BusinessMagazin

Tag: temperatura

  • Temperaturi de 21 de grade anunţate pentru sudul ţării. Agricultorii aşteaptă recolte slabe

    Meteorologii anunţă că ziua de 4 februarie va fi cea mai caldă din lună, urmând să se înregistreze 21 de grade la Calafat, în judeţul Dolj. Au înflorit deja ghioceii, iar agricultorii spun că se aşteaptă la recolte slabe anul acesta, mai mici cu 1,5 tone la hectar, în cazul cerealelor.

    În Oltenia, începutul lunii februarie va aduce temperaturi minime cuprinse între 1 şi 9 grade, anunţă meteorologii, care spun că vremea este anormală pentru această perioadă.

    De asemenea, se preconizează că ziua de 4 februarie va fi cea mai călduroasă zi a lunii, când, la Calafat, în judeţul Dolj, se vor înregistra maxime de 21 de grade.

    „Până la mijlocul lunii februarie, vremea va fi mai caldă decât normalul, iar în unele zile, valorile maxime de temperatură vor atinge 14-15 grade şi, poate, chiar vor depăşi aceste valori. Marţi, 4 februarie, va fi cea mai caldă zi, cu valori maxime de temperatură între 16 şi 21 grade, deci deosebit de călduroasă pentru perioada în care ne aflăm. Minimele de temperatură vor fi şi ele pozitive, de la valori cuprinse între 1 şi 4-5 grade, în această dimineaţă, până la valori cuprinse între 3 şi chiar 9 grade în următoarele dimineţi”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Ion Marinică, meteorolog.

    Vremea frumoasă este motiv de îngrijorare, spun specialiştii, care atrag atenţia că seceta din ultima perioadă şi temperaturile ridicate vor face ca producţiile de cereale să fie mai mici chiar şi cu 1,5 tone la hectar.

    „În zona Olteniei, putem spune că avem o iarnă atipică deoarece nu am înregistrat prag de zăpadă până la această dată. În schimb, am avut temperaturi foarte ridicate pentru această perioadă, iar vegetaţia s-a dezvoltat mult mai rapid decât era normal. În aceste condiţii şi ghioceii au înflorit. Sigur, este anormal. Este motiv de îngrijorare faptul că la începutul lunii februarie avem această înflorire a ghioceilor, dar perioada de vegetaţie a plantelor îşi urmează cursul firesc în condiţiile date. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu cerealele păioase cărora le-a lipsit acel strat de zăpadă. Pot fi diminuate producţiile ce se vor obţine la cerealele păioase cu o tonă, o tonă şi jumătate la hectar”, a declarat, pentru MEDIAFAX, inginerul Viorel Vătămanu, agrometeorolog CMR Oltenia.

    De asemenea, producţii scăzute se vor înregistra şi la rapiţa de toamnă, spun agricultorii.

    Potrivit specialiştilor, temperaturile din această perioadă sunt cu 5 – 8 grade mai mari faţă de media multianuală a lunii.

  • Care este temperatura potrivită la care trebuie setat aerul condiţionat pe timp de CANICULĂ

  • Care este temperatura potrivită la care trebuie setat aerul condiţionat pe timp de CANICULĂ

    Temperaturile crescute de afară ne dau bătăi de cap şi am face orice ca să ne mai răcorim puţin. Un duş rece, o îngheţată şi aerul condiţionat la o temperatură cât mai scăzută par să rezolve pentru moment problema, scrie CSID.
     
    Însă specialiştii nu sunt de acord şi ne avertizează că toate aceste măsuri nu fac decât să ne agraveze starea de disconfort termic, cauzând chiar grave probleme ale muşchilor şi articulaţiilor.
     
     „Muşchii au un rol vital atât în determinarea mişcării, cât şi în menţinerea unei temperaturi optime a corpului. Iată de ce, atunci când intră în contact direct cu temperaturile scăzute ale aerului condiţionat, muşchii vor lucra mai intens pentru a regla statusul termic al organismului.
     
    Pentru a accentua senzaţia de răcorire, cele mai multe persoane se poziţionează chiar în direcţia în care bate aerul condiţionat sau în lateral. Însă acest lucru nu face decât să creeze un alt disconfort termic şi să determine muşchii tonici să se contracte mai puternic, riscând astfel să rămână încordaţi.
     
