BusinessMagazin

Tag: Tabara

  • Deschiderea magistralei de metrou către Drumul Taberei ar putea să se amâne din nou

    Astaldi şi-a asumat să finalizeze proiectul până la sfârşitul anului, iar compania română a alocat banii necesari lucrărilor la Magistrala 5 în bugetul pe 2019, facturile fiind achitate la zi, respectând contractul cu Astaldi, spune reprezentatul Metrorex.

    Deşi firmea Astaldi condiţionează accelerarea ritmului de lucru de achitarea celor 94 de milioane de lei reprezentând costurile din instanţă, Metrorex anunţă că au convenit eşalonarea sumei, în discuţiile purtate între părţi în cursul zilelor marţi şi miercuri. Până în prezent, Metrorex a achitat, în urma proceselor pierdute cu Astaldi, 140 de milioane de lei.

    Metrorex anunţă că nu există pericolul ca angajaţii companiei de transport să nu îşi primească salariile, de asemenea anunţă că au insistat faţă de compania Astaldi ca lucrările la Magistrala 5 să fie terminate la termenul stabilit.

    Sindicaliştii sunt revoltaţi cu juriştii Metrorex nu au acţionat în instanţă Astaldi pentru întârzierea lucrărilor, mai mult, învinuiesc departamentul juridic că au pierdut procesul cu firma italiană.

    “Cu toate că Astaldi trebuia să termine lucrările la Magistrala 5 de metrou Eroilor – Drumul Taberei în anul 2015, nu numai că nu s-au terminat lucrările , dar din cauza incompetenţei reprezentanţilor direcţiei juridice din cadrul Metrorex care au pierdut în instantă proces după proces (circa 110 milioane de euro), s-a ajuns şi la blocarea conturilor bancare ale metroului de catre această companie italiană”, explică reprezentanţii USLM, într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O altfel de tabără: 30 de tineri au învăţat la Sibiu cum să îşi construiască o afacere de succes

    În perioada 21 – 28 iulie, a avut loc la Sibiu cea de a 12-a ediţie a Şcolii de vară Achieving growth in uncertain times – challenges for the future, organizată de Young Leaders Club în parteneriat cu VaryaFin şi Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu.

    Pe parcursul a 8 zile, cei 30 de tineri, selectati din peste 450 de aplicanţi, au învăţat despre cum funcţionează economia globală dar şi despre cum să gestioneze o afacere de succes, totul prin intermediul unor jocuri de finanţe şi business, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii asociaţiei. Împărţiţi în echipe, participanţii au avut de rezolvat diverse provocări în aceste jocuri, începând cu jocul de fuziuni şi achiziţii în care au concurat pentru achiziţia unei mari companii producătoare de automobile şi continuând cu jocul de trading în care fiecare echipă a reprezentat trezoreria unei bănci, concurând pe diverse pieţe interbancare. La finalul programului, participanţii, împărţiţi în trei echipe, au simulat un joc antreprenorial în care au realizat un plan de afaceri, au gasit investiţie pentru compania lor si au realizat propriile produse, pe care le-au vandut în campusul ULBS.

    Printre speakerii de la aceasta ediţie se numără pe Doru Gavrilă – Head of Trading la Raiffeisen,  Caius Rapanu – Senior Equity Analyst la Erste Group, Florin Cioacă – CEO Traderion şi Alexandru Tudose – Preşedinte VaryaFin.

    Ca şi în ediţiile precedente, la deschiderea şcolii de vară a participat şi Ambasadorul SUA, Domnul Hans Klemm.

    Programul s-a bucurat în acest an de sprijinul Raiffeisen, Romgaz şi Transgaz.

