Tag: Termoelectrica

  • Fost director al Termoelectrica, CONDAMNAT cu executare la 4 ani şi 8 luni în dosarul fraudelor de 23 milioane de euro

    Ungureanu a fost condamnat de CAB pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, având ca rezultat obţinerea de avantaje patrimoniale pentru sine sau altul, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

    Instanţa a dispus şi condamnarea la cinci ani de închisoare a executorului judecătoresc Dragoş Paul Rocoşanu, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual, uz de fals, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, având ca rezultat obţinerea un avantaj patrimonial pentru sine sau pentru altul.

    În acelaşi dosar, avocatul Benone Ovidiu Voicu din Baroul Bucureşti a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

    Instanţa i-a mai condamnat la câte trei ani de închisoare cu suspendare pe Ioan Daniel Ionaş, Sava Tipa, Elena Livia Roată, Valentin Manolache, Răzvan-Mircea Crivei şi Adrian Drăghici.

    Sava Tipa este judecat şi în dosarul fraudelor bancare de peste 81 de milioane de euro, în care sunt acuzaţi 56 de inculpaţi, printre care omul de afaceri Marius Locic, fraţii Vasile şi Ioan Creştin şi mai mulţi directori de sucursale bancare.

    “Obligă, în solidar, pe inculpaţii Rocoşanu Dragoş Paul, Voicu Benone Ovidiu, Ungureanu Ioan şi Ionaş Ioan Daniel la plata sumei de 78.654.017,04 lei, plus dobânzile legale aferente, cu titlu de despăgubiri civile către SC Electrica SA, iar din suma totală, vor fi obligaţi în solidar şi inculpaţii Tipa Sava şi Roată Elena Lavinia doar până la concurenţa sumei de 6.476.324,30 lei. Obligă pe inculpatul Rocoşanu Dragoş Paul la plata sumei de 861.145,10 lei către partea civilă SC IFN Top Leasing SA, plus dobânzile legale aferente”, se mai arată în decizia CAB.

    Magistraţii de la CAB îi mai obligă pe Rocoşanu, Voicu, Manolache şi Drăghici să plătească împreună 8.189.285 de lei, plus dobânzile legale aferente, către SC Termoelectrica SA.

    “Obligă în solidar pe inculpaţii Rocoşanu Dragoş Paul, Voicu Benone Ovidiu şi Crivei Răzvan Mircea la plata sumei de 46.750 lei, plus dobânzile legale aferente către partea civilă SC Asigurarea Românească – Asirom Viena Insurance Grup SA. Menţine măsurile asigurătorii dispuse prin procesul-verbal din data de 22.03.2011 pe bunurile inculpaţilor Rocoşanu Dragoş Paul, Voicu Benone Ovidiu şi Ungureanu Ioan”, a mai dispus instanţa Curţii de Apel.

    Decizia luată marţi de judecătorii de la CAB nu este definitivă şi poate fi contestată cu recurs la instanţa supremă.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au trimis în judecată, în 18 aprilie 2011, nouă persoane, între care fostul director general al Termoelectrica, un executor judecătoresc şi trei avocaţi din Bucureşti, pentru fraudarea mai multor companii cu peste 23 milioane de euro.

    Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, la acel moment, a executorului judecătoresc Dragoş Paul Rocoşanu, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual, uz de fals, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, având ca rezultat obţinerea un avantaj patrimonial pentru sine sau pentru altul; avocatului Benone Ovidiu Voicu din Baroul Bucureşti, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni; a avocatului stagiar Ioan Daniel Ionaş, reprezentant unic al SC Recovery Best Solution SRL, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, fals în declaraţii, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea.

    În acelaşi caz au fost trimişi în judecată Ioan Ungureanu, fost director general SC Termoelectrica SA, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, având ca rezultat obţinerea de avantaje patrimoniale pentru sine sau altul, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni; Sava Tipa, administrator şi director general de societate comercială, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni; Elena Lavinia Roată, director societate comercială, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni; omul de afaceri Valentin Manolache, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave; Răzvan Mircea Crivei, administrator al SC Best Recuperare Creanţe SRL, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni; Adrian Drăghici, avocat în Baroul Bucureşti, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

