BusinessMagazin

Tag: Tatian Diaconu

  • Punct. Şi acum, de la capăt. Cum şi-a propus un corporatist să dea o nouă viaţă oraşelor româneşti

    Tatian Diaconu a pus capăt carierei în cadrul corporaţiei şi vrea să se lanseze pe cont propriu. Nu vrea să lanseze un fond de investiţii, ci şi-a propus să meargă mai departe pe aceeaşi linie care l-a consacrat – regenerarea urbană.

    Cariera lui Tatian Diaconu orbitează în jurul proiectului Coresi din Braşov, cel mai amplu proces de regenerare urbană realizat vreodată în România şi chiar în Europa. Mai bine de 100 de hectare de hale dezafectate au renăscut sub comanda sa. Tractorul Braşov, alături de Roman erau „perlele” industriei braşovene. Tractorul s-a închis în 2007, iar Roman şi-a restrâns activitatea aproape de zero. Dar Tractorul a renăscut în 2012. Nu prin producţia de utilaje agricole, ci transformându-se într-un pol de regenerare urbană. Tatian Diaconu a demarat un alt mare proiect în cariera sa din cadrul Asociaţia Familială Mulliez (AFM), compania holding deţinută de familia Mulliez, care deţine printre altele Auchan, Decathlon şi Leroy Merlin, dar şi proiectul Coresi din Braşov.

    În ianuarie 2019 Ceetrus anunţa achiziţia platformei Mociur din centrul Reşiţei. Planul? Reşiţa 2030, un proiect care va duce la regenerarea urbană a 36 de hectare din Reşiţa. Dacă Braşovul a fost şi este un centru regional, un pol industrial şi universitar, Reşiţa era un oraş în căutarea salvării, un oraş mort unde primarul Ioan Popa, care de ani buni promova şi înainte de a intra în politică Banatul montan, vrea să schimbe traiectoria.

    La mijlocul lunii iunie Nhood anunţa o nouă schimbare în organizare – a patra din ultimii cinci ani. Nhood îşi structurează activitatea serviciilor de real estate în jurul a trei linii de business: operaţiuni, dezvoltare imobiliară şi servicii suport & performanţă financiară. Această organizare va fi implementată în 10 ţări, inclusiv în Franţa, ţara de origine a companiei. Noua guvernanţă a Nhood România va raporta direct comitetului de conducere al Nhood Corporate, cu sediul în Lille, Franţa.

    Cine este Tatian Diaconu

    2021-2023
    CEO Nhood România

    2020-2021
    CEO Ceetrus România

    2019
    General manager pentru Polonia, România, Rusia şi Ucraina în cadrul Ceetrus Franţa

    2018
    Lider dezvoltare Ceetrus Franţa

    2014-2018
    CEO Immochan

    2012-2014
    Director real estate Immochan

    2008-2012
    Responsabil dezvoltare real estate, Bricostore – Franţa

    2002-2008
    asistent vânzări, manager departament, director expansiune – Decathlon Franţa

    1999-2002
    Ofiţer, Armata Română

    La începutul anului 2021, Asociaţia Familială Mulliez (AFM) a creat compania Nhood ca o companie de servicii de consultanţă imobiliară, cu expertiză în domenii precum animarea comunităţilor, operarea şi comercializarea proiectelor de tipul mixed-use, gestionarea activelor şi dezvoltarea de proiecte durabile cu o gamă largă de funcţii şi servicii (centre comerciale, apartamente, birouri, hoteluri, co-working, centre comunitare). Nhood vizează proiecte de regenerare urbană care au un triplu impact pozitiv: social, de mediu şi economic.

    Doi ani mai târziu, în cadrul unui proces accelerat de structurare pentru a deveni o companie lider de servicii imobiliare, cu o viziune de dezvoltare durabilă, structura evoluează şi se articulează în jurul a trei linii de business: operaţiuni, dezvoltare imobiliară şi servicii suport & performanţă financiară. Linia operaţiuni înglobează serviciile de property şi asset; linia servicii suport şi performanţă financiară include departamentele financiar, juridic, sisteme IT şi resurse umane, în timp ce linia de dezvoltare imobiliară va coordona proiecte cu destinaţie mixtă, ce au un triplu impact pozitiv – oameni, planetă, profit. 

    Fiecare dintre aceste linii de afaceri va fi condusă de un director la nivel internaţional şi unul la nivel local. Nhood are astfel o structură personalizată, creată pe cele mai bune practici pentru o companie de servicii – agilitate, expertiză, centrare pe nevoile oamenilor, clienţilor şi proiectelor.

    În acest context, Tatian Diaconu îşi va încheia, la 31 iulie, mandatul de CEO al companiei. Guvernanţa locală pentru cele trei linii de business ale Nhood România va fi anunţată în următoarele săptămâni.

    „A venit momentul, oarecum aşteptat sau neaşteptat. Mai degrabă neaşteptat. Mi-am exercitat fibra antreprenorială într-un context unic – să poţi fi antreprenor într-o corporaţie – intraprenor –, să ai acces la resurse extraordinare, la competenţele unei organizaţii mari şi cu vechime şi să te simţi antreprenorul care ia decizii şi împinge mai departe proiecte a fost pentru mine cea mai bună potrivire de lucru. Nu am avut nevoia dezvoltată de a fi antreprenor. Nu am avut un gând de plecare pentru că am lucrat la proiecte extraordinare, care au fost sursă de energie şi experienţă”, a explicat Tatian Diaconu într-un interviu acordat BM după anunţ.

    Pariul pe istorie: Hangarul

    1. Între 1927 şi 1946, pe platforma de la Braşov a funcţionat o fabrică de avioane ce a produs, începând cu 1941, avionul de vânătoare IAR80.

    2. În perioada 1947-2006, la IAR Braşov funcţionează o fabrică ce ajunge să realizeze tractoare.

    3. Începând cu 2012, fosta platformă industrială devine treptat proiect imobiliar, transformarea fiind realizată de către Immochan (Nhood) pentru a cuprinde 100.000 mp de retail, 80.000 mp de birouri, 3.000 de apartamente livrate şi 2.300 în construcţie, o investiţie totală de 350 mil. euro.

    Hangar 40, numele sub care este cunoscută fosta fabrică de avioane IAR din Braşov, în prezent parte integrantă din proiectul imobiliar mixt Coresi, este o fostă platformă industrială cu istorie care se pregăteşte să revină în circuitul economic începând cu 2025. De această dată însă ca centru cultural, de entertainment, cu o componentă de HoReCa, mai exact locuri unde oamenii să vină să se relaxeze, nu să lucreze şi, poate, să înveţe despre ce au reprezentat acele locuri odinioară.

    Hangar 40 este locul unde în anii ‘30 şi ‘40 erau produse avioane, inclusiv avionul de vânătoare IAR 80, care a participat la cel de-al Doilea Război Mondial. IAR a fost integrată în cadrul fabricii de tractoare, iar hangarul a devenit o altă secţie din platforma de 100 de hectare.

    „În toată schimbarea, dispărând managementul, decizia locală, care era în mâna directorului general, eu m-am trezit într-o alegere – alegerea de a merge în Franţa. Dar aceasta s-a lovit de decizia noastră familială de a nu mai pleca din România. Am plecat de prea multe ori. Suntem îndrăgostiţi de România, cu toate neajunsurile ei, şi suntem convinşi că noi doi ca familie putem face lucruri faine aici. Şi am luat şi o decizie despre ce aş dori să fac aici – singura decizie decentă şi respectuoasă faţă de angajator a fost aceea de a face un pas în spate”, şi-a explicat Tatian Diaconu decizia de a se retrage din funcţia de CEO.

    Nu va ieşi la pensie. Dar ce ar putea face?

    „Mi-ar fi greu să merg într-o altă companie. Varianta care mă reprezintă este aceea în care spun: OK, am acumulat multe cunoştinţe în această perioadă, cum pot face acelaşi lucru dar altfel? Cu mai multe sau mai puţine resurse. Acum, când plec, las o curbă de experienţă, resursele unei companii mari şi fiind antreprenor acum, resursele mele par limitate”.

    El explică faptul că acum îşi idoreşte să rămână fidel lucrurilor pe care le ştie, proiecte legate de regenerarea urbană, de transformarea unor zone abandonate într-unele de interes.

