BusinessMagazin

Tag: talibani

  • Trump anunţă încetarea negocierilor cu talibanii după atacurile de la Kabul, în care au murit şi doi români

    Preşedintele american a scris pe Twitter că a decis să renunţe la această întâlnire după ce talibanii au revendicat atacurile din ultimele zile de la Kabul, care au dus inclusiv la moartea unui militar american.

    „Necunoscut pentru aproape nimeni, eu şi principalii lideri talibani şi, separat, preşedintele Afganistanului, urmam să ne întâlnim în mod secret la Camp David duminică”, a scris Trump pe Twitter. „Din păcate, pentru a-şi crea un avantaj, au decis să organizeze un atac la Kabul, care a dus la moartea unuia dintre soldaţii noştri, dar şi a altor 11 persoane”, a adăugat liderul de la Washington.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Mai multe rachete au fost lansat asupra palatului prezidenţial de la Kabul

    Prima rachetă a aterizat în apropierea palatului prezidenţial, în timp ce a doua a aterizat în apropierea unei baze NATO şi ambasadei Statelor Unite la Kabul, a declarat Jan Agha, un oficial al Poliţiei.

    Autorităţile nu au raportat victime în urma atacurilor cu rachete.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statele Unite anunţă o recompensă de 5 milioane dolari pentru capturarea liderului talibanilor pakistanezi

    Departamentul de Stat american a anunţat şi recompense de câte trei milioane de dolari pentru informaţii despre doi lideri ai unor grupuri afiliate Mişcării talibanilor pakistanezi, Abdul Wali şi Mangal Bagh, acuzaţi că atacă vehicule NATO de aprovizionare.

    Anunţul a fost făcut în timpul vizitei la Washington a ministrului pakistanez de Externe, pentru discuţii despre intensificarea operaţiunilor de combatere a terorismului şi despre strategia SUA în Afganistan.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Probabil nimeni nu se aştepta la aşa ceva. Mutarea care surprinde o lume întreagă. Planul SUA cu talibanii

    Afirmaţia a fost făcută luni, la Kabul, de secretarul de Stat american, Rex Tillerson, citat de Associated Press şi Axios.com.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI

  • Cel puţin 74 de morţi într-o serie de atentate comise de talibani în Afganistan

    “Această serie de atentate este cea mai gravă din anul 2017”, a declarat Murad Ali Murad, adjunct al ministrului afgan de Interne.

    Unul dintre cele mai grave atacuri a avut loc în provincia Paktia, situată în sudul Afganistanului, unde au fost ucise 41 de persoane – 21 de poliţişti şi 20 de civili. Atacul talibanilor a vizat o secţie de poliţie din oraşul Gardez, unde au fost comise două atentate sinucigaşe. Printre persoanele ucise se numără şeful poliţiei provinciale, Toryalai Abdyani. Alţi 48 de poliţişti şi 110 civili au fost răniţi în acest atac.

    Alte 30 de persoane – 25 de agenţi de poliţie şi cinci civili – au fost ucise în provincia Ghazni.

    Trei poliţişti au murit într-un atac comis în regiunea Farah.

    Mişcarea talibanilor afgani a revendicat toate atacurile.

  • Enciclopedia terorismului: Talibanii, cei care au rezistat celor mai puternice armate din lume

    Business Magazin vă prezintă cele mai puternice grupări insurgente din lumea nesigură în care trăim. În numărul viitor, ISIS

    Viitoarea fază a conflictului din Afganistan poate avea consecinţe dincolo de regiune.

    Talibanii au fost înlăturaţi de la putere în Afganistan în 2001, pentru că au protejat Al-Qaeda, dar nu au fost înfrânţi în totalitate. Cu o forţă armată formată dintr-un nucleu dur estimat la circa 60.000 de luptători, talibanii sunt cea mai puternică grupare de insurgenţi din Afganistan, controlând civilii din sudul şi estul ţării. Gruparea s-a extins şi în ţara vecină, Pakistan, unde mii de luptători din vestul tribal al ţării se luptă cu forţele guvernamentale.

    În condiţiile în care misiunile internaţionale din Afganistan se apropie de sfârşit, talibanii ameninţă să destabilizeze regiunea, să adăpostească grupări teroriste cu ambiţii globale şi să anuleze progresele realizate în domeniul drepturilor omului şi economiei, în regiunile unde deţin controlul.