    Potrivit rechizitoriului, în cursul lunii august 2007, SC Termoelectrica SA a chemat în judecată pe SC Electrica SA, pentru o datorie reprezentând preţ pentru energia electrică livrată şi penalităţi de întârziere. La data de 1 aprilie 2008, SC Termoelectrica SA, prin directorul general Ioan Ungureanu, a încheiat contractul de cesiune de drept litigios de creanţă cu Cabinetul de avocat Voicu Benone Ovidiu. Cesionarea s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale, fapt constatat de altfel şi de Curtea de Apel Alba Iulia, instanţă care, la 18 februarie 2011, avea să declare nulitatea absolută a contractului de cesiune. Ulterior cesionării drepturilor litigioase, aşadar fără a mai fi titulară ale acelor drepturi, la data de 21 aprilie 2008, SC Termoelectrica SA a încheiat un contract de asistenţă juridică cu Cabinetul de avocat Voicu Benone Ovidiu în litigiul respectiv. La 30 martie 2009, instanţa a obligat SC Electrica SA să achite Cabinetului avocatului Voicu Benone Ovidiu suma totală de 31.557.229 de lei (7.470.000 de euro), sumă incluzând datoria iniţială, penalităţi de întârziere şi cheltuieli de judecată.

    Ca urmare a celor dispuse de instanţă, în zilele de 29 mai 2009, şi 16 iunie 2009, SC Electrica SA a virat prin transfer bancar datoria în contul SC Termoelectrica SA, cont comun cu al Cabinetului de avocat Voicu Benone Ovidiu, în conformitate cu sentinţa instanţei de judecată.

    Cu toate acestea, conform anchetatorilor, în perioada aprilie-august 2009, prin mijloace frauduloase, nota de plată pe care SC Electrica SA urma să o achite ca urmare a executării silite a fost încărcată, în mod nejustificat, până la suma totală de 78.650.017,04 de lei (18.621.381 de euro). Iniţial, aceste activităţi infracţionale au fost concepute şi puse în practică de Voicu Benone Ovidiu cu Ungureanu Ioan, ulterior şi de Rocoşanu Dragoş Paul, Ionaş Ioan Daniel, la care s-a adăugat prin asociere activitatea inculpaţilor Tipa Sava şi Roată Elena Lavinia.

    În suma mărită nejustificat intră partea de 31.557.229,06 lei, care deja fusese plătită de bună voie de SC Electrica SA la care se adaugă 22.865.584,33 de lei penalităţi stabilite de o expertiză extrajudiciară, în condiţiile în care valoarea penalităţilor fusese deja inclusă in suma stabilită de instanţă, precum şi 23.335.415,65 de lei cheltuieli de executare silită. În cheltuielile de executare silită, de pildă, intra şi onorariul de apărător facturat de avocatul Drăghici Adrian, de 16.000.000 de lei (3.809.523 de euro), valoare considerată total nejustificată în contextul unei executări silite.

    De altfel, chiar şi depunerea cererii de executare silita s-a făcut în lipsa unui titlu executoriu.

    Prin modalitatea prezentată mai sus, s-a ajuns la o situaţie în care, o obligaţie deja stinsă, ce viza fonduri publice, să fie cerută de către inculpatul Voicu Benone Ovidiu în nume propriu, fără nicio justificare şi doar în folos personal. Prin aceleaşi manevre, suma menţionată, executată silit de la SC Electrica SA a revenit în totalitate societăţii comerciale Recovery Best Solution SRL (al cărei reprezentant unic era Ionaş Ioan Daniel) şi Cabinetului de avocat Voicu Benone Ovidiu. Caracterul ilegal al executării silite avea să fie constatat şi prin sentinţa din 23 martie 2010 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

    Pe de altă parte, şi SC Termoelectrica SA, în baza contractului de asistenţă juridică încheiat la data de 21 aprilie 2008 cu Cabinetul de avocat Voicu Benone Ovidiu, a fost executată silit de Biroul Executorului Judecătoresc Rocoşanu Dragoş Paul până la concurenţa sumei de 7.812.650 de lei (1.860.154 de euro).

    La această executare s-a ajuns urmare a faptului că inculpatul avocat Voicu Benone Ovidiu a falsificat contractul de asistenţă juridică, în sensul înscrierii unui onorariu de 5.000.000 de lei, în condiţiile în care iniţial nu fusese înscrisă nicio sumă. Ulterior contractul a fost cesionat inculpatului Manolache Valentin la suma de 5.950.000 de lei, iar prin executare silită s-au adăugat onorariul de executare silită, onorariul de asistenţă juridică şi diferite taxe.