    „Sunt interesat în continuare de proiecte de regenerare urbană, mă veţi putea vedea construind rezidenţial, centre comerciale. Rămân în ceea ce ştiu. Acum sper să fie cineva în piaţă interesat de ceea ce gândesc eu.”

    Mai mult, Tatian Diaconu nu se vede doar lucrând pentru mediul privat, sau doar cu mediul privat, ci vrea să contribuie şi la dezvoltarea oraşelor. Spre exemplu, chiar şi în 2022 din postura de CEO al Nhood a participat la discuţiile cu Carlos Moreno, profesor asociat la l’IAE de Paris-Université Panthéon Sorbonne, cofondator şi director ştiinţific al catedrei ETI Antreprenoriat, Teritoriu, Inovaţie, cu prilejul vizitei acestuia la Bucureşti.

    „Mi-aş dori pentru administraţiile care acum beneficiază de resurse financiare tot mai importante să pot fi acel consilier care să îi ajute să investească în proiecte care schimbă viaţa comunităţilor. Să folosească banii pe proiecte de anvergură, de regenerare urbană. Acolo i-aş putea ajuta pe cei care îşi doresc. Dacă vor exista oraşe interesate de un aport de competenţă şi metodologie şi care conştientizează că au nevoie de acesată competenţă, voi merge către ele. Îmi doresc să pot da o parte din timp pentru educarea mai tinerilor colegi. Am făcut asta ca CEO, din asta mă încarc şi este foarte fain să dai înapoi. Rămâne pentru mine o prioritate.”

    Pariul său cel mai mare de până acum a fost Coresi, proiectul din Braşov la conducerea căruia s-a aflat de când avea 34 de ani.

    În cadrul Coresi urmează să se deschidă noi magazine – Momax, XXXLutz şi Mobexpert în 2024, Decathlon şi Bebe Tei în acest an, o nouă componentă de entertainment de 20.000 mp în 2025 şi Hangarul. Tot în 2025. În timp ce Hala Ford din Bucureşti este monument istoric, Hangar 40 nu este, iar cei care dezvoltă Coresi aveau posi­bilitatea de a demola clădirea, nu de a investi în ea. Nu au făcut-o.

    Proiectul Coresi va fi completat de un campus educaţional public şi de continuarea proiectului rezidenţial cu alte 2.300 de apartamente livrate între 2023 şi 2030.

    Amplasarea fabricii de avioane la Braşov, în şesul Bârsei, cunoscut în epocă drept „reduitul României întregite“, a fost o decizie strategică ce reflecta noile realităţi geografico-politice născute după Marele Război şi înfăptuirea României Mari. Existenţa unui vast teren în zona nord-estică a oraşului, cu acces la utilităţi, plat, pretabil ca aerodrom, precum şi cu acces facil dinspre oraş şi Gara Braşov, toate au fost elemente hotărâtoare în decizia de a amplasa aici noua fabrică. S-a ţinut cont, de asemenea, de tradiţia industrială anterioară anului 1918 şi de numărul mare de persoane calificate în diverse ramuri ale industriei, formate în numeroasele şcoli de profil existente în oraş.

     

    „Sunt oameni care la 34 de ani mi-au dat oportunitatea de a învăţa. Ca orice tânăr de 34 de ani credeam că ştiu multe, dar în realitate ştiam destul de puţine. Să ai o companie care îţi dă oportunitatea de a învăţa a fost precum un cadou, probabil meritat având în vedere cei 12 ani care au urmat. La 34 de ani nu ştii să faci regenerare urbană. Iar la acel moment, nu ştia şi nu făcuse nimeni în România regenerare urbană. Cadou a fost că nu ştiam, nu ştiam să fiu CEO şi am primit un titlu pe care am învăţat să îl exercit ulterior şi pe care acum îl apreciez cu adevărat. La 34 de ani am devenit responsabil de mulţi oameni în jurul meu. A fost o aventură. Despărţirea de oameni este un lucru care mă apasă acum.”

    Acum, după 12 ani, lasă în spate dincolo de Braşov şi noul cartier, oameni mai bine pregătiţi. „Vom continua pe proiecte faine mai departe şi setez acum lucrurile din noua postură, cu acces mai limitat la resurse. Eu sper că voi găsi oameni în administraţie pe care să îi pot consilia. Nu îmi propun să fac politică pentru că nu mă pricep. Dar în schimb, unde este nevoie, pot ajuta administraţiile locale”.

    O caracteristică a proiectelor realizate în mandatul său a fost ideea de a încheia parteneriate. Cum nu existau competenţe locale pentru rezidenţial spre exemplu, în 2015 Immochan iniţia un parteneriat cu Kasper Development pentru componenta de rezidenţial. Mai departe, în iulie 2017, Immochan România a achiziţionat Coresi Business Park de la Ascenta Management. Astfel, Cartierul Coresi, care avea până atunci o componentă comercială, prin Coresi Shopping Resort, şi una rezidenţială, a integrat şi componenta de birouri.

    „Ce am mai învăţat în ultimii 12 ani – puterea parteneriatelor. Eu nu am făcut nimic singur şi sunt convins că nu aş fi făcut nimic singur. Norocul pe care l-am avut a fost că în proiectele mari, complexe şi de durată, singura variantă în care poţi face ceva închegat este să îţi găseşti partenerii potriviţi.”

    Cel mai recent parteneriat a vizat componenta de hotel, Qosmo, hotelul de patru stele din Cartier Coresi operat de Kronwell şi este cel mai mare hotel din acea parte a Braşovului, iar potrivit lui Tatian Diaconu, cel mai probabil amortizarea investiţiei se va realiza mai repede de zece ani de la inaugurarea din 2021.

    „Prin partenerii potriviţi rezolvi trei mari probleme pe care le au managerii de proiecte complexe – aport rapid de competenţe, securizezi financiar mai bine riscurile dintr-un proiect, pentru că acolo unde investesc mai mulţi, riscul per participant se reduce şi câştigi timp. În loc să finalizezi în 20 de ani, aşa poţi finaliza în 7-10 ani, un element de valoare pentru toată lumea”, a explicat Tatian Diaconu.

    Pe de altă parte, atunci când este vorba de regenerare urbană colaborarea cu municipalitatea este esenţială. Însă el explică faptul că ultimul lucru pe care un primar vrea să îl audă este că sunt necesari 25 de ani pentru un proiect, în contextul în care are alegeri din 4 în 4 ani. Orice proiect nou implică şantier şi inconveniente pe parcursul construcţiei pentru cei din jur.

    „Dacă proiectul de la Reşiţa ar fi primul în care m-aş implica, prima discuţie ar fi cu colegii de la Nhood. Dacă vom ajunge la o soluţie prin care pot rămâne alături de ei, Reşiţa ar putea fi primul proiect. Dacă primăria Reşiţa crede că are nevoie de expertiza mea, atunci va fi un altfel de dialog. În mod evident mi-aş dori să mă pot ocupa de Reşiţa deoarece după Braşov a fost şi este proiectul meu de suflet şi este unul greu, mult mai greu decât Braşovul şi care va vedea lumina zilei când vor fi suficienţi parteneri care să pună umărul. Reşiţa a fost şi rămâne un pariu pentru a demonstra că oraşele mici şi ele pot fi regenerate. Acum este greu de spus dacă voi mai fi implicat sau nu în Reşiţa. Reşiţa merită proiectul Nhood pentru că primăria Reşiţa a făcut posibil acest proiect. A fost pentru mine pentru prima dată când am văzut o administraţie locală şi un primar pe post de lider al comunităţii care a venit, agăţându-se de un posibil partener şi invitându-l să fie partener în dezvoltarea oraşului. A fost prima dată. La Braşov a fost invers – un investitor care vine şi sesizează oportunitatea şi o transformă”, a explicat Tatian Diaconu.

    În 2022 din postura de CEO al Nhood a participat la discuţiile cu Carlos Moreno, profesor asociat la l’IAE de Paris-Université Panthéon Sorbonne, cofondator şi director ştiinţific al catedrei ETI Antreprenoriat, Teritoriu, Inovaţie în vizita sa la Bucureşti.

    Proiectul Coresi Braşov. De unde s-a plecat?

