Tag: tehnostrade

  • Cu ce oameni face Umbrărescu autostrada Moldovei: compania Tehnostrade a raportat peste 3.400 de angajaţi în 2022

    ♦ Tehnostrade a angajat astfel aproape 2.000 de oameni în 2022, în contextul proiectelor majore de infrastructură contractate de Dorin Umbrărescu

    ♦ În ceea ce priveşte cifra de afaceri, Tehnostrade a încheiat anul 2022 cu un rezultat de 1,7 miliarde de lei, în creştere cu 39% faţă de anul precedent.

    Tehnostrade, una dintre cele trei mari companii de construcţii deţinute de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, a raportat la Ministerul de Finanţe un număr mediu de 3.423 de angajaţi pentru 2022, ceea ce în­seamnă un plus de aproape 2.000 de oameni faţă de anul precedent.

    Astfel se explică resursele de for­ţă de muncă implicate în realizarea proiectelor majore de infrastructură contractate de Dorin Umbrărescu, în condiţiile în care celelalte două firme – alături de care participă de fiecare dată în consorţiu la licitaţii – nu ra­portează decât câţiva angajaţi. Spe­dition UMB, de pildă, a avut în 2022 un număr mediu de 46 de angajaţi, iar Sa&Pe Construct – doar trei, conform Ministerului de Finanţe.

    În ceea ce priveşte cifra de afa­ceri, Tehnostrade a încheiat anul 2022 cu un rezultat de 1,7 miliarde de lei, în creştere cu 39% faţă de anul prece­dent. Profitul a crescut şi el – cu 3%.

    La rândul său, compania Sa&Pe Construct a făcut anul trecut afaceri de 1,6 miliarde de lei, după un avans de 59%, în vreme ce profitul a crescut cu 65%, până la 12,9 milioane de lei, conform datelor publice.

    Spedition UMB, deţinută tot de familia Umbrărescu, este cea mai mare companie de construcţii din România după rezultatele din 2021. Această firmă şi-a majorat spectaculos cifra de afaceri în 2022, ajungând la 2,1 miliarde de lei, după o creştere de 61% faţă de anul precedent. Profitul a crescut de peste patru ori, până la 137,8 milioane de lei, însă numărul de angajaţi este în continuare redus, sub 50.

    Cel mai mare proiect la care lucrează firmele lui Umbrărescu în această perioadă este autostrada Moldovei, unde activitatea se derulează la foc continuu. De la Buzău la Paşcani, nimeni nu îi stă în cale lui Dorinel Umbrărescu în construcţia autostrăzii Moldovei (A7), firmele sale Spedition UMB, Sa&Pe Construct şi Tehnostrade câştigând contractele aferente tuturor loturilor dintre aceste localităţi.

    Conexiunea dintre Bucureşti şi Iaşi pe Autostrada 7 Ploieşti – Paşcani va permite dezvoltarea accelerată a Moldovei, spune toată lumea la unison, în condiţiile în care în acest moment singura poartă de acces este Drumul Naţional 2, cel mai periculos din ţară din cauza formatului de o bandă pe sens plus acostament lăţit. Deoarece finanţarea este făcută prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), proiectul trebuie să fie gata până în 2026, altfel banii alocaţi nu vor mai fi decontaţi, ci vor fi plătiţi de la bugetul de stat.

    PNRR are prevăzute 7,6 mld. euro pentru proiecte de infrastructură, iar din această sumă, 4,7 mld. euro ar trebui să meargă pentru autostrada din zona Moldovei.

    Cele trei companii ale lui Dorinel Umbrărescu au deja experienţă în domeniul infrastructurii. Cel mai important proiect din portofoliul firmelor lui Umbrărescu până acum este autostrada Braşov – Târgu-Mureş – Cluj – Oradea, unde Spedition UMB este responsabilă de câteva tronsoane.

     

  • Cu ce oameni face Umbrărescu autostrada Moldovei: compania Tehnostrade a raportat peste 3.400 de angajaţi în 2022

    ♦ Tehnostrade a angajat astfel aproape 2.000 de oameni în 2022, în contextul proiectelor majore de infrastructură contractate de Dorin Umbrărescu

    ♦ În ceea ce priveşte cifra de afaceri, Tehnostrade a încheiat anul 2022 cu un rezultat de 1,7 miliarde de lei, în creştere cu 39% faţă de anul precedent.

    Tehnostrade, una dintre cele trei mari companii de construcţii deţinute de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, a raportat la Ministerul de Finanţe un număr mediu de 3.423 de angajaţi pentru 2022, ceea ce în­seamnă un plus de aproape 2.000 de oameni faţă de anul precedent.

    Astfel se explică resursele de for­ţă de muncă implicate în realizarea proiectelor majore de infrastructură contractate de Dorin Umbrărescu, în condiţiile în care celelalte două firme – alături de care participă de fiecare dată în consorţiu la licitaţii – nu ra­portează decât câţiva angajaţi. Spe­dition UMB, de pildă, a avut în 2022 un număr mediu de 46 de angajaţi, iar Sa&Pe Construct – doar trei, conform Ministerului de Finanţe.

    În ceea ce priveşte cifra de afa­ceri, Tehnostrade a încheiat anul 2022 cu un rezultat de 1,7 miliarde de lei, în creştere cu 39% faţă de anul prece­dent. Profitul a crescut şi el – cu 3%.