    Acesta este momentul în care cele mai multe persoane simt că au rămas „înţepenite”, apar dureri ale muşchilor şi articulaţiilor şi imposibilitatea de mobilizare”, explică Bogdan Goga, fizioterapeut în cadrul studioului de recuperare medicală Terapie pentru Mişcare.
     
     

     

     

  • Iulie 2015, cea mai fierbinte lună de pe Terra, de la debutul măsurătorilor meteorologice

    Încălzirea climei de pe Terra continuă. Iulie 2015 a stabilit un nou record de căldură pe Terra pentru această lună, într-un interval de peste un secol, iar “temperatura globală s-a situat la cel mai înalt nivel în toate lunile acestui an pentru perioada 1880-2015”, a precizat NOAA într-un comunicat.

    Astfel, temperatura medie combinată la suprafaţa uscatului şi a oceanelor de pe Terra s-a situat în iulie 2015 cu 0,81°C peste media secolului al XX-lea (15,8°C) şi a depăşit cu 0,08 grade Celsius precedentul record de temperatură medie lunară, stabilit în iulie 1998.

    Iulie, care este în mod normal cea mai fierbinte lună dintr-un an la nivel planetar, a fost în acest an, cu o temperatură globală de 16,61°C, cea mai fierbinte dintre toate cele 1.627 de luni care au fost monitorizate de meteorologi începând din ianuarie 1880. Temperatura globală înregistrată în lunile iulie creşte cu 0,65 grade Celsius, în medie, în fiecare secol, precizează specialiştii de la NOAA.

    De asemenea, potrivit BBC, nouă luni din topul 10 al celor mai fierbinţi luni monitorizate după 1880 au fost înregistrate după anul 2005, afirmă NOAA.

    Oamenii de ştiinţă spun că încălzirea globală şi impactul fenomenului El Nino reprezintă principalele cauze care se află în spatele acestor recorduri de temperatură.

    Concentraţiile tot mai mari de dioxid de carbon (CO2) din atmosferă sunt un factor-cheie pentru creşterea temperaturilor. Un alt factor important este El Nino. Acest fenomen natural, care ia naştere în apele calde din Oceanul Pacific la câţiva ani, contribuie la rândul său la creşterea temperaturilor globale.

  • Minimă de 0,9 grade, cea mai scăzută temperatură din această vară. Unde a fost înregistrată

    Minima de 0,9 grade Celsius a fost înregistrată la Staţia Meteo Miercurea Ciuc la ora 4.30, dar temperaturi foarte scăzute pentru luna iulie au fost consemnate de meteorologi în toate localităţile judeţului Harghita.

    “Cel mai frig în ţară, vorbind de zonele locuite, a fost la Miercurea Ciuc: 0,9 grade Celsius. În acelaşi judeţ am avut astăzi (duminică – n.r.) de dimineaţă 1,4 grade Celsius la Joseni, 1,8 grade Celsius la Topliţa, cea mai ridicată minimă, de 6,7 grade Celsius, fiind înregistrată la Odorheiu Secuiesc. Comparând valorile minime din Harghita, putem observa că la Miercurea Ciuc a fost mai frig decât în zona montană a judeţului, la Vârful Bucin fiind înregistrată o minimă de 3,5 grade Celsius”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, meteorologul Nicolae Rusan de la Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud – Sibiu.

    Potrivit sursei citate, temperatura măsurată, duminică dimineaţă, la Miercurea Ciuc este foarte apropiată de minima absolută a lunii iulie în judeţul Harghita, de zero grade Celsius, înregistrată în mai mulţi ani, începând din 1962 şi până în 2010.

    Meteorologul Nicolae Rusan a spus că dimineaţa zilei de duminică a fost rece în toată Transilvania, minimele variind între 0,9 grade Celsius la Miercurea Ciuc şi 12,3 grade Celsius la Târnăveni, în judeţul Mureş.

    De altfel, în Mureş cea mai scăzută temperatură, de 6,3 grade Celsius, s-a înregistrat la Batoş.