    1927-1946
    fabrica IAR (care a fabricat legendarul IAR 80)

    1947-2006
    IAR, apoi UTB cu legendarul tractor U650

    2006
    privatizarea fabricii

    2007-2010
    închiderea progresivă şi demolarea ei

    2012
    cumpărarea terenului de către Immochan, divizia imobiliară a grupului Auchan – 100 ha, 1 milion mp teren demolat la cota zero

    Unde s-a ajuns?

    Cel mai mare proiect de regenerare urbană din România, executat deja în proportie de peste 75%

    Retail

    100.000 mp, proiect regional, Coresi Shopping Resort

    3.000
    de apartamente deja livrate, alte 2.300 în execuţie

    80.000 mp
    de birouri

    Facilităţi sociale, creşă, facilităţi sportive, de entertainment, medicale

    350 mil. euro
    investiţi în Braşov, cel mai mare investitor din ultimii 30 de ani

    40 de firme
    internaţionale în campus cu o cifră de afaceri cumulată de 100 mil. euro

    8.000 de salariaţi în campus lucrând pentru cele  40 de companii

    1.000 de salariati în centrul comercial cu o cifra de afaceri cumulată de 120 mil. euro anual

    7.000 de locuitori în cartier

    El ridică o problemă cu care multe municipalităţi se confruntă – în loc să investească în infrastructură, utilităţi şi dezvoltare, multe primării investesc în schimbarea bordurilor în stare bună. Pe de altă parte, şi fonduri europene s-au acordat pentru construcţia de terenuri de sport în sate care aveau nevoie de apă curentă şi canalizare, iar banii de la guvern sau de la UE au mers către proiecte inutile sau cu impact redus asupra calităţii vieţii, doar pentru că erau mai uşor de accesat.

    „Să încercăm să nu mai folosim banii care vin ca să schimbăm borduri, ci să construim infrastructură. Să facem masterplan strategic pe 10-20 de ani. Să încercăm să ieşim din modul pompieristic de a rezolva probleme şi arierate, care sunt parte din realitate. Dar să nu le mai rezolvăm de azi pe mâine, ci fiecare localitate să aibă un plan de dezvoltare pe 10-20 de ani. Chiar dacă primarul X în funcţie nu va prinde sfârşitul planului, dacă acesta este scris, 4-5 generaţii de primari să aibă un fir roşu conductor care să conducă la o nouă realitate în urmatorii 20 de ani pentru comunitatea respectivă. Da, trebuie să se pună de acord ambele părţi ale politicului local, dar e parte a lucrului cu mari proiecte – calitatea unui proiect strategic face ca acesta să fie proiectul comunităţii”.

    Spre exemplu, capitale europene precum Madridul au planuri de dezvoltare pe următorii 20 de ani, în timp ce în Bucureşti cu mandatul fiecărui primar priorităţile la Primăria Capitalei se schimbă radical la fiecare 4 ani.

    „Acum 15 ani aveai un primar «nebun» care făcea treabă – Bolojan la Oradea. Mai era Boc la Cluj. Acum, dacă facem o listă, poate găsim 20 sau chiar 30. Puţin, că sunt 3.000, dar se poate. Avem un rol comun cu toţii, de a-i împinge mai departe, dincolo de schimbarea bordurilor şi becurilor pe LED.”

    „Pe lângă cele 350 de milioane de euro investite deja, vor mai urma alte 350 de milioane de euro în toate aceste noi funcţiuni private sau publice. Un proiect de 700 mil. euro (bani ce vor fi investiţi până la finalul anului 2030) este probabil un model mai bun decât fosta uzină, cu tot respectul pentru istoria locului.“ Tatian Diaconu

    Mai mult, Tatian Diaconu explică faptul că fiecare român trebuie să devină un ambasador al României, să promoveze cum poate economia locală, aşa cum fac cetăţenii altor state vest-europene, altfel investitorii vor merge către alte destinaţii.

    „Noi ca să convingem un investitor în România în primul rând trebuie să vorbim frumos despre România, vorbind despre oportunităţile de aici, arătând cu cifre progresul României – ce s-a întâmplat cu PIB-ul, cu şomajul, cu dezvoltarea proiectelor de infrastructură. Trebuie să înţelegem că brandul de ţară este ce spune fiecare dintre noi. Cât timp arătăm la TV, în ziare şi în afară când mergem la evenimente sau conferinţe ce nu se face, ce nu s-a construit, cât de corupţi suntem şi cât de prost merge administraţia, toate aceste elemente sau un singur mesaj – «Nu veniţi aici». Nu le poţi spune: – «Veniţi la mine acasă, dar aici nu avem nimic de mâncare, de băut nimic, plănuiesc să mă cert cu nevasta dar sunteţi invitaţii mei». Nu funcţionează”.

    El explică faptul că România are acum nevoie de exemple pozitive – să vedem pe prima pagină olimpici la matematică, elevi care se întorc acasă cu medalii. „Să vorbim despre cei care fac lucruri bune în administraţie, care pot fi exemple. Să vorbim despre cei din mediul privat care fac lucruri bune şi per total beneficiul va fi unul puternic. Vom avea un climat de încredere şi vom atrage investitori, arătând că România este o ţară plină de oportunităţi.”

    „Imaginea României s-a schimbat în bine pentru că este în primul rând cunoscută. Acum este o ţară care poate alinia într-un Excel creştere economică, randamente cu constanţă pentru investitori – poate propune 8-10% randament unui investitor, în timp ce Franţa vine cu 3-4%. Astfel România este plină de oportunităţi şi vine în plus şi cu legitimitate. Acum avem istoric, iar istoricul este pozitiv, cu oportunitate. Asta trebuie transmis, nu să mergem direct cu ideea că nu avem autostrăzi, că facem o veşinicie pe Valea Prahovei cu maşina – dar să nu uităm, cu trenul facem 2 ore şi 25 de minute.”

    Tatian Diaconu spune că a rămas aici tocmai pentru a încerca să facă diferenţa, să încerce să accelereze schimbarea în bine.

    „Acum 10 ani nu se mişca nimic. Acum se mişcă. Şi nu trebuie să sărim cu toţii pe Palatul Victoria să fim miniştri. Putem ajuta din postura pe care o avem. Când discuţi cu oameni de business care au reuşit, respectabili, educaţi, care au demonstrat – discuţiile la bere încep cu: «Păi dacă aş fi eu ministru aş face şi aia şi aia». Dar acum un discurs poate fi: «Eu nu vreau să fiu ministru, nu mă pricep la politică». Să fii ministru înseamnă să faci politică, dar îmi pot propune să ajut un ministru, un secretar de stat, pe cineva din administraţie să ia decizii mai bune beneficiind de experienţa mea. Asta îmi pot propune. Şi e un act de responsabilitate, de patriotism. Eu m-aş bucura să văd o primărie care să mă întrebe. Chiar dacă nu ar avea bani. M-aş bucura să mă întrebe şi Primăria Capitalei, care probabil îşi permite un consultant. Reşiţa este un exemplu. Nu avea bani să dezvolte, dar dezvoltă”, a conchis Tatian Diaconu.  

    Ce urmează?

    1. Momax si XxLutz 2024

    2. Mobexpert 2024

    3. Decathlon şi Bebe Tei 2023

    4. Entertainment 20.000 mp 2025

    5. Hangar 2025

    6. Campus educaţional public

    7. Continuarea proiectului rezidential cu 2.300 de apartamente 2023-2030

    8. Clădirea U1 în construcţie, 12.000 mp cu livrare 2023

    9. 700 mil. euro investiţi până la sfârşit în 2030

     

  • Oraşul din România care lasă în urmă Cluj şi Bucureşti. Vin investiţii de miliarde de euro

    ♦ Braşovul ar putea avea un tren metropolitan, într-un proiect de 400-500 de milioane de euro ♦ Spitalul Regional Braşov se ridică la 600 de milioane de euro ♦ Renaşterea industrială a Braşovului ar putea continua prin atragerea de investitori implicaţi în economia „verde“. 

    Primăria Braşov pregăteşte proiecte de investiţii care ar totaliza 1,5 miliarde de euro, în con­textul în care Planul Na­ţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) aduce o oportunitate istorică, pe care noua administraţie vrea să o con­cretizeze într-o renaştere atât din punct de vedere economic, cât şi al calităţii vieţii, a explicat Allen Coliban, primarul Braşovului, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank. 