     

     

     

     

     

  • Brexit, versiunea pentru micul ecran

    Filmul Brexit, avându-l în rolul principal pe Benedict Cumberbatch, explică toate strategiile folosite de tabăra pro-Brexit pentru a convinge oamenii de rând că Regatul Unit e mai puternic în afara UE.
    Recunosc că unele informaţii îmi erau necunoscute, dar dincolo de asta, filmul pare mai degrabă un documentar cu momente menite să-ţi amintească că urmăreşti totuşi un film şi nu un buletin extins de ştiri de pe BBC.
    Am fost tentat să scriu că înclinaţiile anti-Brexit ale celor care au realizat filmul sunt evidente; mi-am amintit, apoi, că nu a prea mai rămas nimeni care să fie ferm convins de beneficiile procesului în cauză.
    Detaliez: de-a lungul istorisirii, cei care au pledat pentru Brexit sunt prezentaţi ca personajele negative şi, pe alocuri, chiar lipsite de inteligenţă, în vreme ce aparţinătorii taberei Remain apar ca nişte luptători împotriva demagogiei şi a unui viitor sumbru. În realitate, însă, lucrurile nu au stat chiar aşa; este adevărat că cei care au susţinut Brexitul au manipulat date pentru a-şi susţine mesajul, dar să nu uităm că întreaga tragicomedie britanică a plecat de la orgoliul de nestăvilit al lui David Cameron.
    Mă întorc la film şi trebuie să remarc prestaţia excelentă a lui Cumberbatch, care joacă rolul Dominic Cummings, cel care a pus la cale toată strategia pro-Brexit. Sunt obişnuit însă cu prestaţiile sale excelente, aşa că trec la actorul care m-a surprins într-un mod plăcut: Paul Ryan, un actor de televiziune cvasinecunoscut în România, îl întruchipează excelent pe Nigel Farage, liderul UKIP. Poate vi-l amintiţi: e cel care a militat pentru Brexit, dar a dispărut atunci când s-a pus problema să preia rolul de prim-ministru de la Cameron.
    Ryan se achită de sarcină extrem de bine, lăsându-te cu sentimente mixte faţă de Farage: atât ură, cât şi un soi de simpatie pentru un om care pare depăşit de ceea ce a pus în mişcare.
    Brexit e un film simplu, lansat la momentul oportun pentru a atrage atenţia. Nu e o reuşită cinematografică, pentru că stilul documentar în care e realizat nu te poate captiva cu adevărat. Pentru cei care sunt însă curioşi ce s-a întâmplat cu adevărat în acea zi fatidică de 23 iunie 2016, filmul e o bună sursă de informare.

    Notă: 6/10

  • Strategie de business: Apple sponsorizează prima tabără de antreprenoriat din lume care se adresează exclusiv femeilor

    Apple a lansat unul dintre cele mai curajoase proiecte, prima tabără antreprenorială care îşi propune să ajute businessurile conduse de femei – însă doar pe acelea care au aplicaţie pentru iOS, potrivit CNN.

    În cadrul evenimentului de lansare, care a avut loc duminică, antreprenorii nu au primit foarte multe informaţii cu privire la ce urmează să înveţe de la Apple în următoarele două săptămâni de tabără.

    Apple a anunţat că aceste companii vor primi asistenţă în mai multe zone, precum modul în care să îşi trimită mai eficient produsul în piaţă şi îmbunătăţirile ce mai pot fi aduse produsului.

    „Nu ştim prea multe. Stăm foarte aproape de ei şi ştim că trebuie să fim aici dimineaţă, foarte devreme. Vom face tot ce spun ei că trebuie să facem”, spune Enric Pallares, CEO al LactApp – o aplicaţie de mobil care oferă asistenţă mamelor ce alăptează.

    Entuziasmul indică beneficiile pe care le pot avea companiile din relaţia cu Apple. Dezvoltatorii de aplicaţii de mobil au câştigat în total 120 miliarde doalri prin AppStore, de când a fost lansat în 2008.

    Pentru a fi acceptat în această tabără, companiile trebuie să fie fondate de femei din antreprenoriat sau conduse de femei, şi trebuie să aibă cel puţin un dezvoltator de sex feminin.

    Mai mult, companiile trebuie să deţină un model funcţional sau măcar un prototip al aplicaţiei lor.

    Apple nu a spus câte companii au aplicat pentru acest program, însă au fost aleşi zece finalişti pentru prima ediţie. Planul este de a organiza această tabără trimestrial, iar grupurile viitoare trebuie să fie de 20 de companii.