    În judeţul Sibiu, minimele au variat, în zonele locuite, între 9 grade Celsius, în municipiul Sibiu, şi 10,7 grade Celsius, la Boiţa, în vreme ce în zona montană minimele dimineţii au fost de 1,5 grade Celsius la Bâlea şi 8,2 grade la Păltiniş.

    În judeţul Braşov, cel mai frig, 7,5 grade Celsius, a fost în localitatea Făgăraş, cel mai cald, 8,2 grade Celsius, în municipiul Braşov, iar la Vârful Omu au fost 0,4 grade Celsius.

    În judeţul Alba, temperaturile minime au fost cuprinse între 6,7 grade Celsius la Câmpeni şi 9 grade la Blaj, iar în zona montană a judeţului, la Roşia Montană, cea mai mică valoare termică a zilei a fost de 11 grade Celsius.

    În judeţul Covasna, cel mai frig, 4,2 grade Celsius, a fost la Întorsura Buzăului, iar cel mai cald, 6,1 grade Celsius, la Baraolt.

     

  • STUDIU: 2014 a fost cel mai călduros an înregistrat vreodată la nivel global

    NASA şi NOAA au subliniat că acest fenomen reflectă mai ales creşterea emisiei de gaze cu efect de seră ca rezultat al activităţii umane.

    În luna decembrie 2014 s-a înregistrat, de asemenea, o temperatură medie la suprafaţa oceanelor şi a uscatului fără precedent în ultimii 134 de ani pentru ultima lună a anului, a precizat NOAA. Agenţia a anunţat că măsurătorile efectuate în mod independent de NASA au confirmat datele.

    Temperatura medie din decembrie a fost cu 0,77 grade Celsius peste media înregistrată în secolul al XX-lea.

    Raportat la nivelul întregului an 2014, temepratura medie la sol şi la suprafaţa oceanelor a fost cu 0,69 grade Celsius peste media secolului al XX-lea, depăşind recordurile precedente din 2005 şi 2010, de 0,04 grade Celsius.

    Cea mai mare parte a acestei încălziri s-a produs pe parcursul ultimelor trei decenii, iar cei mai calzi zece ani s-au înregistrat începând din 2000, dacă se exclude anul 1998.

    “În timp ce temperatura medie a unui an poate fi influenţată de condiţii meteo extreme, tendinţele de încălzire pe termen lung pot fi atribuite factorilor care contribuie la schimbările climatice şi care sunt dominaţi în prezent de emisiile de gaze cu efect de seră produse de activitatea umană”, a declarat Gavin Schmidt, director al Institutului Goddard pentru studii spaţiale al NASA.

    În 2014, temperatura medie globală la nivelul uscatului s-a situat cu un grad Celsius peste media secolului trecut, fiind a patra cea mai ridicată valoare din 1880 până în prezent.

    La nivelul oceanelor, temperatura a fost cu 0,57 grade Celsius mai mare decât media ultimilor 134 de ani, ceea ce o face cea mai ridicată valoare de când se efectuează măsurători.

    Temperatura medie de la baza stratosferei (între 15 şi 20 de kilometri altitudine) a scăzut, în timp ce temepraturile din troposferă, straturile cele mai joase ale atmosferei, au crescut, un indicator al încălzirii cauzate de gazele cu efect de seră, potrivit NOAA.

    Conform datelor analizate de Universitatea Rutgers, suprafaţa medie a păturii de zăpadă anuale în emisfera nordică în 2014 a fost de 63,4 milioane de kilometri pătraţi, undeva la jumătatea valorilor măsurate de la debutul observaţiilor efectuate cu ajutorul sateliţilor în 1978.

    Suprafaţa medie a uzonei acoperite de gheaţă în Oceanul Arctic a fost de 28,4 milioane de kilometri pătraţi în 2014, a şasea cea mai mică suprafaţă acoperită de gheaţă din ultimii 36 de ani. În schimb, întinderea de gheaţă din Antarctica a înregistrat un record în 2014, pentru al doilea an consecutiv, cu o suprafaţă de 33,8 milioane de dolari.

    Temperaturile record s-au produs în lipsa absenţei lui El Niño, curentul cald din Oceanul Pacific, a anunţat NOAA. El Niño apare, în medie, la fiecare cinci până la şapte ani şi exercită o puternică influenţă asupra climei globale.

