BusinessMagazin

Tag: telenovela

  • Cronica de film: Brexit, mai mult documentar decât film – VIDEO

    Filmul Brexit, avându-l în rolul principal pe Benedict Cumberbatch, explică toate strategiile folosite de tabăra pro-Brexit pentru a convinge oamenii de rând că Regatul Unit e mai puternic în afara UE.

    Recunosc că unele informaţii îmi erau necunoscute, dar dincolo de asta, filmul pare mai degrabă un documentar cu momente menite să-ţi amintească că urmăreşti totuşi un film şi nu un buletin extins de ştiri de pe BBC.
    Am fost tentat să scriu că înclinaţiile anti-Brexit ale celor care au realizat filmul sunt evidente; mi-am amintit, apoi, că nu a prea mai rămas nimeni care să fie ferm convins de beneficiile procesului în cauză.
    Detaliez: de-a lungul istorisirii, cei care au pledat pentru Brexit sunt prezentaţi ca personajele negative şi, pe alocuri, chiar lipsite de inteligenţă, în vreme ce aparţinătorii taberei Remain apar ca nişte luptători împotriva demagogiei şi a unui viitor sumbru. În realitate, însă, lucrurile nu au stat chiar aşa; este adevărat că cei care au susţinut Brexitul au manipulat date pentru a-şi susţine mesajul, dar să nu uităm că întreaga tragicomedie britanică a plecat de la orgoliul de nestăvilit al lui David Cameron.
    Mă întorc la film şi trebuie să remarc prestaţia excelentă a lui Cumberbatch, care joacă rolul Dominic Cummings, cel care a pus la cale toată strategia pro-Brexit. Sunt obişnuit însă cu prestaţiile sale excelente, aşa că trec la actorul care m-a surprins într-un mod plăcut: Paul Ryan, un actor de televiziune cvasinecunoscut în România, îl întruchipează excelent pe Nigel Farage, liderul UKIP. Poate vi-l amintiţi: e cel care a militat pentru Brexit, dar a dispărut atunci când s-a pus problema să preia rolul de prim-ministru de la Cameron.
    Ryan se achită de sarcină extrem de bine, lăsându-te cu sentimente mixte faţă de Farage: atât ură, cât şi un soi de simpatie pentru un om care pare depăşit de ceea ce a pus în mişcare.
    Brexit e un film simplu, lansat la momentul oportun pentru a atrage atenţia. Nu e o reuşită cinematografică, pentru că stilul documentar în care e realizat nu te poate captiva cu adevărat. Pentru cei care sunt însă curioşi ce s-a întâmplat cu adevărat în acea zi fatidică de 23 iunie 2016, filmul e o bună sursă de informare.

    Notă: 6/10

  • Brexit, versiunea pentru micul ecran

    Filmul Brexit, avându-l în rolul principal pe Benedict Cumberbatch, explică toate strategiile folosite de tabăra pro-Brexit pentru a convinge oamenii de rând că Regatul Unit e mai puternic în afara UE.
    Recunosc că unele informaţii îmi erau necunoscute, dar dincolo de asta, filmul pare mai degrabă un documentar cu momente menite să-ţi amintească că urmăreşti totuşi un film şi nu un buletin extins de ştiri de pe BBC.
    Am fost tentat să scriu că înclinaţiile anti-Brexit ale celor care au realizat filmul sunt evidente; mi-am amintit, apoi, că nu a prea mai rămas nimeni care să fie ferm convins de beneficiile procesului în cauză.
    Detaliez: de-a lungul istorisirii, cei care au pledat pentru Brexit sunt prezentaţi ca personajele negative şi, pe alocuri, chiar lipsite de inteligenţă, în vreme ce aparţinătorii taberei Remain apar ca nişte luptători împotriva demagogiei şi a unui viitor sumbru. În realitate, însă, lucrurile nu au stat chiar aşa; este adevărat că cei care au susţinut Brexitul au manipulat date pentru a-şi susţine mesajul, dar să nu uităm că întreaga tragicomedie britanică a plecat de la orgoliul de nestăvilit al lui David Cameron.
    Mă întorc la film şi trebuie să remarc prestaţia excelentă a lui Cumberbatch, care joacă rolul Dominic Cummings, cel care a pus la cale toată strategia pro-Brexit. Sunt obişnuit însă cu prestaţiile sale excelente, aşa că trec la actorul care m-a surprins într-un mod plăcut: Paul Ryan, un actor de televiziune cvasinecunoscut în România, îl întruchipează excelent pe Nigel Farage, liderul UKIP. Poate vi-l amintiţi: e cel care a militat pentru Brexit, dar a dispărut atunci când s-a pus problema să preia rolul de prim-ministru de la Cameron.
    Ryan se achită de sarcină extrem de bine, lăsându-te cu sentimente mixte faţă de Farage: atât ură, cât şi un soi de simpatie pentru un om care pare depăşit de ceea ce a pus în mişcare.
    Brexit e un film simplu, lansat la momentul oportun pentru a atrage atenţia. Nu e o reuşită cinematografică, pentru că stilul documentar în care e realizat nu te poate captiva cu adevărat. Pentru cei care sunt însă curioşi ce s-a întâmplat cu adevărat în acea zi fatidică de 23 iunie 2016, filmul e o bună sursă de informare.