    La rândul său, compania Sa&Pe Construct a făcut anul trecut afaceri de 1,6 miliarde de lei, după un avans de 59%, în vreme ce profitul a crescut cu 65%, până la 12,9 milioane de lei, conform datelor publice.

    Spedition UMB, deţinută tot de familia Umbrărescu, este cea mai mare companie de construcţii din România după rezultatele din 2021. Această firmă şi-a majorat spectaculos cifra de afaceri în 2022, ajungând la 2,1 miliarde de lei, după o creştere de 61% faţă de anul precedent. Profitul a crescut de peste patru ori, până la 137,8 milioane de lei, însă numărul de angajaţi este în continuare redus, sub 50.

    Cel mai mare proiect la care lucrează firmele lui Umbrărescu în această perioadă este autostrada Moldovei, unde activitatea se derulează la foc continuu. De la Buzău la Paşcani, nimeni nu îi stă în cale lui Dorinel Umbrărescu în construcţia autostrăzii Moldovei (A7), firmele sale Spedition UMB, Sa&Pe Construct şi Tehnostrade câştigând contractele aferente tuturor loturilor dintre aceste localităţi.

    Conexiunea dintre Bucureşti şi Iaşi pe Autostrada 7 Ploieşti – Paşcani va permite dezvoltarea accelerată a Moldovei, spune toată lumea la unison, în condiţiile în care în acest moment singura poartă de acces este Drumul Naţional 2, cel mai periculos din ţară din cauza formatului de o bandă pe sens plus acostament lăţit. Deoarece finanţarea este făcută prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), proiectul trebuie să fie gata până în 2026, altfel banii alocaţi nu vor mai fi decontaţi, ci vor fi plătiţi de la bugetul de stat.

    PNRR are prevăzute 7,6 mld. euro pentru proiecte de infrastructură, iar din această sumă, 4,7 mld. euro ar trebui să meargă pentru autostrada din zona Moldovei.

    Cele trei companii ale lui Dorinel Umbrărescu au deja experienţă în domeniul infrastructurii. Cel mai important proiect din portofoliul firmelor lui Umbrărescu până acum este autostrada Braşov – Târgu-Mureş – Cluj – Oradea, unde Spedition UMB este responsabilă de câteva tronsoane.

     

  • Plusurile şi minusurile unei agende economice care pare foarte dinamică

    Drumul expres, sau autostrada, Craiova-Piteşti este disputată de un consorţiu din România şi patru asocieri din care fac parte companii din China, Turcia, Franţa, Spania, Austria, Grecia şi Italia. Consorţiul românesc este format din companiile Spedition UMB şi Tehnostrade, deţinute de Umbrărescu, şi Vectra Service, controlată de omul de afaceri Marcel Butuza. Lungimea de traseu ce va fi construită este de 121 km, iar viteza de proiectare este de 100 km/h pentru porţiunea de drum expres şi de 130 km/h pentru cea de autostradă. Proiectul este estimat la 9 miliarde de lei cu TVA (2 miliarde de euro) şi va fi realizat ca drum expres sau autostradă, miercuri, 8 mai, fiind termenul limită pentru depunerea candidaturilor. Slăbiciunea acestui proiect este chiar faptul că este în România – ce s-a întâmplat cu autostrada Transilvania sau cu alte proiecte de infrastructură majore este grăitor. Plus costurile cam mari de realizare.

    În cazul CFR Marfă, la privatizarea căreia concurează compania americană OmniTRAX, Grup Feroviar Român (GFR) şi asocierea dintre Transferoviar Grup (TFG) şi Donau-Finanz GmbH & Co KG Austria, slăbiciunea stă în dezindustrializarea României. Mergeţi în orice gară şi veţi putea vedea iarbă crescută printre şine şi traverse, un semnal că pe acolo pur şi simplu nu trec trenuri, pentru că nu au ce căra, nu există marfă, producţie, tranzacţii. Şi aceasta va fi problema cumpărătorului, indiferent de bla-bla-ul cu importanţa strategică, eficientizarea şi etc.  CFR Marfă are datorii de peste 2 miliarde de lei, mai mari decât valoarea activelor, din care 1,5 miliarde lei sunt către stat şi vor fi şterse. Mai multe active ale CFR Marfă, precum clădiri, terenuri sau două feriboturi, vor fi trecute la CFR SA, după ce ANAF va ridica sechestrul asigurator în urma anulării datoriilor. “Noi vindem locomotive, vagoane, depouri şi o activitate profitabilă”, spune ministrul Fenechiu. Mai vedem.

    Cea mai bună afacere a făcut-o statul român în momentul în care a acceptat cele 200 de milioane de dolari ale KazMunaiGaz. Sigur că 200 de milioane sunt numai o treime din 603 milioane, cât pretinde statul de la Rompetrol, dar sunt totuşi bani lichizi, pe care statul i-ar putea investi în IMM, educaţie sau sănătate. Pe de altă parte, Parlamentul se va pronunţa în legătură cu această afacere; “Dacă Parlamentul respinge aşa-numitul hair-cut, tăierea de datorii, rămâne să ne reîntoarcem la formula ori totul, ori nimic. Eu mă îndoiesc că cineva din partea Guvernului, dacă exista o şansă să se obţină mai mult, nu o fructifica. Nu cred că cineva îşi asumă riscul să nu o joace. Nu cred că Niţă şi ceilalţi îşi joacă destinul politic şi destinul civil. Cum e vorba de o lege adoptată de Parlament, să aşteptăm decizia politică”, spune ministrul Vosganian.