    „În total, proiectele despre care discutăm acum şi la care lucrăm, pe care le pregătim trec de 1,5 miliarde de euro şi fără oportunitatea PNRR ar fi fost aproape im­posibil să ne gândim că ar putea fi finanţate. Ar fi fost idei într-un sertar şi ar fi aşteptat mult timp pentru finanţare. De aceea este nevoie acum să fim foarte activi în zona pregătirii de proiecte şi acesta este focusul principal, tema pe care ne concentrăm eforturile, şi-anume cum vom reuşi să atragem aceste fonduri“. 

    Noul primar din Braşov are un plan integrat de renaştere industrială, care cuprinde atât componenta de transporturi, cât şi cea de capital uman. Din totalul de 1,5 miliarde de euro, un tren metropolitan ar putea reprezenta un proiect de 400-500 de milioane de euro. 

    „O infrastructură pe şine este capabilă să transporte mai multe persoane decât orice alt mijloc rutier, cum ar fi troleibuzele sau autobuzele, indiferent că îi spunem tramvai sau metrou de suprafaţă. (…) Noi pregătim acum infrastructura pentru următorii 5-10 ani de zile şi am discutat cu Ministerul Transporturilor despre trenul urban. E absurd să nu facem un astfel de proiect în Braşov, unde avem o densitate a infrastructurii feroviare excelentă pe zona metropolitană. Dacă am completa această infrastructură cu alte mijloace pe şine, tramvai, metrou de suprafaţă, astfel să încât să unim toate axele importante ale oraşului, am avea o hartă de transport pe şine care poate rivaliza cu orice infrastructură de metrou. Dacă vom face sau nu aceste lucruri vom afla după ce vom avea studiile care să fundamenteze astfel de proiecte“. 

    În mod normal, programele prin fonduri europene nu acoperă astfel de investiţii, de aceea PNRR aduce o oportunitate unică, incluzând o componentă de transport feroviar. 

    Allen Coliban aminteşte că Braşovul are o tradiţie industrială, construită în decenii de muncă şi specializare, dar pentru a continua această tradiţie administraţia trebuie să urmărească direcţiile în care se dezvoltă astăzi industria. 

    „Unde va fi Braşovul în acest joc? Ce rol putem juca? Dat fiind că pe infrastructură avem câteva deficienţe astăzi, trebuie să gândim cu câţiva paşi înainte. Nu avem aeroportul încă, dar îl vom avea. Nu avem autostrăzi, dar le vom avea. Toate aceste proiecte constituie oportunităţi. (…) Avem o infrastructură importantă la care Braşovul excelează, şi-anume cea feroviară. Suntem cel mai important nod feroviar după Bucureşti şi sunt industrii importante ale căror produse se pretează la transport feroviar. Nu pot da multe detalii încă, dar suntem în aceste momente în procesul de a identifica şi achiziţiona terenuri care să beneficieze de acest acces la calea ferată, să le oferim ulterior într-un pachet ofertant către investitori strategici, în energie verde, cu rol în tranziţia către transport verde, orice ar putea fi produs la Braşov“. 

    El a explicat că primăria deja a făcut primii paşi înspre planul de renaştere industrială, înţelegând că un investitor are nevoi mai complexe decât platforme industriale tradiţionale, în special atunci când Braşovul are anumite atuuri pe care poate miza. În ceea ce priveşte tipul de inves­titori pe care îi vizează noua admi­nistraţie, aceştia ar putea veni dinspre in­dustrii precum automotive sau aero­nautică. 

    „Mă uit la tradiţia Braşovului şi mă gândesc la faptul că am avut industrie de autocamioane, tractoare, rulmenţi. Rulmenţi avem şi acum dar celelalte mai puţin şi mă gândesc că în contextul în care multe administraţii locale cumpără şi au fonduri pentru achiziţii de autobuze electrice, de ce să nu avem un investitor să producem la Braşov autobuze electrice? Avem tradiţie şi forţă de muncă specializată pe zona de aeronautică, care vedem că s-a democratizat. Pornim de la drone la mijloace de transport uşoare, de ce să nu avem un astfel de investitor în Braşov? Dacă ne referim la energie şi zona de stocare, este un domeniu foarte dinamic, se schimbă de la o zi la alta şi am putea fi un jucător cheie“. 

    Un alt factor important în mixul necesar pentru renaşterea economică a Braşovului este componenta de educaţie, unde primăria vrea să continue avansul în ceea ce priveşte învăţământul dual, dar are discuţii şi pentru a deschide o şcoală hotelieră. 

    „Avem discuţii cu investitori pentru a deschide o şcoală hoterlieră. Este o altă verticală importantă a mediului economic local. Partea de turism are nevoie de forţă de muncă cu calificări nu doar de bază, joburi de studenţi,ci şi calificări înalte. Dacă vorbim de indiustria ospitalităţii, vorbim de o industrie care are calificări şi de postuniversitar. Toate acestea ar trebui să existe la Braşov“.

    Totodată, Allen Coliban vrea ca oraşul cu peste 300.000 de locuitori să redevină unul dintre centrele universitare de top şi poartă discuţii cu Universitatea Transilvania în acest sens. 

    „Cred că avem nevoie de ambiţie în învăţământul universitar, ca Braşov să redevină un pol universitar de prim rang, adică top 5 universităţi naţionale. Treaba acesta se poate obţine pe mai multe direcţii, prin investiţii şi prin lărgirea ofertei de Universităţii Transilvania, dar şi printr-o deschidere către universităţi din afara Braşovului.  Fie că vorbim de universităţi de prestigiu din România, fie din afara ţării, să ştie că la Braşov pot porni o bază şi pot avea în primăria Braşov un partener în acest sens“.

    În ceea ce priveşte sănătatea, Spitalul Regional Braşov ar putea reprezenta circa 600 de milioane de euro din totalul de 1,5 miliarde de euro anunţat de edil în emisiunea ZF. Pe lângă spitalul de 900 de paturi, administraţia locală deja analizează şi pregăteşte şi faza a doua a proiectului. 

    „Ne-am asumat coordonarea acestui proiect mare, noul Spital Regional, care va rezolva partea de medicină de urgenţă. Problema este că la Braşov dacă ne uităm doar la acest vârf al piramidei, la acest spital regional, rămânem cu alte clădiri care sunt improprii şi caută în continuare o soluţie pentru anumite paturi. De aceea, în studiile de fezabilitate pentru acest spital regional cu 900 de paturi vom adăuga şi vaza a doua, care să rezolve şi problema celorlalte pavilioane rămase. (…) E bine să gândim în avans şi să fim cu aceşti paşi parcurşi, astfel încât Braşovul să aibă un oraş medical în zona centurii ocolitare. Este un concept modern pe care mai multe administraţii din Europa îl au“.

    O altă componentă importantă a calităţii vieţii este calitatea mediului înconjurător, iar în ceea ce priveşte poluarea primăria are planuri pe mai multe direcţii, începând de la un plan integrat cu sisteme de colectare selectivă situate lângă blocuri în locul actualelor platforme – un proiect de 15 milioane de euro – şi cu un plan integrat pentru utilizarea datelor referitoare la calitatea aerului, pornind de la refacerea Planului Integrat pentru Calitatea Aerului (PICA). 

    „Trebuie să venim cu politici locale care sunt pe linia transportului verde, dar care trebuie dublate de un plan de relocare a poluatorilor industriali. În planul actual de management al calităţii aerului, principala sursă sunt poluatorii industriali, dar planul nu are nicio măsură pentru a adresa această problemă“. 

    Edilul a explicat că administraţia mai are de lucrat în ceea ce priveşte zona de autorizare şi de avize. „Este cumva normal şi apelul meu este de cumpătare, răbdare şi de a înţelege puţin contextul. La ora actuală avem un Plan Urbanistic General (PUG) în elaborare. Există foarte multe probleme cu Planurile Urbanistice Zonale (PUZ-uri) care sunt în vigoare şi ar fi păcat să nu avem acest PUG făcut cum trebuie, întrucât tot ce înseamnă dezvoltarea Braşovului va fi afectată de forma finală a acestuia. Ceea ce spun acum este că există multă presiune, spre exemplu pe ansambluri rezidenţiale pe dealurile Braşovului. A existat foarte multă reacţie publică în ultimii ani, pe de altă parte cred că putem aştepta să avem toate studiile necesare. Nu înseamnă că oprim dezvoltarea, dar este necesar să oprim un anumit tip de dezvoltare care a afectat ireversibil Braşovul în ultimii 15-20 de ani“. 