    În cel mai recent raport, publicat în aprilie 2014, Grupul interguvernamental de experţi privind climatul (Giec) a estimat că fără o schimbare majoră şi rapidă în ceea ce priveşte industria energetică globală, foarte dependentă de cărbune şi petrol, creşterea temperaturii medii globale va fi între 3,7 şi 4,8 grade Celsius la orizontul anului 2100.

    Potrivit Giec, omenirea are puţin timp la dispoziţie pentru a acţiona în ceea ce priveşte limitarea creşterii temperaturii globale cu doar 2 grade Celsius până la finalul acestui secol, raportat la nivelul temperaturii din era pre-industrială.

    Pe de altă parte, potrivit experţilor, o creştere a temperaturii medii globale cu mai mult de două grade Celsius ar putea duce la schimbări climatice ce vor avea consecinţe dezastruoase, printre care creşterea periculos de mult a nivelurilor oceanelor din cauza topirii accelerate a gheţarilor arctici, multiplicarea fenomenelor meteorologice catastrofale, dispariţia unor specii de animale din cauza distrugerii habitatului şi înmulţirea conflictelor.

    La rândul său, Bob Ward, responsabil în cadrul Institutului de Cercetare Grantham pentru schimbări climatice din cadrul London School of Economic, a spus că “acest record de temperatură din 2014 ar trebui să atragă atenţia guvernelor din întreaga lume referitor la amploarea riscurilor ridicate de încălzirea globală şi nevoia urgentă de a acţiona”. “Este nevoie de încheierea unui acord internaţional pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon în cadrul summitului ONU privind clima, din decembrie 2015, de la Paris”, a spus Bob Ward.

  • Minus 15 grade Celsius la Miercurea Ciuc, cea mai scăzută temperatură din ţară

    Meteorologul de serviciu de la Staţia Miercurea Ciuc, Tanko Karoly, a declarat corespondentului MEDIAFAX că minima naţională a zilei, de minus 15 grade Celsius, a fost măsurată în jurul orei 5.30.

    Potrivit meteorologilor, aceasta este cea mai rece dimineaţă din ţară în iarna care a debutat calendaristic luni, fiind incluse şi zonele foarte înalte, nelocuite, la peste 2.000 de metri altitudine.

    ”Pe masivele înalte s-a format un strat de aer mai cald, în vreme ce în zonele joase avem un stat de aer rece la nivelul solului, până la altitudini de aproximativ o mie de metri. Vorbim despre un fenomen de inversiune termică, iar valoarea minimă de la Miercurea Ciuc este clar cea mai scăzută din ţară în această dimineaţă, fie că vorbim de zonele locuite, fie de cele nelocuite, la altitudini foarte mari”, a explicat meteorologul Eugen Mitea de la Centrul Meteorologic Regional Sibiu.

    Vremea a fost deosebit de rece, pe alocuri geroasă în judeţul Harghita, minimele consemnate de meteorologi fiind de minus 11 grade Celsius la staţia din pasul Bucin, minus 10 grade Celsius la Joseni, minus 7 grade Celsius la Topliţa şi minus 3 grade la Odorheiu Secuiesc.

    Minima absolută a lunii decembrie în Harghita, de minus 33 de grade Celsius, a fost consemnată în anul 1998 în Miercurea Ciuc, iar maxima absolută, de 16,8 grade Celsius,1989 în aceeaşi localitate.

  • STUDIU: August 2014, cea mai caldă lună august din lume din 1880 şi până în prezent

    De asemenea, august 2008 a fost cea de-a 38-a lună august consecutivă în care temperatura globală terestră s-a situat peste media temperaturii din secolul al XX-lea, precizează NOAA.

    Cel mai recent an când temperatura medie din lume din luna august s-a situat sub valoarea medie a secolului al XX-lea a fost 1976.

    Luna trecută, temperatura medie de la suprafaţa oceanelor şi a uscatului s-a stabilizat la 16,35 grade Celsius, cu 0,75 grade peste temperatura medie din secolul XX (15,6 grade) şi cu 0,04 grade peste precedentul record, înregistrat în august 1998.

    Incluzând luna august, trei dintre ultimele patru luni au înregistrat temperaturi care au depăşit cele medii din secolul trecut corespunzătoare aceloraşi luni. Iulie 2014 a făcut excepţie, situându-se pe locul al patrulea în topul celor mai fierbinţi luni iulie din 1880 şi până în prezent.

    Pe uscat, temperatura de luna trecută s-a clasat pe locul al doilea în topul celor mai fierbinţi luni de august din 1880 şi până în prezent, după august 1998, care deţine recordul absolut.

    La suprafaţa oceanelor, temperatura din august 2014 a fost global cu 0,65 grade peste media din secolul al XX-lea, care a fost de 16,4 grade Celsius.

    Anul 2013 a fost deja la rândul său unul dintre cei mai fierbinţi de pe Glob din 1880 şi până în prezent. Temperatura medie combinată de pe uscat şi oceane a fost de 14,52 grade Celsius, cu 0,623 grade peste media secolului XX. Din acest motiv, 2013 ocupă locul al patrulea în topul celor mai călduroşi ani în ultimele 13 decenii şi jumătate, a precizat NOAA la începutul acestui an în raportul său anual.

    Toţi anii din secolul al XXI-lea (2001-2013) figurează în topul 15 al celor mai fierbinţi din lume de după 1880, iar cei mai călduroşi ani din anale au fost 2010, 2005 şi 1998, a precizat NOAA.

    În medie, temperatura de pe Glob a crescut cu 0,06 grade pe deceniu din 1880 până în 2013, însă ritmul de creştere a fost mult mai ridicat după anii 1960: într-adevăr, între 1964 şi 2013, creşterea a fost de 0,15 grade pe deceniu.

  • Cea mai scăzută temperatură din această vară: 0 grade Celsius la Miercurea Ciuc

    Meteorologul Lado Gabriella a declarat corespondentului MEDIAFAX că temperatura de 0,1 grade Celsius a fost înregistrată la Staţia Meteo Miercurea Ciuc în intervalul 5.30 – 6.30.

    Meteorologii de la Centrul Meteo Regional din Târgu Mureş au declarat, la rândul lor, că dimineaţa de vineri a fost cea mai rece din această vară în ţară.

    Potrivit acestora, valori termice atât de scăzute nu s-­au înregistat în luna august în anii precedenţi.

    “La Miercurea Ciuc a fost, astăzi, cel mai rece în ţară în această vară, temperaturile minime coborând până la limita îngheţului. Responsabil pentru răcirea accentuată este un ciclon mediteranean rece care pătruns şi s-a localizat în zona depresionară din estul Transilvaniei şi care se va menţine şi pe parcursul zilei de mâine. Nu am mai avut temperaturi de zero grade Celsius, ca astăzi, la Miercurea Ciuc în anii precedenţi în luna august, excepţie făcând masivele înalte”, a precizat Liliana Ciontea, meteorolog la Centrul Meteo Regional din Târgu Mureş.

    Potrivit acesteia, alte valori minime înregistrate, vineri dimineaţă, în Harghita au fost de 2 grade Celsius la Joseni, 4,1 grade la Topliţa, 3,4 grade Celsius şi brumă în pasul Bucin, cea mai ridicată temperatură, de 6 grade Celsius, fiind consemnată la Odorheiu Secuiesc.

    Minima absolută a lunii august în Harghita, de minus 1,9 grade Celsius, a fost înregistrată în anul 1980, în vreme ce maxima absolută, de 34,9 grade, a fost consemnată de meteorologii din aceeaşi localitate în anul 1957.

  • Cea mai scazută temperatură din această iarnă, în România: -26 de grade

    Potrivit meteorologilor, această temperatură a fost înregistrată duminică dimineaţă la ora 8.00

    “Scăderea de temperatură a fost bruscă, având în vedere că în noaptea de vineri spre sâmbătă, la ora 01.00, a fost minus un grad, în următoarele şase ore temperatura a coborât până la minus 14 grade, iar astăzi a fost mai rece cu 12 grade faţă de sâmbătă la aceeaşi oră”, a declarat meteortologul Tanko Karoly de la staţia meteorologică din Miercurea Ciuc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro