale un atentat la un aeroport din Moscova, dupa ce au
investigat cazul unei femei cecene care a murit la sfarsitul anului
trecut la Moscova, in timp ce pregatea o bomba care a explodat din
greseala. Pista ar fi fost explorata de autoritati, ce au arestat
ulterior o alta femeie, complice a primei, la Volgograd. Chiar in
ajunul atentatului de la Domodedovo, FSB ar fi cautat, dar ulterior
ar fi pierdut urma unuia sau mai multor teroristi la Zelenograd, in
apropiere de capitala.
La solicitarea unui grup de companii – de la Kraft Food si
Pepsi, pana la cele mai mari banci din SUA – un birou putin
cunoscut din Treasury Department a aprobat mai bine de 10.000 de
licente pentru afaceri cu tari incluse in “purgatoriul economic”.
Cele mai multe licente au fost aprobate de o lege mai veche de zece
ani care prevedea ca ajutoarele medicale umanitare si cele din
agricultura sunt scutite de sanctiuni. Presata de lobby-ul marilor
grupuri industriale, legea a fost rescrisa astfel incat ajutoarele
umanitare sa includa chiar si tigari, guma de mestecat Wrigley’s,
sos picant Louisiana, remedii pentru slabit, suplimente de
body-building si echipamente pentru reabilitarea sportivilor
vandute institutului pentru antrenarea atletilor olimpici ai
Iranului.
Sute de licente au fost aprobate dupa un singur criteriu: erau
menite sa serveasca interesele de politica externa ale SUA. Iar
multe dintre ele chiar ii servesc, printre ele numarandu-se
asigurarea de resurse contra foametei din Coreea de Nord sau
imbunatatirea conexiunilor la internet din Iran. Insa ancheta
dezvaluie ca, in multe cazuri, ipoteza interesului national e mai
putin clara.
Cinci colete capcana au fost trimise, ieri, la tot atatea
ambasade din Grecia, unul dintre pachete provocand si o explozie de
slaba intensitate. In jurul pranzului, ambasadele Elvetiei,
Bulgariei, Rusiei, Germaniei si statului Chile au primit astfel de
colete. Doar cel trimis la ambasada Elvetiei a explodat, dupa ce
angajatii ambasadei aruncasera coletul in curte. Un barbat a fost
arestat in apropierea ambasadei, imediat dupa deflagratie.
Tot ieri, o patrula de politie din Atena a fost vizata de focuri
de arma. Fortele de ordine elene au neutralizat si un pachet
suspect la ambasada Bulgariei, la doar o zi dupa descoperirea a
patru colete-capcana adresate presedintelui francez, Nicolas
Sarkozy, si altor trei ambasade. Aceste evenimente intervin intr-un
context social tensionat in Grecia, cu cateva zile inaintea unor
alegeri locale cruciale pentru guvernul socialist aflat la putere,
care a aplicat un program impopular de austeritate, pentru a
diminua uriasa datorie a Greciei.