    Notă: 6/10

  • Telenovela BREXIT pe înţelesul tuturor: unde ne aflăm, ce înseamnă voturile de săptămâna aceasta şi ce ar putea urma

    În momentul de faţă, Marea Britanie are următoarele variante: fie părăseşte Uniunea Europeană pe 29 martie (data propusă la momentul activării articolului 50) fără un acord, fie cere o extindere a perioadei de negocieri. Mai există şi cea de-a treia variantă, aceea în care parlamentul britanic decide organizarea unui nou referendum legat de ieşirea din Uniunea Europeană.

    În acest ultim caz, însă, lucrurile pot lua o întorsătură ciudată, pentru că deşi sondajele de opinie arată că majoritatea s-ar exprima în favoarea anulării referendumului iniţial, din 2016, există şi posibilitatea ca votanţii să aleagă, pentru a doua oară, Brexitul. Consecinţele sunt greu de estimat, dar am avea două certitudini: am avea parte de alegeri anticipate, iar decizia de a ieşi din blocul comunitar nu ar mai putea fi contestată. Cât despre calendarul evenimentelor, acesta este aproape imposibil de prevăzut.

    Revin la variantele probabile, şi anume ieşirea fără un acord sau extinderea perioadei de negocieri.

    În primul scenariu, legislatorii britanici ar trebui să modifice majoritatea normelor fiscale existente şi care funcţionează de mai bine de 46 de ani. Exporturile şi importurile ar fi taxate, accesul produselor pe piaţa unică europeană ar fi restricţionat (şi vorbim de o piaţă de sute de milioane de consumatori); preţurile produselor comercializate intern ar creşte în mod semnificativ, iar tarifele preferenţiale la anumite tipuri de servicii (vorbim în primul rând de telecomunicaţii) ar dispărea. Dincolo de economie, care va „încasa” cele mai puternice lovituri, există şi numeroase alte aspecte, precum cel social – oamenii nu vor mai putea circula liber în Europa, iar statutul britanicilor plecaţi să muncească în afara Regatului Unit ar fi unul incert.

    Şi ajungem astfel la una dintre cele mai importante probleme, şi anume graniţa dintre Irlanda şi Irlanda de Nord. Punctul vamal ar trebui instalat pentru că Irlanda de Nord ar ieşi din Uniunea Europeană, iar Irlanda ar rămâne.

    Şi chiar dacă Irlanda de Nord e parte a Regatului Unit al Marii Britanii iar Irlanda este un stat separat, numeroase familii de irlandezi sunt “împrăştiate” în cele două teritorii; apariţia unei graniţe închise ar fi o schimbare de neconceput pentru acestea.Pentru a înţelege gravitatea situaţiei, închipuiţi-vă că între România şi Republica Moldova nu ar exista graniţă timp de zeci de ani, iar apoi s-ar pune problema instaurării punctelor de control vamal.

    Graniţa în cauză a fost şi un punct fierbinte în timpul negocierilor dintre guvernul May şi reprezentanţii Uniunii. Variantă agreată a fost ca graniţa să rămână deschisă pentru o perioadă chiar şi după Brexit, găsindu-se ulterior soluţii pentru a securiza frontiera blocului comunitar. Această soluţie e însă valabilă doar pe baza unui acord – şi ajungem, astfel, la ultimul scenariu: acela în care guvernul condus de Theresa May cere o prelungire a perioadei de negociere.