    Potrivit procurorilor, în perioada 2008- februarie 2009, printr-un mod de operare similar care a presupus manevre frauduloase (inexistenţa titlului executoriu şi stabilirea unor cheltuieli de executare supraevaluate) inculpaţii Voicu Benone-Ovidiu, Rocoşanu Dragoş Paul, Ionaş Ioan Daniel şi Crivei Răzvan Mircea au determinat executarea silită a S.C. Asirom Teleorman S.A. până la concurenţa sumei de 9.761.290,00 lei (2.323.878 euro). Şi în acest caz s-a folosit instituţia cesiunii de creanţă, dreptul respectiv fiind dobândit de SC Best Recuperare Creanţe SRL, administrată de către Crivei Răzvan Mircea şi la care inculpatul Ionaş Ioan Daniel era acţionar.

    Executarea silită nu s-a finalizat din cauza suspendării ei, însă pe timpul popririi, SC Asirom Teleorman S.A. a fost privată de dreptul său de folosinţă a banilor.

    De asemenea, în anul 2006, inculpatul Rocoşanu Dragoş Paul, în calitate de executor judecătoresc, a executat silit un imobil situat în Bucureşti, cu încălcarea drepturilor de creanţă a părţii vătămate, în favoarea unui alt creditor, neîndreptăţit.

    Potrivit DNA, prejudiciul produs în dauna SC Electrica SA este de 18.621.381de euro, prejudiciul produs în paguba SC Termoelectrica SA este de 1.860.154 de euro. Societatea comercială Asigurarea Românească – Asirom Viena Insurance Grup SA a fost păgubită de cei nouă cu 2.324.114 de euro, în timp ce prejudiciul produs în dauna SC Top Leasing SA este de 205.034 de euro.

    Prejudiciul total produs celor patru persoane juridice se ridică la aproximativ 23.010.683 de euro. Toate cele patru societăţi s-au constituit părţi civile.

  • Premierul Emil Boc “cu siguranta” nu sustine privatizarea CEC

    “Ce pot sa va spun este ca cu siguranta nu sustin privatizarea
    CEC. Acest lucru vreau sa sa stie foarte clar si sa fiu foarte
    explicit”, a precizat Boc, intrebat in acest sens de jurnalisti
    dupa terminarea sedintei de guvern.

    Executivul s-a angajat fata de FMI sa privatizeze pana in aprilie
    2011 CFR Marfa si sa privatizeze sau sa inchida pana in luna iulie
    Termoelectrica. Mai nou, ideea privatizarii CEC Bank, abandonata
    din cauza conjuncturii de criza, a fost readusa in discutie cu
    ocazia apropierii discutiilor pentru un nou acord cu FMI, cand
    autoritatile vor avea din nou de abordat tema privatizarii unui
    numar cat mai mare de companii cu capital de stat, ceruta constant
    de FMI.

    Statul ar avea nevoie, in schimb, de atragerea la CEC Bank a unor
    investitori institutionali, asa cum s-a intamplat la BCR cu BERD si
    International Finance Corporation, de data aceasta pentru a putea
    sustine capitalul bancii. De doi ani incoace, Guvernul a incercat
    sa majoreze capitalul CEC, insa Comisia Europeana s-a opus, pe
    motiv ca ar fi ajutor de stat, avand in vedere ca statul este
    unicul actionar al bancii.

    Emil Boc a precizat si ca in sedinta de vineri a Guvernului s-a
    hotarat sa se prelungeasca si in 2011 plafonarea la nivelul din
    2010 a indemnizatiilor pentru sefii de companii de nivel local si
    national si a indemnizatiilor din consiliile de administratie la
    societatile si companiile cu capital majoritar de stat.

  • Revista presei economice din Romania

    Bancile au depus la BNR 80 de miliarde de lei in aprilie, sub forma
    depozitelor de o zi – de doua ori mai mult decat luna precedenta,
    ceea ce reflecta excesul de lichiditate la banci care nu merge spre
    creditare, a socotit Gandul. Pentru a atrage clienti, unele
    firme de asigurari au preferat sa acorde o reducere de 10%
    soferilor care au cumparat polita RCA, chiar daca acestia au fost
    implicati in accidente in 2009 si ar fi trebuit sa fie taxati
    suplimentar de companii, constata acelasi ziar.

    Daca Dinu Patriciu si-ar plati datoria la stat, nu am mai taia
    pensiile mici, sustine ministrul Elena Udrea, citata de Evenimentul
    Zilei
    , cu incheierea deloc promitatoare ca ministrul “se roaga
    la Dumnezeu” sa nu ajungem ca Grecia. Conform aceluiasi ziar, doi
    din trei posesori de carduri din tara nu cunosc taxele aferente
    cardurilor pe care le folosesc.