    Cu toate că este improbabil ca talibanii să răstoarne guvernul şi să readucă la putere emiratul, reprezintă un pericol serios pentru autorităţile de la Kabul, în timp ce Statele Unite şi NATO îşi restrâng prezenţa în regiune, potrivit unei analize realizate de organizaţia independentă Council on Foreign Relations.

    Rezistenţa insurgenţilor pune sub semnul întrebării proiectul de construcţie a statului afgan, care a costat susţinătorii internaţionali sute de miliarde de dolari.

    Coaliţia condusă de Statele Unite a înregistrat aproape 3.500 de morţi şi peste 10.000 de răniţi în luptele din Afganistan. Din 2001, cel puţin 21.000 de civili afgani au fost ucişi în conflict, iar 3 milioane de oameni au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele, potrivit agenţiei ONU pentru refugiaţi.

    Retragerea forţelor internaţionale din Afganistan ridică întrebări despre strategia Pakistanului în sudul Asiei şi controlul asupra talibanilor afgani. Insurgenţii nu s-ar fi dezvoltat fără protecţia Pakistanului, al cărui sistem de securitate i-a susţinut în anii 1990 şi a menţinut legăturile cu aceştia după anul 2001.

    Pakistanul promovează de mult timp o doctrină strategică: un regim favorabil la Kabul, pentru a evita să fie prins între principalul său rival, India, la est, şi un Afganistan pro-India la vest. Alături de mai multe grupări militante, facţiunile talibane pakistaneze s-au dezvoltat în sanctuare de-a lungul frontierei pe care armata pakistaneză a creat-o pentru talibanii afgani. Dar Pakistanul nu controlează militanţii islamişti pe care i-a protejat, iar armata se confruntă în prezent cu o mişcare ale cărei obiective diferă de cele ale talibanilor afgani. Talibanii pakistanezi luptă împotriva administraţiei de la Islamabad, care a susţinut politica americană după atentatele de la 11 septembrie 2001. Mii de militanţi islamici suniţi au înfiinţat tabere rudimentare de-a lungul graniţei afgano-pakistaneze. Acolo au adăpostit luptători ai al‑Qaeda şi grupări jihadiste afiliate.

    În iunie 2013, forţele afgane au preluat responsabilitatea de la coaliţia internaţională pentru asigurarea securităţii, o precondiţie pentru retragerea zecilor de mii de militari, în frunte cu cei americani. În 2014, alegerile prezidenţiale au permis primul transfer democratic de putere în Afganistan. Aceste evoluţii ar putea reduce argumentele talibanilor, care îşi asumă rezistenţa faţă de ocupaţia străină, dar aceştia îşi justifică continuarea campaniei militare prin faptul că guvernul ar fi ilegitim şi ne-islamic, o marionetăa Occidentului.
    Pe de altă parte, persistenţa unor instituţii ale statului ineficiente, corupte şi deseori lipsite de credibilitate în Afganistan şi Pakistan ar putea da gherilelor talibane un impact supradimensionat asupra securităţii, dezvoltării şi democratizării ambelor state, după retragerea forţelor internaţionale.

    Cum au apărut Talibanii.

    În 1994, Afganistatul era dominat de anarhie. Armata Roşie a Uniunii Sovietice se retrăsese din Afganistan cu cinci ani înainte, iar sprijinul internaţional pentru jihadul antisovietic, condus de SUA şi Arabia Saudită, a dispărut la scurt timp. Afghanistanul, plin de arme, nu avea la începutul anilor 1990 un guvern sau o economie funcţională. În vidul postsovietic, mujahedinii, lorzi ai războiului care aveau ca obiectiv comun cauza antisovietică, s-au luptat pentru putere, iar guvernul condus de Partidul Democratic al Poporului din Afganistan s-a prăbuşit în 1992. Ţara s-a afundat în război civil, iar carnagiul nu a dus la un cîştigător clar.

     

  • Enciclopedia terorismului: Talibanii, cei care au rezistat celor mai puternice armate din lume

    Business Magazin vă prezintă cele mai puternice grupări insurgente din lumea nesigură în care trăim. În numărul viitor, ISIS

    Viitoarea fază a conflictului din Afganistan poate avea consecinţe dincolo de regiune.