    E un scenariu ce pare probabil după ce Casa Comunelor din parlamentul britanic a respins, pentru a doua oară, acordul negociat de May cu reprezentanţii UE. Dacă scenariul devine realitate, el dispare implicit şi lasă loc unei alte posibile urmări: obţinerea unor avantaje din partea UE şi ieşirea Regatului Unit cu un acord care să mulţumească pe toată lumea. Şansele ca asta să se întâmple, însă, sunt apropiate de zero. Fără a intra prea mult în detalii, amintesc că Uniunea Europeană are tot interesul ca ieşirii britanicilor din UE să descurajeze orice alte iniţiative similare – fie ele venite din Austria, Polonia, Ungaria sau chiar Olanda.

    O extindere a negocierilor ar genera, însă, chiar mai multe semne de întrebare – spre exemplu, cum se vor desfăşura alegerile europarlamentare de la finalul lunii mai.

    În concluzie, schema arată în felul următor: Marea Britanie poate ieşi fără acord sau poate cere o prelungire a perioadei de negociere. Dacă data de 29 martie rămâne valabilă, economia va fi lovită din plin; dacă vor exista noi negocieri, e posibil ca britanicii să obţină un nou acord, dar puţin probabil ca acesta să fie mai bun decât cel existent. În fine, există şi varianta unui nou referendum – dar câţi dintre noi credem că acesta chiar va fi organizat?

  • Telenovela BREXIT pe înţelesul tuturor: unde ne aflăm, ce înseamnă voturile de săptămâna aceasta şi ce ar putea urma

    În momentul de faţă, Marea Britanie are următoarele variante: fie părăseşte Uniunea Europeană pe 29 martie (data propusă la momentul activării articolului 50) fără un acord, fie cere o extindere a perioadei de negocieri. Mai există şi cea de-a treia variantă, aceea în care parlamentul britanic decide organizarea unui nou referendum legat de ieşirea din Uniunea Europeană.

    În acest ultim caz, însă, lucrurile pot lua o întorsătură ciudată, pentru că deşi sondajele de opinie arată că majoritatea s-ar exprima în favoarea anulării referendumului iniţial, din 2016, există şi posibilitatea ca votanţii să aleagă, pentru a doua oară, Brexitul. Consecinţele sunt greu de estimat, dar am avea două certitudini: am avea parte de alegeri anticipate, iar decizia de a ieşi din blocul comunitar nu ar mai putea fi contestată. Cât despre calendarul evenimentelor, acesta este aproape imposibil de prevăzut.

    Revin la variantele probabile, şi anume ieşirea fără un acord sau extinderea perioadei de negocieri.

    În primul scenariu, legislatorii britanici ar trebui să modifice majoritatea normelor fiscale existente şi care funcţionează de mai bine de 46 de ani. Exporturile şi importurile ar fi taxate, accesul produselor pe piaţa unică europeană ar fi restricţionat (şi vorbim de o piaţă de sute de milioane de consumatori); preţurile produselor comercializate intern ar creşte în mod semnificativ, iar tarifele preferenţiale la anumite tipuri de servicii (vorbim în primul rând de telecomunicaţii) ar dispărea. Dincolo de economie, care va „încasa” cele mai puternice lovituri, există şi numeroase alte aspecte, precum cel social – oamenii nu vor mai putea circula liber în Europa, iar statutul britanicilor plecaţi să muncească în afara Regatului Unit ar fi unul incert.

    Şi ajungem astfel la una dintre cele mai importante probleme, şi anume graniţa dintre Irlanda şi Irlanda de Nord. Punctul vamal ar trebui instalat pentru că Irlanda de Nord ar ieşi din Uniunea Europeană, iar Irlanda ar rămâne.

    Şi chiar dacă Irlanda de Nord e parte a Regatului Unit al Marii Britanii iar Irlanda este un stat separat, numeroase familii de irlandezi sunt “împrăştiate” în cele două teritorii; apariţia unei graniţe închise ar fi o schimbare de neconceput pentru acestea.Pentru a înţelege gravitatea situaţiei, închipuiţi-vă că între România şi Republica Moldova nu ar exista graniţă timp de zeci de ani, iar apoi s-ar pune problema instaurării punctelor de control vamal.

