Tag: TĂTARI

  • Vladimir Putin i-a avertizat pe tătarii din Crimeea să nu încerce să obţină statut special

    Musulmanii tătari reprezintă mai mult de zece la sută din populaţia Crimeei şi s-au opus în mare parte anexării peninsulei la Rusia anul trecut, din cauza deportărilor în masă ordonate de Moscova în perioada sovietică. Ei au fost supuşi presiunilor pentru a respecta noile autorităţi.

    În timpul unei vizite de trei zile în Crimeea pentru a promova turismul şi dezvoltarea, Putin s-a întâlnit luni cu reprezentanţii mai multor minorităţi, inclusiv cu cei ai tătarilor, în satul Opolznevoe.

    “Relaţiile interetnice sunt o problemă delicată”, a afirmat Putin în cadrul întânirii. “Consider că orice speculaţie privind drepturi speciale pentru o anumită etnie este extrem de periculoasă”, a adăugat el.

    Preşedintele a mai spus că Moscova nu va permite organizaţiilor străine pentru apărarea drepturilor omului să destabilizeze peninsula sub pretextul problemelor cu care se confruntă tătarii, cel mai mare grup etnic din Crimeea după ruşi şi ucraineni.

    Rusia a fost criticată de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), ONU, Consiliul Europei şi Turcia pentru tratamentul aplicat minorităţii tătare.

    După anexarea Crimeei în 2014, forţele de securitate ruse au efectuat raiduri la Consiliul reprezentanţilor tătarilor din Crimeea (Mejlis) şi i-au evacuat din sediu. Rusia a închis de asemenea postul de televiziune al tătarilor, ATR.

    Mai mulţi activişti tătari locali au fost ucişi, bătuţi sau daţi dispăruţi, iar doi lideri ai comunităţii au primit interdicţie de intrare în Crimeea.

    Moscova a făcut însă şi câteva gesturi de conciliere faţă de tătarii din Crimeea, reabilitându-i alături de alte minorităţi etnice care au avut de suferit în perioada lui Stalin şi acordând statut oficial limbii lor.

    În timp ce a încercat să inhibe activitatea tătarilor din Crimeea loiali Kievului, Moscova a căutat să promoveze noi organizaţii ale tătarilor care ar fi dispuse să coopereze cu Kremlinul.

  • Percheziţii la sediul postului de televiziune al tătarilor din Crimeea

    “Aproximativ 50 de poliţişti, inclusiv din forţele de securitate, complet înarmaţi, au venit în această (luni) dimineaţa în clădirea postului”, a declarat Budjurova, care este şi corespondentă AFP în Crimeea.

    Însoţiţi de anchetatori de la Centrul local de luptă împotriva extremismului, “ei ocupă aproape toate birourile şi nu lasă pe nimeni să iasă”, a precizat ea.

    Poliţiştii “efectuează o percheziţie vizând să confişte toate suporturile electronice cu informaţii despre o manifestaţie a tătarilor în Crimeea, în 2014”, împotriva anexării peninsulei de către Rusia, a precizat Budjurova.

    În timpul percheziţiei, postul a fost nevoit să-şi închidă antena şi emitea doar pe Internet şi prin satelit, potrivit aceleiaşi surse.

    “Clădirea noastră este mare, percheziţia riscă să dureze până foarte târziu în noapte”, a adăugat ea.

    Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a denunţat această percheziţie ca “inacceptabilă”.

    “Această practică a amestecului în presa liberă şi independentă nu poate să fie tolerată într-o regiune a OSCE”, a declarat reprezentanta acestei organizaţii pentru Libertatea Presei, Dunja Mijatovic, citată într-un comunicat.

    Postul a fost acuzat în septembrie de “extremism”, iar Ministerul local de Interne a afirmat că a fost informat că ATR “intensifică în mod intenţionat, în rândul tătarilor din Crimeea, o lipsă de încredere faţă de autorităţile” ruseşti.

    De la anexarea Crimeei de către Rusia, acest post independent, fondat în 2005, imediat după “revoluţia portocalie” prooccidentală, se teme că va fi închis.

    Un post privat, ATR vrea să fie “vocea” tătarilor, populaţia originară a peninsulei, deportată în masă de către Stalin la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, şi care a putut să revină în acest teritoriu abia în anii ’80.

    Atunci când Moscova a anexat Peninsula Crimeea, în martie, în urma unui referendum contestat, cei aproximativ 300.000 de tătari din acest teritoriu, reprezentând aproximativ 12% din populaţia peninsulei, au boicotat votul în masă.

    Potrivit Kremlinului, 97% dintre cei care au votat au ales asocierea cu Rusia. De la instalarea autorităţilor ruseşti, tătarii din Crimeea afirmă că se confruntă cu numeroase dificultăţi.