     

     

     

  • Teroare pe o insulă din Europa. Bande islamiste au început să impună legea şaria

    În reportajul, parţial filmat în secret, sunt arătate sloganuri pro-ISIS pe zidurile taberei supraaglomerate Moria, cea mai mare din Grecia şi unde condiţiile sunt considerate cele mai rele din Europa.

    Singurul lucru ce pare să funcţioneze acolo este criminalitatea, notează realizatorii reportajului.

    Grupări islamiste controlează traficul de droguri şi prostituţia pe Insula Lesbos

    Sub nasul autorităţilor elene, bande din Siria controlează traficul de droguri şi prostituţia. Membrii bandelor nu ezită să folosească violenţa, utilizând cuţite invocând legea şaria, potrivit reportajului.

    Deşi nu se poate confirma că bandele sunt direct legate de Statul Islamic, simbolurile sale sunt vizibile pe uşi şi pe pereţi.

    Membri ai Statului Islamic trăiesc în Moria împreună cu 8.000 de solicitanţi de azil

    Ofiţeri de securitate germani au confirmat că membri ai Statului Islamic trăiesc în Moria împreună cu 8.000 de solicitanţi de azil, potrivit informaţiilor difuzate de Deutsche Welle.

    Ei şi-au exprimat de asemenea îngrijorarea că unii dintre aceştia s-ar fi mutat la Atena în drum spre Europa de Vest.

    Reportajul Deutsche Welle descrie un climat de violenţă şi infracţionalitate în tabără, despre care autorităţile elene fie că nu ştiu, fie aleg să îl ignore, scrie stirileprotv.ro

  • Schimbări uluitoare: În numai doi ani, Energia a ajuns dintr-un domeniu relativ cuminte într-un segment care poate genera atacuri de panică. Preţurile au EXPLODAT

    În mai puţin de doi ani, piaţa energiei a trecut printr-o schimbare uluitoare, dintr-un domeniu relativ cuminte din punctul de vedere al tranzacţionării transformându-se într-un segment care poate genera atacuri de panică. După criza din iarna lui 2017, piaţa s-a reconfigurat în urma unor insolvenţe zgomotoase din tabăra traderilor, furnizorii au terminat cu rezultatele afectate, iar producătorii au bifat profituri record. Anul acesta însă, cine va deschide şampania după cea mai nouă criză a „luminii”?

    “Pentru prima oară chiar nu ştiu ce să spun, pentru că datele de consum nu justifică această evoluţie“, spune Petre Stroe, directorul general al MET România Energy, unul dintre cei mai conoscuţi specialişti din domeniul energetic. Compania pe care o conduce acum, activă în domeniul furnizării de energie, deţine peste 4% din piaţa consumatorilor concurenţiali, dar Stroe spune că are achiziţiile securizate.

    „De când semnez un contract, nu stau mai mult de o săptămână deschis fără energia asigurată. Am avut însă clienţi pe care i-am sfătuit în vară să îşi prelungească contractele şi nu au făcut-o. Acum consumatorii fără energia asigurată sunt îngroziţi“, mai spune Stroe.

    Declaraţiile lui Stroe vin în contextul în care de la o medie de 156 lei/MWh, energia spot a ajuns să fie tranzacţionată săptămâna trecută la uluitorul prag de 500 lei/MWh, chiar pe vârful de consum. Creşterea s-a petrecut treptat, începând cu luna august, dar condiţiile în care a avut loc sunt un mister. De ce?

    Cererea nu justifică această creştere a preţului. Mai mult, Hidroelectrica, cel mai mare producător local de energie, are un an de vis după ce a terminat primele şase luni cu o producţie în creştere cu 20% faţă de perioada similară a anului trecut, pe fondul condiţiilor meteo favorabile. Lacurile de acumulare sunt şi ele pline. Faptul că lucrurile stau bine se văd şi în rezultatele companiei. Hidroelectrica a terminat S1/2018 cu o cifră de afaceri de 1,9 mld. lei, cu 17% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut, şi cu un profit net de 962 mil. lei, în creştere cu 34%. În iulie anul acesta, Hidroelectrica a distribuit 90% din profitul istoric obţinut în 2017 sub formă de dividende. Valoarea totală a dividendelor a fost de 1,134 miliarde de lei, din care 0,908 miliarde de lei au mers la statul român, restul intrând în conturile Fondului Proprietatea, acţionarul minoritar al companiei. Statul încearcă de altfel să scoată Fondul Proprietatea din acţionariatul Hidroelectrica pentru a-şi securiza controlul unic asupra uneia dintre cele mai profitabile companii din România, anunţul fiind făcut chiar în plină creştere a preţurilor la energie.

    Situaţia a devenit atât de gravă, încât Consiliul Concurenţei a demarat o serie de controale inopinate la sediul Hidroelectrica, suspectând compania de abuz de poziţie dominantă. Interesant este că nici măcar intervenţia Consiliului Concurenţei nu a răcit piaţa. Situaţia din ultimele zile aminteşte de drama prin care a trecut piaţa energiei la începutul lui 2017. Atunci, preţurile pur şi simplu săreau de la o zi la alta, spre agonia furnizorilor şi a consumatorilor, dar spre extazul producătorilor, fiind atinse maxime orare de circa 680 lei/MWh, nivel record.

    Explozia preţurilor a generat situaţii în care consumatori de talie industrială s-au trezit peste noapte cu contractele anulate doar pentru că furnizorii şi-au dat seama că şi cu plata penalizărilor este mai avantajos să-şi vândă energia la preţurile spot din acel moment decât să stea în contracte pe termen lung.

    Ianuarie 2017 a devenit astfel cea mai scumpă lună din ultimii zece ani, în anumite intervale orare electricitatea fiind ofertată la uluitoarea valoare de 450 de euro pe MWh, faţă de o medie de 30-40 de euro pe MWh. Potrivit datelor publicate pe bursa de energie OPCOM, media de preţ pentru anul trecut pe platforma de tranzacţionare spot (PZU – piaţa pentru ziua ur-mătoare), cea mai importantă din cadrul bursei de energie, a fost de circa 48 de euro pe MWh, acesta fiind preţul pur al energiei schimbate între producători şi furnizori. Acesta este cel mai mare nivel de preţ din ultimii cinci ani, fără a depăşi însă recordul de preţ din 2008, de exemplu.

    Contextul i-a prins pe mulţi jucători pe picior greşit, cu politici de achiziţii orientate mai ales spre piaţa spot, în contextul în care contractele bilaterale pe termen lung deveniseră neinteresante pe fondul unor preţuri mai ridicate. La mai bine de un an distanţă, mulţi dintre furnizorii care au trecut de şocul anului 2017 spun că din riscofili ai energiei s-au transformat în jucători prudenţi, abandonând pariul pe preţ pentru contracte stabile.

    Pentru unii însă, a fost prea târziu, valul de insolvenţe în rândul marilor furnizori de energie, printre care se numără  businessuri de sute de milioane de lei, precum Arelco Power sau Transenergo COM, fiind un alt atribut al anului trecut. Criza din piaţa energiei din 2017 nu a fost elucidată şi la fel riscă să stea lucrurile şi acum, dar câteva fenomene internaţionale pot să aducă puţină lumină.

    Unul dintre acestea este creşterea fără precedent a preţului certificatelor de emisii de dioxid de carbon, instrumente care penalizează producţia de energie din surse poluante, aşa cum sunt cărbunii, pentru a determina tranziţia spre forme de energie mai curate. Certificatele de emisii de CO2 sunt un fel de suprataxă pe care producătorii de energie pe bază de cărbuni trebuie să o plătească în contul tonelor de dioxid de carbon eliminate în atmosferă în urma producţiei de energie. Mai departe, aceste costuri se regăsesc în preţul energiei.

    Problema este că preţul certificatelor de emisii a crescut spectaculos în ultimul an, atingând maximul deceniului. De exemplu, săptămâna trecută un certificat costa 26 de euro, în timp ce în aceeaşi zi din 2017 acelaşi certificat costa 7 euro. Această creştere accelerată a preţului vine în contextul în care numărul de certificate de emisii la nivel european va fi redus în perioada 2019-2023, totul pentru a determina decarbonizarea economiilor şi trecerea către surse de producere a energiei mai puţin poluante, cum sunt gazul sau energiile regenerabile.
    În acest context, specialiştii din piaţă nu exclud ca în intervalul menţionat preţul certificatelor de emisii să ajungă la 40 de euro pe MWh.

    Pentru ţări precum România sau Polonia, care sunt dependente de producţia de energie pe cărbuni, această decarbonizare accelerată este o problemă majoră. Impactul se vede deja în rezultatele celui mai mare producător de energie din România pe bază de cărbuni, Complexul Energetic Oltenia. Entitatea, care cuprinde cele mai mari termocentrale din România şi minele de lignit din acea zonă, a terminat primele şase luni ale anului cu o cifră de afaceri de 1,4 mld. lei, cu 3% mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut. Dacă cifra de afaceri a fost relativ stabilă, profitul net al companiei a ajuns la 35 de milioane de lei, în scădere dramatică faţă de rezultatul de 307 de milioane de lei din S1 2017.

    „Am înaintat un memorandum prin care guvernul să mandateze Ministerul Energiei (proprietarul CE Oltenia) să iniţieze o serie de discuţii cu Comisia Europeană, să vedem ce putem face. Nu se pune problema de ajutor de stat, dar încercăm să găsim soluţii şi nu suntem singuri. Polonia, Germania sunt în aceeaşi situaţie“, spune Sorinel Boza, directorul general al CE Oltenia. Însă în timp ce CE Oltenia se împotmoleşte în discuţii, rivalii europeni au trecut la acţiune. „Preţurile mai mari la carbon se traduc în costuri mai mari pentru companiile europene de utilităţi, asta desigur dacă nu şi-au încheiat contracte de hedging pentru aceste instrumente”, spune un consultant francez din domeniul energiei, citat de jurnaliştii de la Reuters.

    Un astfel de exemplu sunt nemţii de la RWE. „Poziţia noastră financiară pe zona de certificate de emisii de carbon este deja securizată până în 2022 şi am început deja să facem demersurile pentru perioada de după 2022”, a precizat CFO-ul RWE, Markus Krebber, citat tot de Reuters.

    Simplul fapt că un colos de talia RWE a pariat pe creşterea certificatelor de emisii de carbon arată că, cel mai probabil, aşa vor sta lucrurile, ceea ce mai departe nu poate însemna decât energie mai scumpă.

    „Întreaga Europă de Vest se confruntă cu creşterea preţurilor la energie, aşa că putem vorbi de o anumită contaminare“, crede Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER). Astfel, volatilitatea prezentă pe plan local se vede perfect şi în funcţionarea pieţelor mature de energie spot la nivel european. Spre exemplu, pe platforma EEX, una dintre cele mai importante, preţul energiei a trecut de la 72 euro/MWh de la 49 de euro pentru ca apoi să revină la 65 euro/MWh în decurs de numai câteva zile. „În plus, cărbunele este foarte scump în ultima perioadă. La final, avem o influenţă puternică pe preţ care vine din zona de combustibil pentru că şi gazul a intrat puternic în piaţă în contextul preţurilor mari“, a mai spus Lungu.

    Practic, deodată scumpirea cărbunelui a creat loc şi pentru centralele pe gaz, problema fiind că şi în cazul acestora combustibilul este tot mai scump. Dar în timp ce cărbunii abia îşi acoperă costurile cu această creştere a preţului, iar centralele pe gaze marchează marje modeste, toate datele din piaţă arată că marile acumulări de câştiguri vor fi în conturile producătorilor de energie hidro şi nucleară, care nu sunt legaţi pe partea de combustibil de ceea ce se întâmplă în piaţă, dar care beneficiază din plin de scumpirea energiei. „Creşterea preţurilor la emisiile de carbon a obligat unele dintre cele mai mari companii de utilităţi din Europa să-şi securizeze achiziţiile în avans pentru aceste instrumente, în timp ce producătorii de energie hidro şi nucleară beneficiază de creşterea preţului la energie”, scriu jurnaliştii de la Reuters.

    Astfel, pe plan local, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica ar putea termina anul cu rezultate record, din nou. Furnizorii isteţi şi-au învăţat lecţia din 2017, aşa că mulţi dintre cei de talie mare au achiziţiile de energie securizate.

    La final însă, cum 90% din profiturile companiilor de stat se împart sub formă de dividende, cel puţin în cazul României învingătorul cert din această nouă criză a electricităţii este chiar statul, cel mai mare jucător din producţia locală a energiei.

    Şampania în acest caz este însă plătită de o economie întreagă prin creşterea facturilor.

  • Acces strict interzis cardiacilor

    “Pentru prima oară chiar nu ştiu ce să spun, pentru că datele de consum nu justifică această evoluţie“, spune Petre Stroe, directorul general al MET România Energy, unul dintre cei mai conoscuţi specialişti din domeniul energetic. Compania pe care o conduce acum, activă în domeniul furnizării de energie, deţine peste 4% din piaţa consumatorilor concurenţiali, dar Stroe spune că are achiziţiile securizate.

    „De când semnez un contract, nu stau mai mult de o săptămână deschis fără energia asigurată. Am avut însă clienţi pe care i-am sfătuit în vară să îşi prelungească contractele şi nu au făcut-o. Acum consumatorii fără energia asigurată sunt îngroziţi“, mai spune Stroe.

    Declaraţiile lui Stroe vin în contextul în care de la o medie de 156 lei/MWh, energia spot a ajuns să fie tranzacţionată săptămâna trecută la uluitorul prag de 500 lei/MWh, chiar pe vârful de consum. Creşterea s-a petrecut treptat, începând cu luna august, dar condiţiile în care a avut loc sunt un mister. De ce?

    Cererea nu justifică această creştere a preţului. Mai mult, Hidroelectrica, cel mai mare producător local de energie, are un an de vis după ce a terminat primele şase luni cu o producţie în creştere cu 20% faţă de perioada similară a anului trecut, pe fondul condiţiilor meteo favorabile. Lacurile de acumulare sunt şi ele pline. Faptul că lucrurile stau bine se văd şi în rezultatele companiei. Hidroelectrica a terminat S1/2018 cu o cifră de afaceri de 1,9 mld. lei, cu 17% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut, şi cu un profit net de 962 mil. lei, în creştere cu 34%. În iulie anul acesta, Hidroelectrica a distribuit 90% din profitul istoric obţinut în 2017 sub formă de dividende. Valoarea totală a dividendelor a fost de 1,134 miliarde de lei, din care 0,908 miliarde de lei au mers la statul român, restul intrând în conturile Fondului Proprietatea, acţionarul minoritar al companiei. Statul încearcă de altfel să scoată Fondul Proprietatea din acţionariatul Hidroelectrica pentru a-şi securiza controlul unic asupra uneia dintre cele mai profitabile companii din România, anunţul fiind făcut chiar în plină creştere a preţurilor la energie.

    Situaţia a devenit atât de gravă, încât Consiliul Concurenţei a demarat o serie de controale inopinate la sediul Hidroelectrica, suspectând compania de abuz de poziţie dominantă. Interesant este că nici măcar intervenţia Consiliului Concurenţei nu a răcit piaţa. Situaţia din ultimele zile aminteşte de drama prin care a trecut piaţa energiei la începutul lui 2017. Atunci, preţurile pur şi simplu săreau de la o zi la alta, spre agonia furnizorilor şi a consumatorilor, dar spre extazul producătorilor, fiind atinse maxime orare de circa 680 lei/MWh, nivel record.

    Explozia preţurilor a generat situaţii în care consumatori de talie industrială s-au trezit peste noapte cu contractele anulate doar pentru că furnizorii şi-au dat seama că şi cu plata penalizărilor este mai avantajos să-şi vândă energia la preţurile spot din acel moment decât să stea în contracte pe termen lung.