    Talibanii au fost înlăturaţi de la putere în Afganistan în 2001, pentru că au protejat Al-Qaeda, dar nu au fost înfrânţi în totalitate. Cu o forţă armată formată dintr-un nucleu dur estimat la circa 60.000 de luptători, talibanii sunt cea mai puternică grupare de insurgenţi din Afganistan, controlând civilii din sudul şi estul ţării. Gruparea s-a extins şi în ţara vecină, Pakistan, unde mii de luptători din vestul tribal al ţării se luptă cu forţele guvernamentale.

    În condiţiile în care misiunile internaţionale din Afganistan se apropie de sfârşit, talibanii ameninţă să destabilizeze regiunea, să adăpostească grupări teroriste cu ambiţii globale şi să anuleze progresele realizate în domeniul drepturilor omului şi economiei, în regiunile unde deţin controlul.

    Cu toate că este improbabil ca talibanii să răstoarne guvernul şi să readucă la putere emiratul, reprezintă un pericol serios pentru autorităţile de la Kabul, în timp ce Statele Unite şi NATO îşi restrâng prezenţa în regiune, potrivit unei analize realizate de organizaţia independentă Council on Foreign Relations.

    Rezistenţa insurgenţilor pune sub semnul întrebării proiectul de construcţie a statului afgan, care a costat susţinătorii internaţionali sute de miliarde de dolari.

    Coaliţia condusă de Statele Unite a înregistrat aproape 3.500 de morţi şi peste 10.000 de răniţi în luptele din Afganistan. Din 2001, cel puţin 21.000 de civili afgani au fost ucişi în conflict, iar 3 milioane de oameni au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele, potrivit agenţiei ONU pentru refugiaţi.

    Retragerea forţelor internaţionale din Afganistan ridică întrebări despre strategia Pakistanului în sudul Asiei şi controlul asupra talibanilor afgani. Insurgenţii nu s-ar fi dezvoltat fără protecţia Pakistanului, al cărui sistem de securitate i-a susţinut în anii 1990 şi a menţinut legăturile cu aceştia după anul 2001.

    Pakistanul promovează de mult timp o doctrină strategică: un regim favorabil la Kabul, pentru a evita să fie prins între principalul său rival, India, la est, şi un Afganistan pro-India la vest. Alături de mai multe grupări militante, facţiunile talibane pakistaneze s-au dezvoltat în sanctuare de-a lungul frontierei pe care armata pakistaneză a creat-o pentru talibanii afgani. Dar Pakistanul nu controlează militanţii islamişti pe care i-a protejat, iar armata se confruntă în prezent cu o mişcare ale cărei obiective diferă de cele ale talibanilor afgani. Talibanii pakistanezi luptă împotriva administraţiei de la Islamabad, care a susţinut politica americană după atentatele de la 11 septembrie 2001. Mii de militanţi islamici suniţi au înfiinţat tabere rudimentare de-a lungul graniţei afgano-pakistaneze. Acolo au adăpostit luptători ai al‑Qaeda şi grupări jihadiste afiliate.

    În iunie 2013, forţele afgane au preluat responsabilitatea de la coaliţia internaţională pentru asigurarea securităţii, o precondiţie pentru retragerea zecilor de mii de militari, în frunte cu cei americani. În 2014, alegerile prezidenţiale au permis primul transfer democratic de putere în Afganistan. Aceste evoluţii ar putea reduce argumentele talibanilor, care îşi asumă rezistenţa faţă de ocupaţia străină, dar aceştia îşi justifică continuarea campaniei militare prin faptul că guvernul ar fi ilegitim şi ne-islamic, o marionetăa Occidentului.
    Pe de altă parte, persistenţa unor instituţii ale statului ineficiente, corupte şi deseori lipsite de credibilitate în Afganistan şi Pakistan ar putea da gherilelor talibane un impact supradimensionat asupra securităţii, dezvoltării şi democratizării ambelor state, după retragerea forţelor internaţionale.

    Cum au apărut Talibanii.

    În 1994, Afganistatul era dominat de anarhie. Armata Roşie a Uniunii Sovietice se retrăsese din Afganistan cu cinci ani înainte, iar sprijinul internaţional pentru jihadul antisovietic, condus de SUA şi Arabia Saudită, a dispărut la scurt timp. Afghanistanul, plin de arme, nu avea la începutul anilor 1990 un guvern sau o economie funcţională. În vidul postsovietic, mujahedinii, lorzi ai războiului care aveau ca obiectiv comun cauza antisovietică, s-au luptat pentru putere, iar guvernul condus de Partidul Democratic al Poporului din Afganistan s-a prăbuşit în 1992. Ţara s-a afundat în război civil, iar carnagiul nu a dus la un cîştigător clar.

     

  • Talibanii neagă informaţia din presă potrivit căreia liderul lor s-ar fi întâlnit cu Vladimir Putin

    Săptămâna trecută, un oficial rus de rang înalt a declarat că interesele Rusiei “coincid în mod obiectiv” cu cele ale talibanilor în lupta împotriva grupării Stat Islamic, care are un bastion în estul Afganistanului, relatează Reuters în pagina electronică.

    Oficialul preciza că au fost stabilite canale de comunicaţii cu talibanii pentru a face schimb de informaţii.

    Moscova, care în prezent conduce o campanie de bombardamente în Siria împotriva grupării Stat Islamic, este îngrijorată de posibila extindere a mişcării radicale din Afganistan în statele vecine precum Tadjikistan sau Uzbekistan.

    Talibanii au afirmat într-un comunicat că sunt în contact cu ţări din regiune, dar au precizat că nu au discutat despre un sprijin împotriva Statului Islamic.

    “Emiratul Islamic are contacte cu multe ţări regionale pentru a pune capăt invaziei americane din ţara noastră şi considerăm că acesta este dreptul nostru legitim”, a subliniat organizaţia islamistă.

    “Dar nu vedem nevoia de a primi ajutor din partea nimănui referitor la Daesh (gruparea SI-n.r.) şi nici nu am contactat sau discutat cu cineva despre acest lucru”, au adăugat talibanii.

    Publicaţia britanică The Sunday Times a citat un comandant taliban care afirma că Putin s-a întâlnit în septembrie cu liderul talibanilor, mollahul Akhtar Mansour, pentru a discuta despre un posibil sprijin din partea Rusiei.

    “Putin s-ar fi întâlnit cu Mansour la cină, seara târziu, la o bază militară din Tadjikistan, în septembrie”, a relatat publicaţia, adăugând că un purtător de cuvânt al Kremlinului a precizat că aceste informaţii “nu sunt relevante”.

    Mansour, mult timp adjunct al fondatorului mişcării talibane, mollahul Mohammad Omar, a preluat conducerea grupării după anunţul din iulie potrivit căruia Omar a murit în urmă cu peste doi ani, iar decesul său a fost ţinut secret.

    Militanţii talibani au avut confruntări cu grupări care au jurat credinţă organizaţiei Stat Islamic, în special în provincia estică Nangarhar, unde contestă conducerea talibanilor asupra insurgenţei.

    Confruntarea ar putea avea de asemenea legătură cu o luptă internă între talibani, întrucât unii dintre ei resping conducerea lui Mansour.

  • Enciclopedia terorismului: Talibanii, cei care au rezistat celor mai puternice armate din lume

    Business Magazin vă prezintă cele mai puternice grupări insurgente din lumea nesigură în care trăim. În numărul viitor, ISIS

    Viitoarea fază a conflictului din Afganistan poate avea consecinţe dincolo de regiune.

    Talibanii au fost înlăturaţi de la putere în Afganistan în 2001, pentru că au protejat Al-Qaeda, dar nu au fost înfrânţi în totalitate. Cu o forţă armată formată dintr-un nucleu dur estimat la circa 60.000 de luptători, talibanii sunt cea mai puternică grupare de insurgenţi din Afganistan, controlând civilii din sudul şi estul ţării. Gruparea s-a extins şi în ţara vecină, Pakistan, unde mii de luptători din vestul tribal al ţării se luptă cu forţele guvernamentale.

    În condiţiile în care misiunile internaţionale din Afganistan se apropie de sfârşit, talibanii ameninţă să destabilizeze regiunea, să adăpostească grupări teroriste cu ambiţii globale şi să anuleze progresele realizate în domeniul drepturilor omului şi economiei, în regiunile unde deţin controlul.

    Cu toate că este improbabil ca talibanii să răstoarne guvernul şi să readucă la putere emiratul, reprezintă un pericol serios pentru autorităţile de la Kabul, în timp ce Statele Unite şi NATO îşi restrâng prezenţa în regiune, potrivit unei analize realizate de organizaţia independentă Council on Foreign Relations.

    Rezistenţa insurgenţilor pune sub semnul întrebării proiectul de construcţie a statului afgan, care a costat susţinătorii internaţionali sute de miliarde de dolari.

    Coaliţia condusă de Statele Unite a înregistrat aproape 3.500 de morţi şi peste 10.000 de răniţi în luptele din Afganistan. Din 2001, cel puţin 21.000 de civili afgani au fost ucişi în conflict, iar 3 milioane de oameni au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele, potrivit agenţiei ONU pentru refugiaţi.

    Retragerea forţelor internaţionale din Afganistan ridică întrebări despre strategia Pakistanului în sudul Asiei şi controlul asupra talibanilor afgani. Insurgenţii nu s-ar fi dezvoltat fără protecţia Pakistanului, al cărui sistem de securitate i-a susţinut în anii 1990 şi a menţinut legăturile cu aceştia după anul 2001.

    Pakistanul promovează de mult timp o doctrină strategică: un regim favorabil la Kabul, pentru a evita să fie prins între principalul său rival, India, la est, şi un Afganistan pro-India la vest. Alături de mai multe grupări militante, facţiunile talibane pakistaneze s-au dezvoltat în sanctuare de-a lungul frontierei pe care armata pakistaneză a creat-o pentru talibanii afgani. Dar Pakistanul nu controlează militanţii islamişti pe care i-a protejat, iar armata se confruntă în prezent cu o mişcare ale cărei obiective diferă de cele ale talibanilor afgani. Talibanii pakistanezi luptă împotriva administraţiei de la Islamabad, care a susţinut politica americană după atentatele de la 11 septembrie 2001. Mii de militanţi islamici suniţi au înfiinţat tabere rudimentare de-a lungul graniţei afgano-pakistaneze. Acolo au adăpostit luptători ai al‑Qaeda şi grupări jihadiste afiliate.

    În iunie 2013, forţele afgane au preluat responsabilitatea de la coaliţia internaţională pentru asigurarea securităţii, o precondiţie pentru retragerea zecilor de mii de militari, în frunte cu cei americani. În 2014, alegerile prezidenţiale au permis primul transfer democratic de putere în Afganistan. Aceste evoluţii ar putea reduce argumentele talibanilor, care îşi asumă rezistenţa faţă de ocupaţia străină, dar aceştia îşi justifică continuarea campaniei militare prin faptul că guvernul ar fi ilegitim şi ne-islamic, o marionetăa Occidentului.
    Pe de altă parte, persistenţa unor instituţii ale statului ineficiente, corupte şi deseori lipsite de credibilitate în Afganistan şi Pakistan ar putea da gherilelor talibane un impact supradimensionat asupra securităţii, dezvoltării şi democratizării ambelor state, după retragerea forţelor internaţionale.

    Cum au apărut Talibanii.

    În 1994, Afganistatul era dominat de anarhie. Armata Roşie a Uniunii Sovietice se retrăsese din Afganistan cu cinci ani înainte, iar sprijinul internaţional pentru jihadul antisovietic, condus de SUA şi Arabia Saudită, a dispărut la scurt timp. Afghanistanul, plin de arme, nu avea la începutul anilor 1990 un guvern sau o economie funcţională. În vidul postsovietic, mujahedinii, lorzi ai războiului care aveau ca obiectiv comun cauza antisovietică, s-au luptat pentru putere, iar guvernul condus de Partidul Democratic al Poporului din Afganistan s-a prăbuşit în 1992. Ţara s-a afundat în război civil, iar carnagiul nu a dus la un cîştigător clar.

     

  • Atac surpriză în Afganistan: Forţele afgane au cucerit de la talibani zone-cheie din oraşul Kunduz

    Talibanii au păstrat tăcerea, în timp ce luptele continuau joi.