    Adevarul dezvaluie masurile asumate de Guvern pentru anul viitor in scrisoarea catre FMI:
    lichidarea Termoelectrica si inchiderea companiei pana in iunie
    2011, privatizarea CFR Marfa pana in martie 2011, iar AVAS va vinde
    cele 18 firme mici aflate in portofoliul sau. Patronatele din
    industria alimentara reiau aria scumpirilor: daca proiectul privind
    combaterea evaziunii fiscale va fi aprobat in forma actuala, sustin
    patronatele, alimentele se vor scumpi cu pana la 15%.

    Care este pretul corect al achizitiilor publice din domeniul
    medical si cine raspunde pentru pierderile provocate de achizitiile
    supraevaluate? se intreaba Romania Libera, exemplificand cu
    faptul ca un litru de ulei alimentar, cumparat de
    spitale, poate costa 3 lei, 5 lei sau chiar 8 lei. Ziarul prezinta
    si motivatia curioasa avansata de premierul Boc pentru taierile de
    salarii si pensii – restrangerea temporara a exercitiului unor
    drepturi (e vorba de presupunerea lui Boc ca salariile si pensiile
    ar creste la loc in 2011).

    De fapt, anunta Ziarul Financiar, facilitatile fiscale
    pentru programatori nu vor fi desfiintate prin noul Cod fiscal,
    conform declaratiilor deputatului Varujan Pambuccian, care explica pe larg ce majorari de impozite va
    cuprinde Codul. Cert e numai ca Ministerul Economiei se pregateste
    sa vanda 11,84% din pachetul pe care il mai are in Petrom,
    tranzactie din care ar putea castiga peste 450 milioane de euro,
    anunta ziarul.

  • In 2010, Romania produce mai putina energie decat in 1997. De ce?

    “In economia Romaniei nu exista acel lucru care se cheama
    strategie de interes national. Daca o strategie a fost o data
    facuta bine, cu girul specialistilor internationali, ar fi normal
    ca ea sa fie implementata pana la virgula, indiferent de
    schimbarile guvernamentale care pot interveni intre timp.” Jean
    Constantinescu este unul dintre specialistii din energie care a
    urmarit indeaproape evolutia sectorului energetic din Romania.

    A vazut an de an cum productia romaneasca de energie cu care
    Romania a pornit in 1990 a ramas aceeasi, singura crestere venind
    din reactoarele de la Cernavoda. In paralel, insa, companii precum
    Termoelectrica sau Compania Nationala a Huilei au avut nevoie an de
    an de subventii de ordinul milioanelor de euro, cum complexele
    energetice din Oltenia au intrat intr-o numaratoare inversa care
    s-ar putea termina cu inchiderea lor din cauza ca nu respecta
    normele de mediu, dar si cum rigiditatea statului in ce priveste
    privatizarile productiei sau noile investitii s-a dublat de
    reticenta fata de investitiile straine in sector.

    Astfel, statul a incheiat de aproape doi ani parteneriate
    public-private in valoare de 2 miliarde de euro cu companii
    internationale pentru realizarea a trei noi centrale, doua pe gaz
    si una pe carbuni. Aceste parteneriate insa nu au reusit sa treaca
    de stadiul de studii de fezabilitate. La Braila, Termoelectrica,
    Enel (Italia) si E.ON (Germania) aveau in plan o centrala pe
    carbuni de 800 MW; la Galati, CEZ in parteneriat cu statul roman ar
    trebui sa faca o centrala pe gaz, iar Termoelectrica alaturi de GDF
    SUEZ avea un proiect de 400 MW la Borzesti.

    Insa ultimele declaratii ale ministrului economiei Adriean
    Videanu arata ca Termoelectrica ar putea sa intre in faliment.
    “Daca aceste proiecte in parteneriat public privat ar fi pornit,
    probabil Termoelectrica s-ar mai fi echilibrat si nu s-ar fi ajuns
    la discutia asta”, considera companiile implicate in cele trei
    proiecte, companii de altfel foarte interesate de a avea propria
    productie in Romania, dupa ce probleme cum e cea a “baietilor
    destepti”, care au cumparat productia ieftina din Romania pentru
    mai multi ani, fac piata libera locala destul de necompetitiva.

  • Videanu: Termoelectrica va intra in faliment dupa ce vom externaliza activele cu potential

    “Vom externaliza aceste activitati, dar datoriile istorice
    greveaza. Apoi, Termoelectrica, cu ce va ramane, va intra in
    faliment. La discutiile cu FMI le-am spus ca cea mai buna minciuna
    este adevarul, le-am spus ca datoriile Termoelectrica nu pot fi
    platite” , a declarat Videanu, marti, intr-o conferinta de
    presa.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro