“O cifra demna de Cartea Recordurilor.” Asa descrie Adina Geana,
sefa directiei de management a Casei Nationale de Asigurari,
numarul de zile in care angajatii au stat acasa anul trecut din
motive de boala. Cele peste 100.000 de zile de concediu medical au
incarcat factura Ministerului Sanatatii cu circa un miliard de lei
noi, bani cheltuiti pentru indemnizatiile pe perioada de
incapacitate de munca. Suma platita este dubla fata de anul
2006.
Ingrijorator este faptul ca fenomenul ia o amploare tot mai
mare, iar unii angajati speculeaza la maximum deficientele
sistemului de acordare a zilelor libere. “Un pacient a avut chiar
doua-trei concedii medicale in aceeasi perioada, de la medici
diferiti”, spune Adina Geana, incercand sa ilustreze limitele pana
la care se poate ajunge cu platile din partea statului pentru
angajatii “bolnavi”.
Contextul actual a dus la modificarea legislatiei de acordare a
zilelor libere din ratiuni de boala. Asa se face ca asiguratul
poate beneficia doar de 30 de zile de concediu medical acordat de
catre medicul de familie intr-un an, spre deosebire de 45, asa cum
era pana acum. Potrivit noilor norme legale de acordare a
concediilor medicale, intrate in vigoare din 15 mai, medicul va
avea voie sa ii prescrie initial angajatului maximum zece zile de
concediu, dupa care il va putea prelungi, daca va fi necesar. Daca
incapacitatea temporara de munca se mentine, doctorul specialist
poate stabili concediul in etape succesive de 30 de zile, dar fara
a depasi 90 pe durata unui an calendaristic, socotit de la prima zi
de imbolnavire. Actul normativ mai prevede ca angajatii aflati in
concediu medical pot fi cautati la domiciliu de catre reprezentanti
ai Casei de Asigurari, ai angajatorului si chiar ai Politiei.
Adrian Izvoranu, presedintele Asociatiilor Confederatiilor
Patronale din Romania, sustine ca, in ce priveste acordarea
concediilor, problema e ca administrarea sistemului de sanatate
este bicefala, impartita intre Ministerul Muncii si Ministerul
Sanatatii. “Exista un buget comun care nu permite avizul
specialistului de medicina a muncii in acordarea acestui tip de
concediu”, remarca Izvoranu. |n plus, nu se face distinctie intre
concediul medical cauzat de imbolnavirea la locul de munca si cea
din alte motive conexe. “Poti sa iti iei concediu medical pentru ca
ai dormit dezvelit sau pentru ca ai cazut in groapa cand erai beat,
cand in mod normal ar fi trebuit sa ti se dea concediu fara plata”,
exemplifica liderul ACPR. El atrage atentia ca, in statele Uniunii
Europene, doctorul de medicina a muncii are decizia in acordarea de
repaus medical, nu medicul de familie.
Plata primelor sapte zile de concediu de boala este suportata de
catre angajator, in timp ce restul perioadei se achita din bugetul
asigurarilor de sanatate. “Cam asta e portita de iresponsabilitate,
mai ales ca angajatorul nu are cum sa controleze motivele pentru
care angajatul se imbolnaveste.”
George Haber, fostul presedinte al Societatii Nationale a Medicilor
de Familie, afirma ca, atunci cand ne uitam la numarul de zile de
concediu medical in Romania, trebuie sa ne sara in ochi
morbiditatea crescuta (incidenta imbolnavirilor), comparativ cu
alte state din Vest. Haber observa ca numarul de internari a
crescut semnificativ, iar a sta in spital nu e neaparat cel mai
placut mod de a-ti petrece perioada de repaus. “Trebuie sa
recunoastem ca exista cazuri izolate cand se acorda cu multa
blandete zile in plus de concediu din partea medicilor. Nu este
insa un fenomen generalizat”, comenteaza medicul, completand ca i
se pare “enorm” numarul de zile acordate.