    Graniţa în cauză a fost şi un punct fierbinte în timpul negocierilor dintre guvernul May şi reprezentanţii Uniunii. Variantă agreată a fost ca graniţa să rămână deschisă pentru o perioadă chiar şi după Brexit, găsindu-se ulterior soluţii pentru a securiza frontiera blocului comunitar. Această soluţie e însă valabilă doar pe baza unui acord – şi ajungem, astfel, la ultimul scenariu: acela în care guvernul condus de Theresa May cere o prelungire a perioadei de negociere.

    E un scenariu ce pare probabil după ce Casa Comunelor din parlamentul britanic a respins, pentru a doua oară, acordul negociat de May cu reprezentanţii UE. Dacă scenariul devine realitate, el dispare implicit şi lasă loc unei alte posibile urmări: obţinerea unor avantaje din partea UE şi ieşirea Regatului Unit cu un acord care să mulţumească pe toată lumea. Şansele ca asta să se întâmple, însă, sunt apropiate de zero. Fără a intra prea mult în detalii, amintesc că Uniunea Europeană are tot interesul ca ieşirii britanicilor din UE să descurajeze orice alte iniţiative similare – fie ele venite din Austria, Polonia, Ungaria sau chiar Olanda.

    O extindere a negocierilor ar genera, însă, chiar mai multe semne de întrebare – spre exemplu, cum se vor desfăşura alegerile europarlamentare de la finalul lunii mai.

    În concluzie, schema arată în felul următor: Marea Britanie poate ieşi fără acord sau poate cere o prelungire a perioadei de negociere. Dacă data de 29 martie rămâne valabilă, economia va fi lovită din plin; dacă vor exista noi negocieri, e posibil ca britanicii să obţină un nou acord, dar puţin probabil ca acesta să fie mai bun decât cel existent. În fine, există şi varianta unui nou referendum – dar câţi dintre noi credem că acesta chiar va fi organizat?

  • SCENE dintr-o celebră telenovelă se vor turna în Palatul Parlamentului

    Societatea SC GCC Film Global SRL realizează în România un serial, “Regina Sudului”, de 64 de episoade, în colaborare cu Telemundo şi Diagonal TV Spania, în mai multe locaţii din Bucureşti şi împrejurimi, cum ar fi Palatul Snagov, Casa Oamenilor de Ştiinţă, Baza Aeriană 90 Otopeni şi altele.

    ”Având în vedere arhitectura deosebită, structura monumentală şi grandoarea finisajelor din Palatul Parlamentului se solicită filmarea unor secvenţe în data de 12 mai 2018 în unele spaţii aflate în administrarea Camerei Deputaţilor. Având în vedere calendarul pentru 12 mai 2018 propunem ca, în acea dată, filmarea să fie făcută doar în Galeria hol C6 şi în sala Nicolae Bălcescu. Pentru celelalte spaţii solicitate (hol C1, holul şi scările C4, holul din faţa săşii Al I Cuza – nivel P) se va stabili o altă dată disponibilă împreună cu solicitantul”, se arată în memorandumul intern aprobat de Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • ULTIMĂ ORĂ: Situaţie fără precedent la BNR. ”E o telenovelă ce face BNR acolo. Nu are legătură cu realitatea”

    „E o telenovelă ce face BNR acolo. Nu are legătură cu realitatea. La 2,7 lei litrul găseşti lapte la pungă cu termen de valabilitate de 72 ore, pe care trebuie să-l fierbi când ajungi acasă. În supermaketuri preţul unui produs brand propriu ajunge la 3,7 lei pe litru «ca popa»”, a spus Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Ro­mâne din Industria Laptelui (APRIL).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cel mai CUMPLIT secret al Shakirei a ieşit la iveală. Un VIDEO cu faimoasa solistă reapărut în mediul online o arată aşa cum nu ai văzut-o NICIODATĂ

    Zilele acestea, a reapărut în mediul virtual un videoclip cu Shakira în care aceasta arată de nerecunoscut.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX