Romania si-a rezervat de ani buni locul in capatul cel mai de
jos al listei in privinta productivitatii la hectar, la nivel
european, pentru cele mai variate culturi – de la cartofi si grau
pana la porumb. Cu alte cuvinte, culturile sunt slabe. La grau,
spre exemplu, productia totala de anul trecut a fost de 5,7
milioane de tone, mai mare cu 10% fata de 2009 (5,2 mil. tone).
Totusi recolta a fost mai mica cu 15% fata de 2008. Acestea sunt
insa estimarile Ministerului Agriculturii si nu cifrele cu care
lucreaza Ministerul Finantelor, unde trebuie platite taxele pentru
vanzarile de cereale produse. Cele doua ministere nu lucreaza cu
aceleasi date, iar diferentele sunt mari. “Noi trebuie sa raportam
la Ministerul Finantelor cantitatea de cereale pe care le cumparam
si le vindem, pentru a putea primi inapoi TVA-ul”, spune Victor
Beznea, presedintele Asociatiei Comerciantilor de Produse Agricole
(ACPA).
Asociatia reuneste companii, ca Alfred Toepfer Intl, Bunge,
Cargill, Nidera si Glencore, care cumpara si vand peste hotare
cerealele produse in Romania. Datele raportate de unii producatori
de cereale sunt insa cel mai adesea ajustate, astfel incat este o
mare diferenta fata de cifrele din bilanturile negustorilor de
cereale. Comertul la negru sau “agricultura de sant”, cum mai este
ea numita, reprezinta 50% din valoarea productiei agricole
comercializate, potrivit unor estimari. Acest tip de negot este
neimpozitat si puternic concurential. Iar piata neagra are vant in
vele de vreme ce numai castigul din TVA reprezinta un sfert din
valoarea marfurilor. De cealalta parte, a comertului legal, se afla
companiile care se lupta cu procedurile de rambursare a TVA. “In
acest moment suma totala a TVA nerambursate catre membrii
asociatiei ajunge la 300 de milioane de euro, iar perioadele de
intarziere depasesc, in unele cazuri, un an”, spune Beznea.
Logica diferentelor mari dintre cantitatile vandute si cele
declarate este simpla. Daca productia la hectar este de 4 tone de
cereale si sunt declarate doar 2,5 tone, taxele si impozitele sunt
platite doar partial.
“Noi stim insa care este productia, pentru ca urmarim consumul
intern de cereale si vedem care sunt volumele cumparate si vandute
de noi”, spune Beznea. El precizeaza ca la nivel oficial sigure
sunt doar datele referitoare la suprafata agricola cultivata,
pentru care se acorda subventii si care sunt supravegheate din
satelit. Pana la ora inchiderii editiei, reprezentantii ANAF nu au
comentat pe marginea subiectului.
Conform estimarilor asociatiei, productia de cereale si oleaginoase
din Romania se plaseaza in jurul a 16,5 milioane de tone, cu o
valoare medie de 3 miliarde de euro. Din acestea, asociatia a
exportat anul trecut 4,4 milioane de tone, mai mult fata de 2009
(4,3 mil. tone). In valoare insa, exporturile au fost cu 30% mai
mari, ajungand la 800 de milioane de euro, suma care inseamna 2%
din totalul exporturilor, estimate pentru 2010 la 36 de miliarde de
euro de Asociatia Nationala a Exportatorilor si Importatorilor din
Romania (ANEIR).
Cresterea valorii exportului de cereale se datoreaza evolutiei
preturilor pe bursele internationale. “In urma cu cativa ani,
pretul cerealelor era stabilit numai in functie de cerere si
oferta. Acum sunt mai multi factori”, explica Beznea. Cresterea
pretului la petrol a antrenat producatorii de biodiesel sa creasca
volumul produs. Mare parte din productia de cereale a gasit
cumparatori mai generosi in sfera producatorilor de combustibil
verde. Cu titlu de exemplu, jumatate din recolta de porumb din SUA
are ca tinta finala rezervorul masinii. Pe de alta parte, un rol
important il joaca si fondurile de investitii care fac speculatii
bursiere cu cereale. In plus, un rol important il joaca, explica
reprezentantii ACPA, si schimbarile in dieta unor popoare. Nu multi
s-ar gandi ca pretul painii din Romania poate fi influentat de ce
pune pe masa un indian sau un chinez. Ei bine, pentru ca indienii
si chinezii mananca acum mai multa carne decat in trecut, a crescut
cererea pentru cereale furajere, spune Beznea.
