BusinessMagazin

Tag: taxa clawback

  • Asociaţia Producătorilor de Medicamente, apel către MS pentru calculul diferenţiat al taxei clawback

    “Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) face un nou apel către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor Publice pentru a introduce imediat modul de calcul diferenţiat al acestei taxe (clawback, n.r), care poate asigura accesul la tratament a milioane de români în condiţii de impact minim asupra cheltuielilor publice”, se arată într-un comunicat trimis, luni, de APMGR.

    Sursa citată mai precizează că taxa clawback are un impact mult mai puternic asupra medicamentelor cu preţ scăzut, prin urmare acestea ajung să aibă un preţ sub costul de producţie şi sunt scoase din fabricaţie sau oprite de la comercializare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ARPIM: Taxa clawback a crescut cu 60% în ultimii doi ani

    „Nivelul suprataxării, unic în Europa, corelat cu preţul medicamentelor stabilit la nivelul minim european, a dus la retragerea de pe piaţă a sute de produse. Riscul ca multe alte medicamente să dispară de pe piaţă este major în condiţiile în care estimările Asociaţiei Române a Producătorilor de Medicamente (ARPIM) arată că în primul trimestru al anului 2019 taxa clawback poate atinge pragul de 27%, un maxim istoric, dacă luăm în considerare şi revizuirea preţurilor care va fi finalizată în octombrie”, se arată într-un comunicat de presă remis, joi, de ARPIM.

    ARPIM propune ca să fie plafonată taxa clawback, însă susţine că este o soluţie care poate fi benefică sistemului de sănătate doar în condiţiile creşterii bugetului alocat medicamentelor cu 17% faţă de nivelul actual. Totodată, ARPIM anunţă că a înaintat autorităţilor o serie de soluţii alternative de finanţare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Taxa clawback urcă la 30%, medicamentele sub 25 lei nu vor mai fi fabricate în ţară

    Cei 8 milioane de pacienţii care utilizează medicamentele ieftine, în marea lor majoritate cu venituri mici şi pensionari, nu le vor mai găsi în farmacii începând cu 2019, apreciază patronatul.

    PRIMER, Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România, reuneşte 16 fabrici de medicamente din ţară, atrage atenţia că taxa clawback introdusă în 2009 şi aplicată exclusiv producătorilor de medicamente, a crescut în trimestrul I din 2018 cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017 şi cu aproape 55% faţă de trimestrul I din 2016, ajungând astfel la 24,13%, al treilea procent că mărime de când taxa a fost introdusă.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Taxa clawback, SUSPENDATĂ pentru doi ani în cazul medicamentelor derivate din sânge

    Decizia a fost luată printr-o ordonanţă de urgenţă emisă de Guvern, joi.

    „Această măsură are ca scop asigurarea disponibilităţii permanente a tratamentelor cu medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană, suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) şi din bugetul Ministerului Sănătăţii. Astfel, vor fi evitate pe viitor situaţiile cauzate de lipsa de pe piaţă a disponibilităţii acestor medicamente, situaţii care au impact direct asupra sănătăţii publice”, precizează MS, în comunicatul de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ​Patronatul Producătorilor de Medicamente: Taxa clawback este cauza pentru care dispar medicamentele ieftine din farmacii şi spitale

    „Am explicat în repetate rânduri la Parlament, ministerul Sănătăţii, ministerul Finanţelor şi la CNAS că în condiţiile în care taxa “clawback” – un impozit pe cifra de afaceri aplicat exclusiv în industria medicamentelor – ajunge să reprezinte 25% din preţul unui medicament ieftin, acesta devine nerentabil, iar producătorii au dificultăţi în a-l produce în continuare”, a spus Dragoş Damian, director executiv PRIMER.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • APMGR – „În timp ce statul român presa producătorii să finanţeze cheltuielile cu medicamente prin taxa clawback (…), la CNAS aceşti bani erau furaţi”

    „Am avertizat autorităţile de ani de zile că sistemul de sănătate din România se îndreaptă către o criză fără precedent. Am vorbit de efectele negative ale taxei clawback asupra pacienţilor şi industriei şi am luptat împotriva lipsei de transparenţă a statului român în ceea ce priveşte cheltuielile cu medicamentele”, a adăugat acesta. 