    Totodată, Coliban a declarat că a început depolitizarea comisiei tehnice pentru urbanism şi amenajarea teritoriului, proces care a durat câteva luni. De asemenea, noua administraţie vrea să crească gradul de digitalizare în serviciile publice. 

    „Vreau să ajungă şi Braşovul la momentul în care dăm certificate de urbanism online în câteva zile şi nu stăm cu lunile şi avem răspuns la plângeri din parte cetăţenilor“. 

    Edilul a explicat că în ultimii ani bugetul Braşovului a fost de sub 200 de milioane de euro pe an, iar că pentru anul acesta bugetul este încă în dezbatere la Guvern şi nu există informaţii finale momentan. Din aceşti 200 de milioane de euro, sub 25% reprezintă buget de investiţii. Cu toate acestea, Coliban a pus deja în mişcare o cerere la Guvern pentru circa 30 de milioane de lei pentru finalizarea unor proiecte în curs. 

    „Vorbim pasajul Fartec, care trenează de mulţi ani. Vrem să îl terminăm şi poate fi gata până în luna iulie a acestui an. Vorbim şi de reabilitarea termică a 10 blocuri dintr-un proiect mai amplu care cuprinde 29 de blocuri. De asemenea, despre reabilitatea unui monument istoric care durează de mult timp şi este în zona pietonală, fosta Bancă Săsească, o clădire pe care sperăm să o terminăm anul acesta“. 

  • Immochan România cumpără Coresi Business Park

    În cadrul cartierului dezvoltat de Immochan România în oraşul de la poalele Tâmpei vor fi integraţi cei 40 000 de metri pătraţi GLA de birouri, în care îşi desfăşoară activitatea mai mult de 2.500 de angajaţi din 30 de companii naţionale şi internaţionale.

    Prin master planul ambiţios de regenerare a unei foste platforme industriale, prin mixul de activităţi reunite într-un loc unic prin dimensiunea şi geografia sa, Cartier Coresi devine un proiect emblematic pentru noua viziune Immochan.

    „În inima misiunii noastre se află convingerea că dezvoltarea imobiliară are nevoie de un suflu nou şi de o viziune mai largă, dincolo de interesul individual. Urbanizarea inteligentă, în parteneriat cu administraţia locală, reprezintă  o ocazie de a crea spaţii mixte care merg dincolo de funcţiunea lor imediată şi dau sens comunităţii căreia se adresează, creează viaţă şi coeziune la nivel de cartier, de oraş, de regiune. Acţionând ca un Urban Global Player, ne dorim să jucăm un rol de facilitator şi integrator atât de necesar dezvoltării urbane coerente şi eco-sustenabile a României.” declară Tatian Diaconu, CEO al Immochan România.

    „Sunt foarte mulţumit de investiţia făcută pe parcursul ultimilor cinci ani în Coresi Business Park şi de faptul că am ajutat la crearea celui mai mare centru tehnologic şi de afaceri din Braşov, un sediu pentru numeroase firme naţionale şi internaţionale de prestigiu şi un loc de muncă pentru mai mult de 2.500 de braşoveni. Continui să văd România ca pe o ţară atractivă pentru investiţii, atât în real estate cât şi în alte sectoare, ca de exemplu cel medical.” declară Philippe Jacobs, co-Preşedinte al Jacobs Holdings AG.

    Iniţiat în urmă cu 2 ani, prin lansarea Coresi Shopping Resort, Cartier Coresi a prins contur odată cu dezvoltarea în parteneriat cu Daniela Kasper a proiectului Coresi Avantgarden şi ale celor aproximativ 3.000 de locuinţe care îl vor compune. În varianta sa integrată cu zona de birouri, Cartierul Coresi va purta viziunea dezvoltării unor spaţii multifuncţionale durabile, animate şi inteligente, cu valoare adăugată pentru clienţi, angajaţi, locuitori sau vizitatori ai Braşovului.

    „Prin această nouă investiţie în comunitatea braşoveană, Immochan îşi reafirmă încrederea în potenţialul oraşului, susţinând dezvoltarea economică a Braşovului. După parteneriatul de succes cu echipa Danielei Kasper, competenţele Immochan se asociază cu cele ale dezvoltatorului Ascenta Management, pentru a continua creşterea proiectului de birouri Coresi Business Park.” precizează Federico Valentini, CFO Immochan România.

    Coresi Business Park este constituit din patru clădiri renovate din fostele hale industriale şi trei clădiri noi construite în ultimii doi ani conform standardelor de birouri clasa A. Ansamblul, situat în imediata proximitate a unui parc public şi a gării feroviare Braşov, este deservit de facilităţi de transport în comun, de locuri de parcare, un restaurant şi va fi conectat direct la Coresi Shopping Resort şi cartierul de locuinţe Coresi Avantgarden printr-o arteră pietonală şi ciclabilă.

    Proiectul de birouri se desfăşoară pe o suprafaţă de  circa 15 hectare şi are un potenţial total de dezvoltare de 100.000 mp GLA, într-un orizont de 10 ani.

    Immochan România a luat fiinţă în ianuarie 2012, ca partener al reţelei de hipermarketuri Auchan, alături de care deţine în România 23 de centre comerciale.

     

     

  • Immochan România cumpără Coresi Business Park

    În cadrul cartierului dezvoltat de Immochan România în oraşul de la poalele Tâmpei vor fi integraţi cei 40 000 de metri pătraţi GLA de birouri, în care îşi desfăşoară activitatea mai mult de 2.500 de angajaţi din 30 de companii naţionale şi internaţionale.

    Prin master planul ambiţios de regenerare a unei foste platforme industriale, prin mixul de activităţi reunite într-un loc unic prin dimensiunea şi geografia sa, Cartier Coresi devine un proiect emblematic pentru noua viziune Immochan.

    „În inima misiunii noastre se află convingerea că dezvoltarea imobiliară are nevoie de un suflu nou şi de o viziune mai largă, dincolo de interesul individual. Urbanizarea inteligentă, în parteneriat cu administraţia locală, reprezintă  o ocazie de a crea spaţii mixte care merg dincolo de funcţiunea lor imediată şi dau sens comunităţii căreia se adresează, creează viaţă şi coeziune la nivel de cartier, de oraş, de regiune. Acţionând ca un Urban Global Player, ne dorim să jucăm un rol de facilitator şi integrator atât de necesar dezvoltării urbane coerente şi eco-sustenabile a României.” declară Tatian Diaconu, CEO al Immochan România.

    „Sunt foarte mulţumit de investiţia făcută pe parcursul ultimilor cinci ani în Coresi Business Park şi de faptul că am ajutat la crearea celui mai mare centru tehnologic şi de afaceri din Braşov, un sediu pentru numeroase firme naţionale şi internaţionale de prestigiu şi un loc de muncă pentru mai mult de 2.500 de braşoveni. Continui să văd România ca pe o ţară atractivă pentru investiţii, atât în real estate cât şi în alte sectoare, ca de exemplu cel medical.” declară Philippe Jacobs, co-Preşedinte al Jacobs Holdings AG.

    Iniţiat în urmă cu 2 ani, prin lansarea Coresi Shopping Resort, Cartier Coresi a prins contur odată cu dezvoltarea în parteneriat cu Daniela Kasper a proiectului Coresi Avantgarden şi ale celor aproximativ 3.000 de locuinţe care îl vor compune. În varianta sa integrată cu zona de birouri, Cartierul Coresi va purta viziunea dezvoltării unor spaţii multifuncţionale durabile, animate şi inteligente, cu valoare adăugată pentru clienţi, angajaţi, locuitori sau vizitatori ai Braşovului.

    „Prin această nouă investiţie în comunitatea braşoveană, Immochan îşi reafirmă încrederea în potenţialul oraşului, susţinând dezvoltarea economică a Braşovului. După parteneriatul de succes cu echipa Danielei Kasper, competenţele Immochan se asociază cu cele ale dezvoltatorului Ascenta Management, pentru a continua creşterea proiectului de birouri Coresi Business Park.” precizează Federico Valentini, CFO Immochan România.

    Coresi Business Park este constituit din patru clădiri renovate din fostele hale industriale şi trei clădiri noi construite în ultimii doi ani conform standardelor de birouri clasa A. Ansamblul, situat în imediata proximitate a unui parc public şi a gării feroviare Braşov, este deservit de facilităţi de transport în comun, de locuri de parcare, un restaurant şi va fi conectat direct la Coresi Shopping Resort şi cartierul de locuinţe Coresi Avantgarden printr-o arteră pietonală şi ciclabilă.

    Proiectul de birouri se desfăşoară pe o suprafaţă de  circa 15 hectare şi are un potenţial total de dezvoltare de 100.000 mp GLA, într-un orizont de 10 ani.

    Immochan România a luat fiinţă în ianuarie 2012, ca partener al reţelei de hipermarketuri Auchan, alături de care deţine în România 23 de centre comerciale.

     

     

  • Immochan România demarează faza rezidenţială a proiectului Coresi

    Denumit Coresi Avantgarden, noul complex rezidenţial va continua modernizarea oraşului Braşov şi va readuce la viaţă 8% din suprafaţa oraşului.

    „La deschiderea proiectului Coresi Braşov, am pornit la drum cu o promisiune: aceea de a nu construi doar metri pătraţi, ci de a crea noi spaţii de viaţă pentru locuitori.

    În alegerea partenerului am ţinut cont de calitatea proiectelor dezvoltate de către”, declară Tatian Diaconu, CEO al Immochan România.

    „Ne-am dorit să fim parteneri în proiectul Coresi, care a devenit deja o referinţă pentru oraş şi pentru braşoveni. Acesta este unic atât prin conceptul în sine, cât şi prin arhitectură şi integrarea în spaţiul urban. Ambiţia noastră este de a realiza  proiectul după cele mai avansate norme tehnice şi constructive din piaţă, aducând în parteneriat competenţele acumulate în peste zece ani de activitate”, spune Daniela Kasper, CEO  Avantgarden Immo Invest.

    Complexul rezidenţial oferă perspectiva unică a doi parteneri cu expertize complementare: cea comercială şi cea rezidenţială. Proiectarea Coresi Avantgarden se va realiza după standarde BREEAM de dezvoltare durabilă şi respect al mediului înconjurător.

    Coresi Avantgarden beneficiază de infrastructura rutieră dezvoltată recent, de proximitatea cu cel mai mare parc al oraşului, dar şi cu zona de activităţi terţiare şi universitare. Complexul va fi dotat cu echipamente destinate confortului locuitorilor săi – locuri de joacă pentru copii, parcări, spaţii comerciale şi de utilitate publică.

    Coresi Avantgarden se adresează deopotrivă braşovenilor dar şi celor care doresc o locuinţă de vacanţă sau investitorilor dornici să-şi constituie un patrimoniu într-un oraş în continuă dezvoltare.

    Complexul va include trei tipuri de locuinţe: de tip studio, apartamente de două şi trei camere.

    Într-o primă fază, Coresi Avantgarden va prinde contur printr-un lot de 150 de apartamente, iar lucrările de construcţie vor începe în perioada martie-aprilie 2016. „Începând cu cel de-al doilea an, ritmul anual se va dubla sau tripla, în funcţie de capacitatea de absorbţie a pieţei”, adaugă Tatian Diaconu, CEO Immochan România.

    Immochan România are patru direcţii de business: dezvoltarea de proiecte imobiliare în parteneriat cu hipermarketurile Auchan; leasing pentru galeriile comerciale şi a retail park-urilor; activităţi de property management pentru galeriile comerciale şi valorizarea patrimonială a proprietăţilor grupului Auchan.

    Immochan a fost înfiinţat în 1976 pentru a gestiona patrimoniul Grupului, iar acum operează 375 de centre comerciale în 12 ţări, cumulând 2,3 milioane de metri pătraţi de galerii comerciale.

    Prin proiectul Coresi Avantgarden, compania îşi diversifică activitatea într-un domeniu nou – acela al dezvoltărilor rezidenţiale.

    Avantgarden Immo Invest este o companie specializată în promovarea, realizarea şi comercializarea de proiecte rezidenţiale, condusă de Daniela Kasper. Compania are un portofoliu de proiecte reprezentative, cumulând 1300 de apartamente construite în perioada 2006-2016: complexele rezidenţiale Avantgarden1 şi Avantgarden2 Braşov şi proiectul Avantgarden Tractorul, finalizat în 2016 şi comercializat în totalitate.

    In cadrul parteneriatului Coresi, Avantgarden va pune la dispoziţia proiectului competenţa acumulată în cei 10 ani de dezvoltări imobiliare – proiectare, arhitectură, management de proiect, vânzări, marketing.

  • Coresi Shopping Resort a atras în şase luni peste 4 milioane de vizitatori

    Coresi Shopping Resort a fost inspirat din arhitectura Braşovului, respectând oraşul din care face parte integrantă. Întregul concept arhitectural conceput de compania Sua Kay Architects din Lisabona, reprezintă o premieră  pe piaţa românească a centrelor comerciale, fiind proiectat sub certificare BREEAM Very Good.

    “Nu vindem mp2, ci construim locuri pentru oameni şi experienţe – aceasta credem că este cu adevărat misiunea noastră. La Coresi am pornit la drum dorindu-ne să oferim ceva diferit braşovenilor, nu doar prin discurs, ci şi prin fapte. Dincolo de cifre si obiective, am încercat să dezvoltăm mai mult decât un simplu centru comercial, un punct de atracţie pentru întreaga regiune, zi de zi”, spune Tatian Diaconu, director general al Immochan România.

    În cele şase luni de la lansare, Coresi Shopping Resort a înregistrat rezultate peste estimările iniţiale, cu o medie zilnică de peste 21.000 mii de vizitatori şi o creştere previzionată de 9% în luna septembrie. În ceea ce priveşte volumul vânzărilor, acesta a crescut constant, cu un procent de aproximativ 14% pe lună. Cel mai ridicat nivel al traficului de vizitatori şi al volumului de vânzări a fost înregistrat în lunile iulie-august, când Coresi Shopping Resort.

    În acest moment, Coresi Shopping Resort găzduieşte peste 100 de branduri, unele în premieră la Braşov, precum Starbucks, Swarovski, Zara, Douglas, Pizza Hut, Reserved sau Massimo Dutti, 13 restaurante, cinci cafenele, mai multe spaţii de divertisment şi opt săli de cinema, dintre care două multifuncţionale. De asemenea, complexul găzduieşte cel mai mare hipermarket din Transilvania, Auchan Coresi.

    Traficul estimat la momentul lansării a fost de peste opt milioane de vizitatori pe an, incluzând locuitorii Braşovului, pe cei din vecinătate, cât şi turiştii străini şi români.

    Fondată în 1976 în Franţa, Immochan, membră al grupului Auchan, este una din primele societăţi europene de dezvoltatori imobiliari, proprietari şi operatori de centre comerciale.

    În 2015 şi-a crescut patrimoniul de centre comerciale de la 340 la peste 380.

    Immochan România are patru direcţii de business: dezvoltarea de proiecte imobiliare în parteneriat cu hipermarketurile Auchan; leasing pentru galeriile comerciale şi a retail park-urilor; activităţi de property management pentru galeriile comerciale şi valorizarea patrimonială a proprietăţilor grupului Auchan.

    Immochan administrează în prezent 23 de galerii comerciale: galeria Titan, Crângaşi şi Drumul Taberei din Bucureşti, pe cea din Centrul comercial Auchan Piteşti, Coresi Shopping Resort din Braşov, fostele galerii Real din: Bucureşti, Craiova, Sibiu, Braşov, Bacău şi Târgu Mureş şi 12 galerii preluate în 2015: Timişoara Nord, Timişoara Sud, Oradea, Cluj-Napoca, Baia Mare, Satu Mare, Piteşti Găvana, Ploieşti, Constanţa, Galaţi, Berceni şi Pallady din Bucureşti.

    La începutul lunii decembrie 2014 Immochan a deschis galeria din Drumul Taberei şi în martie 2015 Coresi Shopping Resort din Braşov, primul centru comercial certificat BREEAM din Romania, nivel ‘Very Good”.

  • 200.000 de vizitatori în week-end la Coresi Shopping Resort. GALERIE FOTO

    Prin deschiderea acestui proiect cu o suprafaţă închiriabilă de 45.000 mp, reţeaua franceză Auhan a ajuns să opereze în România 33 de hipermarketuri, cel mai nou, cu o suprafaţă de 13.800 mp, fiind deschis la Braşov. La deschidere, 96% din suprafaţa centrului comercial este deja închiriată, 100 de magazine fiind deja funcţionale.

    “In urmă cu trei ani, pe 12 aprilie, grupul Auchan decidea să investească în România, într-o perioadă în care investitorii mai degrabă plecau. Şi nu la Bucureşti, o ţintă aleasă de majoritatea investitorilor, cu la Braşov, unde a cumpărat 100 de hectare, ceea ce reprezintă 8% din suprafaţa oraşului. Nu e suficient să cumperi o asemenea suprafaţă de teren şi să laşi să crească bălării pe el. Strict pentru populaţia oraşului Braşov proiectul este supradimensionat şi din start ne-am dorit ca oamenii să se urce în maşină şi să meargă o oră până la Coresi, unde să petreacă o după amiază întreagă. Nu mai cumpărăm ca în urmă cu cinci ani, de aceea încercăm să înlocuim procesul de shopping într-un fel de petrecere a timpului liber,” declară Tatian Diaconu, director general al Immochan România. 20% din suprafaţa Coresi este dedicată zonei de divertisment, iar noul centru comercial îşi propune să găzduiască 365 de evenimente pe an, având o scenă pe care să se desfăşoare spectacolele programate.

    În cadrul Coresi, hipermarketul Auchan se întinde pe o suprafaţă de 13.900 mp, fiind cel mai mare hipermarket din Transilvania.

    Auchan are la Braşov 100 de hectare din fosta platformă Tractorul, pe care primarul oraşului, George Scripcaru, vrea să o lege de centrul oraşului printr-un pod ce va fi construit peste calea ferată, în dreptul Sălii Sporturilor.

    Coresi Shopping Resort presupune o dezvoltare în mai multe etape astfel: Prima faza, reprezentând shopping resort-ul, este deja predată. În cea de-a doua fază va fi construit un parc comercial cu retaileri de mobilier şi decoraţiuni, bricolaj, articole sportive, service auto, benzinărie. Cea de-a doua fază va fi dezvoltată pe o suprafaţă totală de 13.500 mp, dintre care 7.500 mp sunt deja ocupaţi de 5 operatori care au închiriat spaţii cu suprafeţe cuprinse între 460 şi 2.400 mp. Proiectul demarează în mai şi va fi livrat către retaileri în octombrie 2015. World Class a închiriat deja o suprafaţă de 2.900 mp iar în luna iunie demarează construcţia, cu finalizare în octombrie. Fan Curier, de asemenea, îşi va dezvolta aici un HUB de 26.000 mp.

    Totodată, va fi dezvoltat un complex rezidenţial de 2.000 de apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha. Terenul va fi pregătit pentru dezvoltarea blocurilor, în etape succesive, corespunzătoare fazelor de construcţie.

    Immochan România are patru direcţii de business: dezvoltarea de proiecte imobiliare în parteneriat cu hipermarketurile Auchan; leasing pentru galeriile comerciale şi a retail park-urilor; activităţi de property management pentru galeriile comerciale şi valorizarea patrimonială a proprietăţilor grupului Auchan.

    La sfârşitul anului trecut Immochan România a deschis Centrul Comercial Auchan Drumul Taberei, în Bucureşti care, împreună cu proiectul dezvoltat în Braşov, Coresi Shopping Resort, reprezintă o investiţie totală de 120 de milioane de euro.

    Immochan a fost înfiinţat în 1976 pentru a se ocupa de patrimoniul grupului, iar acum gestionează 379 de centre comerciale în 12 ţări, cumulând 2,3 milioane de metri pătraţi de galerii comerciale.

  • Tatian Diaconu, Immochan România: „Trebuie să fim creatori de experienţe. Astfel riscăm să auzim şi în România despre malluri care sunt goale”.

    El adaugă că “realitatea dovedeşte că este de preferat să investim în clădiri nu neapărat din considerente legate de LEAD sau BREAM, ci pur şi simplu de motivaţii care ţin strict de domeniul financiar şi de protecţia mediului. Se merită să investeşti în materiale de calitate de la bun început şi în primii zece ani de funcţionare să-ţi recuperezi investiţia”.

    Compania pe care o conduce dezvoltă centrul comercial Coresi din Braşov, care va fi deschis în luna martie a acestui an. ”Coresi este primul proiect comercial de anvergură care va deservi un oraş cu o populaţie de 370.000 de locuitori, dar care nu dispune în prezent de nicio astfel de facilitate”, afirmă Diaconu. Dezvoltat pe fosta platformă industrială Tractorul, anterior abandonată, Coresi este cel mai amplu proiect de regenerare urbană din România, readucând la viaţă 8% din suprafaţa oraşului. Coresi va găzdui un hipermarket Auchan cu o suprafaţă de vânzare de 13.300 mp şi o galerie comercială cu o suprafaţă închiriabilă de 32.000 de metri pătraţi şi o lungime de 650 de metri. Complexul va fi deservit de un spaţiu de parcare ce include 3.000 de locuri. Bugetul alocat pentru Coresi este de 60 de milioane de euro, din care până acum au fost cheltuiţi deja 35 de milioane de euro, confrorm planurilor, afirmă Diaconu. Tot el explică în detaliu de ce investiţia nu trebuie să depăşească un anumit prag, peste care recuperarea banilor ar deveni imposibilă. Calculele care se fac vizează nu numai preţul terenului, al construcţiei, dar şi încasările aşteptate de-a lungul anilor. Iar studiile derulate pentru Coresi arată că traficul estimat se plasează la 10 milioane de vizitatori pe an, vizând deopotrivă locuitorii oraşului, pe cei din vecinătate, dar şi turiştii străini şi români. La baza acestei estimări, adaugă directorul Immochan România, se află amploarea zonei de atracţie şi potenţialul ei turistic, accesul facilitat de mijloacele de transport în comun şi infrastructura rutieră. Conform estimărilor Immochan, Coresi va atrage zilnic 25.000 de vizitatori iar venitul mediu pe cap de locuitor în Braşov este de 575 de euro, în vreme ce turiştii declară că au veniri medii de aproape două ori mai mari. Dealtfel, Immochan este singurul dezvoltator care s-a încumetat să demareze contrucţia unui centru comercial la Braşov, deşi îşi declaraseră anterior interesul şi NEPI, compania poloneză Echo Investments şi Cora. În vreme ce concurenţa a preferat să mai aştepte, Immochan a demarat un proiect a cărui construcţie este realizată în proporţie de două treimi şi care ar urma să fie inaugurat în primăvara anului viitor. Francezii vor beneficia de avantajul primului venit, chiar dacă vreunul dintre concurenţii său va decide să-şi pună în aplicare planurile în privinţa oraşului de la poalele Tâmpei. De regulă, retailerii îşi fac calcule în ce priveşte numărul de clienţi pe care îi pot atrage într-un oraş, şi cel mai probabil majoritatea vor prefera să fie prezenţi în Coresi. În plus, Tatian Diaconu mizează în privinţa proiectului de la Braşov pe dezvoltarea lui ca un centru de atracţie pentru întreaga familie, pentru a genera astfel trafic; după cum punctează chiar el, cumpărăturile pot fi făcute şi de acasă, din faţa calculatorului, dar odată ajunşi într-un astfel de centru comercial pot cheltui sub îndemnul impusului.

    ”Din punctul meu de vedere, aş propune să răspundem cu toţii la întrebarea de ce facem să evolueze centrele comerciale? Consumatorul nu este cel al lui Immochan, al dezvoltatorului sau al unui anumit retailer. Suntem fiecare dintre noi şi încercăm să intuim ce-şi doreşte consumatorul. Din punct de vedere al dezvoltatorului am înţeles foarte clar că nu mai suntem în poziţia în care vindem metri pătraţi. Suntem conştienţi de faptul că suntem creatori de experienţe. Plecând de la faza de idee, urmând cea de planşă, apoi faza de construcţii şi ajungând în cele din urmă la partenerii noştri din retail care au o responsabilitate fantastică de a contribui la bunul mers al centrelor comerciale, atunci cred că la fiecare dintre aceste etape trebuie să avem în minte că singurul care decide succesul unui proiect este consumatorul. Iar ideea <de la shopping place la place to be> cred că subliniază această schimbare. S-a terminat cu ideea de a merge într-un centru comercial pentru că este promoţie la un anumit produs. Mergem acum în centrul comercial pentru că ne dorim să petrecem în familie sau cu prietenii două ore sau o după-amiază cu experienţe inedite. Şi rolul nostru acum este, şi insist asupra faptului că este un rol comun, să creem aceste experienţe. Astfel riscăm să auzim şi în România despre malluri care sunt goale”.

  • Azi s-a deschis centrul comercial Auchan Drumul Taberei, cu al optulea hipermarket al reţei în Bucureşti

    Situat pe un teren de peste 2,66 hectare, în vestul Bucureştiului, centrul comercial are o parcare cu 1.600 de locuri.

    „ Proiectul din Drumul Taberei este un alt tip de format dezvoltat de Auchan şi Immochan, un centrul comercial în mijlocul unui cartier care se va diferenţia de competiţie printr-un spirit orientat către practicitate, către simplitate,” declară Tatian Diaconu, director general al Immochan România.

    „Deschidem al 32-lea hipermarket Auchan din România şi al optulea hipermarket Auchan din Bucureşti. După cele 20 de remodelări pe care le-am finalizat înainte de Paşte, inaugurăm în această lună Centrul Comercial Auchan Drumul Taberei,”, declară Frederic Bellon, director general al Auchan România.

    Al optulea hipermarket Auchan din Bucureşti are peste 55.000 de produse alimentare şi nealimentare.

    Pe 7 noiembrie 2006 a fost deschis primul hipermarket Auchan, la Bucureşti, în cartierul Titan. În 2015 este prevăzuta o nouă deschidere in parteneriat cu Immochan, divizia imobiliara a grupului Auchan, proiectul Coresi Shopping Resort Braşov.

    Immochan România s-a înfiinţat în ianuarie 2012 iar în prezent administrează zece galerii comerciale: patru în Bucureşti (Centrele Comerciale Auchan Titan, Vitan, Crângaşi şi Drumul Taberei) şi şase în ţară – în Piteşti-Bradu, Craiova-Craioviţa, Sibiu, Braşov-Eliana Mall, Bacău şi Târgu Mureş-Sud. Cele nouă galerii reunesc 45.000 mp de suprafaţă închiriabilă.

    Immochan România are în dezvoltare un nou proiect: Coresi Shopping Resort Braşov, valoarea totală a investiţiilor fiind de 60 de milioane de euro.

    Immochan a fost înfiinţat în 1976 special pentru a se ocupa de patrimoniul grupului, iar acum gestionează 340 de centre comerciale în 12 ţări, cumulând 2 milioane de metri pătraţi de galerii comerciale.

    Immochan a fost înfiinţat în 1976 cu scopul gestionării patrimoniul grupului. În prezent, compania gestionează 340 de centre comerciale în 12 ţări, reprezentând peste 2 milioane de metri pătraţi de galerii comerciale.

  • Coresi Shopping Resort este închiriat în proporţie de 80%

    Coresi Shopping Resort, dezvoltat de Immochan România avansează conform planurilor stabilite, lucrările fiind realizate în proporţie de peste două treimi. În acest moment clădirea este ridicată în întregime, închiderea faţadelor este realizată în proporţie de 90% iar parcarea este construită în procent de 50%. „Facem tot posibilul ca în 2-3 săptămâni să terminăm lucrările în exterior, înainte de debutul sezonului rece. Astfel, odată ce vom putea lucra doar la interior, avansul lucrărilor nu va mai fi influenţat de ploi sau îngheţ şi vom putea intra în linie dreaptă pentru finalizarea ultimei etape a construcţiei, cea în care sunt realizate instalaţiile şi amenajările. Prin urmare, în luna decembrie a acestui an vom putea livra către marii operatori circa jumătate din spaţiul Coresi, urmând ca în a doua jumătate a lunii ianuarie să finalizăm acest proces. Primele livrări vor fi făcute către chiriaşii care au contractat suprafeţe mai mari, pentru că amenajarea spaţiilor lor durează mai mult”, declară Tatian Diaconu, Director General al Immochan România.

    Pentru 80% din suprafaţa Coresi Shopping Resort sunt deja semnate contracte de închiriere cu retaileri români şi internaţionali, unul dintre cele mai noi contracte fiind cel încheiat cu H&M, care a contractat un spaţiu de 2.200 mp, aflat în apropierea uneia dintre cele cinci intrări ale proiectului. „H&M este unul dintre cei mai importanţi operatori de fashion şi prin parteneriatul cu acest retailer întregim experienţa de shopping a viitorilor clienţi, pentru că ne dorim să facem din Coresi Shopping Resort o destinaţie preferată nu numai pentru locuitorii oraşului ci şi pentru cei din întreaga regiune”, declară Tatian Diaconu.

    Astfel, cu jumătate de an înainte de inaugurarea Coresi Shopping Resort, programată pentru luna martie a anului viitor, Immochan România se află în faze avansate de negociere pentru acoperirea în mod optim a 20% din suprafaţa centrului comercial. Acesta va include cel mai mare hipermarket Auchan din Transilvania (13.300 mp), branduri cunoscute între care se numără cele ale grupurilor Inditex şi Kenvelo, dar şi cele ale retailerilor ca Flanco, Decimas, Sabrini, Yves Rocher, TUI Travel, Arsis – Vodafone, Inmedio şi Sensiblu.

    Cele mai noi parteneriate sunt cele semnate cu H&M, iStyle Apple Premium Reseller şi Office Shoes. O parte dintre retailerii care vor fi prezenţi în Coresi sunt la primul pas pe piaţa românească, un exemplu în acest sens fiind retailerul de articole sportive spaniol Decimas.

    „În acest moment, spaţiile de dimensiuni medii, cu suprafeţe cuprinse între 500 şi 1.000 mp, nu mai sunt disponibile şi am fost puşi în situaţia de a nu putea onora cererile unor retaileri care îşi doreau să fie prezenţi în cadrul Coresi Shopping Resort. Prin urmare, ne gândim din ce în ce mai mult să demarăm cât mai repede lucrările la faza a doua a proiectului, cea de retail park, în care vom reuni comercianţi care au nevoie de spaţii cuprinse între 1.000 şi 2.000 mp.

    Un lucru interesant este faptul că în acest moment este vizibil interesul unor retaileri internaţionali care în primă fază s-au arătat reticenţi. Pentru a fi cât mai transparenţi vom organiza pe 14 octombrie un eveniment pe şantier pentru reprezentanţi ai retailerilor care vor putea vedea concret ritmul în care avansează lucrările”, spune Tatian Diaconu.

    Cu un buget de investiţii de 60 de milioane de euro, Coresi Shopping Resort va deveni o destinaţie de shopping şi petrecere a timpului liber ce se adresează nu numai locuitorilor din Braşov, ci celor din întreaga regiune. Proiectul include un centru de distracţii indoor şi o zonă de cinema, cu o suprafaţă de 3.200 mp pentru opt săli digitale, în mare parte multifuncţionale, care vor putea fi transformate în săli de conferinţe, de teatru sau de recepţie. Galeria comercială are o suprafaţă de 32.000 mp şi o lungime de 650 metri, 10% din galerie fiind destinată zonei de food court. În exterior sunt construite 2.400 de locuri de parcare iar pe câteva hectare sunt amenajate spaţii verzi.

    Immochan România s-a înfiinţat în ianuarie 2012 iar în prezent administrează nouă galerii comerciale: trei în Bucureşti (Centrele Comerciale Auchan Titan, Vitan şi Crângaşi) şi şase în ţară – în Piteşti-Bradu, Craiova-Craioviţa, Sibiu, Braşov-Eliana Mall, Bacău şi Târgu Mureş-Sud. Cele nouă galerii reunesc 35.000 mp de suprafaţă închiriabilă.

    Immochan România are în dezvoltare două proiecte: Coresi Shopping Resort Braşov şi Centrul Comercial Auchan Drumul Taberei, în Bucureşti, valoarea totală a investiţiilor fiind de 120 de milioane de euro.

    Fondată în 1976, Immochan, filiala imobiliară a Grupului Auchan, este una dintre primele societăţi europene de dezvoltatori imobiliari, proprietari şi operatori de centre comerciale. În 2013, pe plan internaţional, Immochan a investit 617 milioane de euro în 235.000 mp de galerii comerciale; societatea gestionează 362 de centre comerciale în 12 ţări, cumulând 2,3 milioane de mp de galerie comercială (GLA).