    Cucerirea oraşului a reprezentat o lovitură importantă pentru preşedintele Ashraf Ghani, care marchează un an de când a fost ales în funcţie.

    Militari afgani au preluat controlul asupra biroului guvernatorului, biroului şefului poliţiei şi sediului agenţiei de informaţii, a declarat pentru BBC Afghan Sayed Sarwar Hussaini, un purtător de cuvânt al şefului poliţiei din Kunduz. “Cadavre de talibani zac peste tot”, a spus el.

    Pe reţele de socializare au fost postate imagini cu forţe guvernamentale în oraş, despre care Sediq Sediqqi, un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne, afirmă că a fost “golit” de insurgenţi.

    Locuitorii din Kunduz erau neliniştiţi după o noapte de bombardamente şi în urma unor informaţii potrivit cărora militanţii au creat puncte de control şi au plasat mine pe drumuri, pentru a împiedica oamenii să plece iar trupele să intre în oraş.

    Potrivit unor informaţii de presă, bărbaţi şi băieţi din oraş ar fi obligaţi să lupte alături de talibani, care au confiscat echipament, muniţie şi vehicule de poliţie şi au jefuit bănci.

    Forţe străine

    Armata americană (US Army) a confirmat că forţe speciale şi consilieri militari americani şi din cadrul NATO se află în zonă, dar a negat că sunt implicate în confruntări pe teren. “Însă este vorba despre situaţii periculoase, iar dacă vor fi nevoiţi să se apere o vor face”, a declarat un purtător de cuvânt.

    Situaţia la fortul strategic de la Kunduz, situat pe un deal, capturat de către talibani miercuri, era neclară.

    Militanţi au asediat fortăreaţa Bala Hisar timp de două zile, iar aproximativ 200 de membri ai personalului afgan de securitate au abandonat poziţia după ce au rămas fără hrană şi muniţie, potrivit unor oficiali afgani din domeniul securităţii.

    De asemenea, în ultimele zile au apărut informaţii despre confruntări în provincia vecină Baghlan, unde o fostă bază NATO ar fi vizată de un atac susţinut.

    Lupte s-ar purta şi în unele districte din provincia Takhar, la est de Kunduz, potrivit unor informaţii. Talibanii au revendicat, în plus, că au cucerit un district din provincia Farah (vest).

    Potrivit unui corespondent BBC, talibanii încearcă să deschidă fronturi multiple, pentru a distrage atenţia militarilor afgani de la Kunduz.

    Capturarea oraşului a consolidat, pe de altă parte, poziţia noului lider taliban, mollahul Mansour, a cărui succesiune a fost contestată de o parte a mişcării.

    Atac surpriză

    Kunduzul, care are o populaţie de aproximativ 300.000 de locuitori, este unul dintre cele mai mari oraşe afgane, iar ca nod de transport pentru nordul ţării deţine o importanţă strategică. El este, de asemenea, grânarul regiunii şi deţine resurse minerale semnificative.

    Militanţii şi-au intensificat violenţele în întreaga ţară după ce NATO şi-a încheiat misiunea de luptă în Afganistan, în decembrie anul trecut, menţinând o forţă “reziduală” de aproximativ 13.000 de oameni care să ofere formare forţelor afgane şi să participe la operaţiuni împotriva terorismului.

    Aproximativ 10.000 de membri ai acestei forţe sunt americani, iar această criză a sporit unele temeri cu privire la intenţia Washingtonului de a-şi retrage şi mai mulţi oameni. Astfel, unii comandanţi militari ar dori să menţină câteva mii de oameni în Afganistan după 2016.

    În provincia Kunduz au avut loc o serie de atacuri, începând din aprilie, în contextul în care talibanii îşi unesc forţele cu alţi insurgenţi.

    Atacul din noaptea de luni spre marţi a fost rapid şi a luat forţele afgane prin surpriză.

    Luptători puternic înarmaţi au luat oraşul cu asalt, în câmp deschis, din mai multe direcţii, ajutaţi de către militanţi infiltraţi, care au pătruns în oraş cu ocazia recentele sărbători.

    Ei au copleşit rapid mai multe puncte de control ale poliţiei, care apărau perimetrul oraşului, după care au înaintat spre centru.