    Companiile membre ale APMGR au cerut încă din 2015 un audit independent la CNAS, inclusiv transparentizarea modului de calcul al taxei clawback, dar aceste solicitări au fost ignorate. Producătorii de medicamente au fost obligaţi să plătească sume pe care nu le pot verifica şi au existat multe cazuri în care companiile au contestat aceste cifre în justiţie şi au şi câştigat. În plus, deşi APMGR a demonstrat clar că taxa clawback a ajuns la un nivel nesustenabil pentru producătorii de medicamente generice şi medicamentele ieftine sunt cele mai afectate de această taxa şi dispar de pe piaţă, demersurile lor au fost ignorate de autorităţi, conform reprezentanţilor APMGR. 

    În cazul unei decizii finale a justiţiei în cazul fraudei de la CNAS, producătorii de medicamente generice vor acţiona în justiţie CNAS şi pe cei vinovaţi pentru a-şi recupera prejudiciul. „Nu putem acceptA şi nu putem fi de acord cu furtul, am deveni pur şi simplu părtaşi la aceste fapte. Din păcate, companiile mai pot recupera prejudiciul, pacienţii care au dispărut, nu,” a adăugat Mihai.

    APMGR susţine că este nevoie că şi instituţiile statului român, Guvernul, Ministerul Sănătăţii, să acţioneze de urgenţă, altfel vor lăsa impresia că sunt complicii celor care au fraudat românii, mai spun reprezentanţii. Prin urmare, APMGR solicită Guvernului să dispună de:

    •          Un audit independent la CNAS pentru a se verifică folosirea banului public, inclusiv prin verificarea şi transparentizarea datelor folosite în calculul taxei clawback;

    •          Suspendarea imediată a plăţii taxei clawback pentru medicamentele generice, pentru a se asigura că medicamentele esenţiale pentru milioane de pacienţi, rămân pe piaţă, iar locurile de muncă din industria locală sunt păstrate. APMGR reaminteşte că medicamentele generice sunt în general medicamente cu preţ redus, medicamente folosite în special de bolnavii cronici, de cei în vârstă, şi se adresează unor arii terapeutice de baza precum: boli cardiovasculare şi digestive, cancer, boli ale sistemului nervos central şi ale aparatului respirator. 

    Coform CEGEDIM, 60% din cele peste 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piaţă în perioada următoare sunt medicamente sub 25 de lei. Multe din acestea sunt produse în România, de producători români, care produc exclusiv generice. O taxa pe vânzări de 30%, care se adaugă unei politici a celui mai mic preţ dintr-un coş de 12 ţări de referinţă, care se adaugă obligaţiei medicamentului generic de a fi la maximum 65% din preţul medicamentului inovativ al cărui generic este, combinată cu fraude în instituţii fundamentale ale sistemului de sănătate, nu poate să ducă decât la catastrofă pentru pacienţi şi faliment pentru industrie.

  • AmCham & ARPIM – „Taxa clawback este una dintre măsurile care descurajează investiţiile în România”

    „Lipsa de predictibilitate a mecanismului clawback, corelată cu nivelul nesustenabil din punct de vedere economic pentru industria farmaceutică din România, impune o revizuire a acestui sistem. Trebuie evitat orice risc de restricţionare a accesului pacienţilor români la tratamente moderne prin retragerea de pe piaţă a unor medicamente sau diminuarea lansării de produse noi. Recomandăm alinierea contribuţiei clawback cu practica europeană în domeniu astfel încât aceasta să devină un instrument de control al consumului exagerat de medicamente, fără a se transfera sectorului privat diferenţa dintre consumul real al pacienţilor şi bugetul insuficient pentru tratamente”, a precizat Anda Todor, Preşedinte al Grupului de Sănătate din AmCham. 

    „Să nu uităm că taxa clawback a fost impusă ca o măsură de control bugetar în perioadă de criză. În condiţiile în care România se află în plină creştere economică nu se mai justifică nevoia de a obliga producătorii de medicamente să-şi asume responsabilitatea tratării pacienţilor al căror tratament nu se încadrează în bugetul alocat de autorităţi pentru medicamente. Taxa clawback, în valoare de 19,86%, este cu patru puncte procentuale mai mare în acest trimestru comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut. Nu este echitabilă, nu este predictibilă, creează dezechilibre financiare care pot pune în pericol accesul pacienţilor la tratamente inovatoare, multe dintre ele fără alternativă terapeutică în piaţă”, a adăugat Călin Gălăşeanu, Preşedinte al Local American Working Group (LAWG).

    „Industria farmaceutică îşi doreşte să investească în România, însă reglementările din sistemul de sănătate, coroborate, descurajează orice investiţie prin crearea unui mediu de business ostil. Producătorii plătesc aproape 20% din valoarea medicamentelor decontate de CNAS, suprataxare care se calculează în funcţie de bugetul medicamentelor rămas la nivelul anului 2011. Mai mult, taxa clawback se calculează la preţul medicamentelor la raft care include şi adaosurile distribuitorilor şi farmaciilor, o povară suplimentară pentru producătorii de medicamente. Metodologia de calcul al preţurilor impune un preţ minim european care va scădea cu 35% pentru medicamentele ieşite de sub patent şi care va creşte riscul dispariţiei medicamentelor de pe piaţă.  Noile medicamente ajung cu dificultate la pacienţi. Nu există premisele creşterii investiţiilor în România în lipsa unor soluţii eficiente şi echitabile care să îmbunătăţească accesul pacienţilor la medicamente şi să creeze un mediu de business transparent şi predictibil”, a afirmat Dan Zaharescu, Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente din România (ARPIM).

    Investitorii în sectorul farmaceutic îşi exprimă deschiderea de a colabora cu autorităţile pentru a implementa un mecanism de contribuţie care să asigure sustenabilitate financiară pentru bugetul public, asigurând în acelaşi timp accesul rapid al pacienţilor la tratament şi sporind astfel atractivitatea României pentru investiţii viitoare. Companiile membre ale acestor asociaţii sunt deschise dialogului şi colaborării cu autorităţile pentru a identifica un mecanism eficient şi echitabil de calcul al taxei clawback, dar şi pentru a găsi soluţii care să crească potenţialul României de a atrage investiţii străine.

     

     

  • Roche România consideră inexplicabilă creşterea taxei clawback în primul trimestru al anului 2017

    În această perioadă, piaţa totală a medicamentelor care se eliberează cu prescripţie medicală în ţara noastră a scăzut cu aproximativ 11%, conform datelor companiilor de studii de piaţă. În România, industria farmaceutică susţine sistemul de sănătate, 1 din 5 pacienţi primind tratament datorită taxei clawback. Pentru a asigura corectitudinea datelor cu privire la taxa clawback, Roche România solicită încă o dată autorităţilor competente să întreprindă toate diligenţele necesare pentru a audita datele disponibile la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu sprijinul unei instituţii independente.

    “Avem în vedere orice demers legal care ar putea fi necesar pentru a verifica acurateţea datelor, inclusiv posibile discuţii cu organele de anchetă competente. Dorim să ne asigurăm că datele pe baza cărora este calculată taxa clawback sunt corecte şi comunicate transparent”, a declarat Martine Draullette, General Manager al Roche România.

    Taxa clawback a fost introdusă în anul 2009, în contextul crizei economice, ca o măsură temporară pentru de a arăta solidaritate într-un moment dificil pentru economia României. Astfel, producătorii de medicamente acoperă deficitul de finanţare pentru consumul de medicamente. În situaţia actuală însă, având în vederea creşterea economică constantă a României, motivul menţinerii acestei taxe a dispărut.

    Roche Romania susţine introducerea unor alte mecanisme care să asigure distribuirea echitabilă a responsabilităţilor privind modul în care este finanţat consumul real de medicamente în România, ceea ce ar asigura transparenţă şi predictibilitate.Pe de altă parte, o condiţie obligatorie pe care statul român ar trebui să o îndeplinească pentru a asigura accesul cetăţenilor săi la tratamentele de care aceştia au nevoie, este creşterea bugetului pentru medicamente, îngheţat din anul 2012. Pacienţii din România trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi ca cei din celelalte ţări ale Uniunii Europene. Finanţarea sănătăţii  trebuie privită ca o investiţie, care va asigura pe termen lung creştere economică şi o societate sănătoasă.

  • ARPIM: Creşterea unei taxe poate pune în pericol accesul pacienţilor la medicamente fără alternativă terapeutică

    „Analizele de date arată că la valori de peste 15% ale taxei clawback, medicamentele inovatoare fără alternativă terapeutică în piaţă devin nesustenabile. Sunt medicamente care pentru mulţi dintre pacienţi reprezintă unica soluţie de luptă cu boala. Este important ca autorităţile să recunoască acest fapt şi să abordeze echilibrat şi sustenabil accesul pacienţilor români la medicamentele de care au nevoie.  Suprataxarea industriei farmaceutice este o povară fiscală care a depăşit limita de suportabilitate.

    Avem însă încredere că autorităţile înţeleg că această suprataxare pune în pericol accesul pacienţilor la medicamente şi vor elabora în cel mai scurt timp un mecanism de calcul echitabil.

    Considerăm că situaţia este una serioasă şi poate fi rezolvată prin analiză riguroasă şi argumente solide. Ca şi până acum, suntem deschişi dialogului cu Ministerul Sănătăţii şi cu toate autorităţile implicate în identificarea unui mecanism corect de calcul al taxei clawback astfel încât, în cel mai scurt timp, această povară fiscală să se transforme într-un beneficiu pentru pacienţi şi pentru sistemul de sănătate”, a declarat Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

    ARPIM subliniază că un mecanism eficient de calcul al taxei clawback trebuie să se bazeze pe transparenţă şi predictibilitate şi solicită acces la datele folosite pentru calcularea suprataxării.

    Prin taxa clawback producătorii de medicamente sunt obligaţi să acopere tratamentul tuturor pacienţilor ale căror nevoi nu sunt cuprinse în bugetul alocat de autorităţi care a rămas îngheţat la nivelul trimestrului 4 al anului 2011.

     

  • APMGR: „Taxa clawback creşte din nou la un nivel nesustenabil pentru medicamentele generice”

    Procentul „p” din calculul taxei clawback a crescut în primul trimestru al acestui an la 19.86%, faţă de doar 15.62% în trimestrul 1 al anului 2016.  

    APMGR atrage atenţia că nu există nicio altă măsură care să poată fi implementată imediat, fără costuri pentru bugetul de stat, care ar putea stopa dispariţia de pe piaţă a medicamentelor cu preţ redus şi închiderea unor întregi linii de producţie ale fabricilor de medicamente locale.  

    “Nivelul acestei taxe este nesustenabil pentru medicamentele generice. Cei care vor suferi sunt în special bătrânii şi bolnavii cronici, care nu vor mai găsi multe din cele mai răspândite medicamente de pe piaţă sau vor găsi variante mai scumpe, care vor necesita coplată,” a declarat Laurenţiu Mihai, director executiv al APMGR. APMGR înţelege eforturile guvernului de a găsi o soluţie pe termen lung pentru finanţarea consumului de medicamente, dar atrage atenţia că orice întârziere a introducerii calculului diferenţiat al taxei clawback are efecte ireversibile.

    “Discutăm diverse soluţii cu ceilalţi producători, cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi cu cei ai Ministerului Finanţelor, cu CNAS, dar, până la identificarea unui mecanism ideal, am solicitat introducerea calculului diferenţiat până la 1 ianuarie 2019,” a adăugat Mihai. Proiectul de lege care prevede formula de calcul diferenţiat a taxei clawback pentru medicamentele generice (Plx 425/2014) a fost aprobat de Senat în septembrie 2014 şi este în dezbatere la Camera Deputaţilor, aşteptând doar punctul de vedere al Guvernului.

    Introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback nu ar afecta în niciun fel colectarea veniturilor prevăzute la bugetul de stat însă ar asigura o distribuţie echitabilă a sarcinii fiscale, în acord cu cheltuielile publice decontate pentru fiecare tip de medicamente (generice sau inovative). 

    Calculul diferenţiat al taxei clawback va permite menţinerea capacităţilor de producţie actuale şi a celor aproape 8.000 de locuri de muncă (taxe doar pe salarii plătite la Bugetul de Stat de aproximativ 79.5 mil euro anual). În plus, această măsură ar opri dispariţia medicamentelor ieftine de pe piaţă, în condiţiile în care peste 2.000 de astfel de medicamente au dispărut de pe piaţă în ultimii ani şi au fost înlocuite cu variante mai scumpe.