    Ianuarie 2017 a devenit astfel cea mai scumpă lună din ultimii zece ani, în anumite intervale orare electricitatea fiind ofertată la uluitoarea valoare de 450 de euro pe MWh, faţă de o medie de 30-40 de euro pe MWh. Potrivit datelor publicate pe bursa de energie OPCOM, media de preţ pentru anul trecut pe platforma de tranzacţionare spot (PZU – piaţa pentru ziua ur-mătoare), cea mai importantă din cadrul bursei de energie, a fost de circa 48 de euro pe MWh, acesta fiind preţul pur al energiei schimbate între producători şi furnizori. Acesta este cel mai mare nivel de preţ din ultimii cinci ani, fără a depăşi însă recordul de preţ din 2008, de exemplu.

    Contextul i-a prins pe mulţi jucători pe picior greşit, cu politici de achiziţii orientate mai ales spre piaţa spot, în contextul în care contractele bilaterale pe termen lung deveniseră neinteresante pe fondul unor preţuri mai ridicate. La mai bine de un an distanţă, mulţi dintre furnizorii care au trecut de şocul anului 2017 spun că din riscofili ai energiei s-au transformat în jucători prudenţi, abandonând pariul pe preţ pentru contracte stabile.

    Pentru unii însă, a fost prea târziu, valul de insolvenţe în rândul marilor furnizori de energie, printre care se numără  businessuri de sute de milioane de lei, precum Arelco Power sau Transenergo COM, fiind un alt atribut al anului trecut. Criza din piaţa energiei din 2017 nu a fost elucidată şi la fel riscă să stea lucrurile şi acum, dar câteva fenomene internaţionale pot să aducă puţină lumină.

    Unul dintre acestea este creşterea fără precedent a preţului certificatelor de emisii de dioxid de carbon, instrumente care penalizează producţia de energie din surse poluante, aşa cum sunt cărbunii, pentru a determina tranziţia spre forme de energie mai curate. Certificatele de emisii de CO2 sunt un fel de suprataxă pe care producătorii de energie pe bază de cărbuni trebuie să o plătească în contul tonelor de dioxid de carbon eliminate în atmosferă în urma producţiei de energie. Mai departe, aceste costuri se regăsesc în preţul energiei.

    Problema este că preţul certificatelor de emisii a crescut spectaculos în ultimul an, atingând maximul deceniului. De exemplu, săptămâna trecută un certificat costa 26 de euro, în timp ce în aceeaşi zi din 2017 acelaşi certificat costa 7 euro. Această creştere accelerată a preţului vine în contextul în care numărul de certificate de emisii la nivel european va fi redus în perioada 2019-2023, totul pentru a determina decarbonizarea economiilor şi trecerea către surse de producere a energiei mai puţin poluante, cum sunt gazul sau energiile regenerabile.
    În acest context, specialiştii din piaţă nu exclud ca în intervalul menţionat preţul certificatelor de emisii să ajungă la 40 de euro pe MWh.

    Pentru ţări precum România sau Polonia, care sunt dependente de producţia de energie pe cărbuni, această decarbonizare accelerată este o problemă majoră. Impactul se vede deja în rezultatele celui mai mare producător de energie din România pe bază de cărbuni, Complexul Energetic Oltenia. Entitatea, care cuprinde cele mai mari termocentrale din România şi minele de lignit din acea zonă, a terminat primele şase luni ale anului cu o cifră de afaceri de 1,4 mld. lei, cu 3% mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut. Dacă cifra de afaceri a fost relativ stabilă, profitul net al companiei a ajuns la 35 de milioane de lei, în scădere dramatică faţă de rezultatul de 307 de milioane de lei din S1 2017.

    „Am înaintat un memorandum prin care guvernul să mandateze Ministerul Energiei (proprietarul CE Oltenia) să iniţieze o serie de discuţii cu Comisia Europeană, să vedem ce putem face. Nu se pune problema de ajutor de stat, dar încercăm să găsim soluţii şi nu suntem singuri. Polonia, Germania sunt în aceeaşi situaţie“, spune Sorinel Boza, directorul general al CE Oltenia. Însă în timp ce CE Oltenia se împotmoleşte în discuţii, rivalii europeni au trecut la acţiune. „Preţurile mai mari la carbon se traduc în costuri mai mari pentru companiile europene de utilităţi, asta desigur dacă nu şi-au încheiat contracte de hedging pentru aceste instrumente”, spune un consultant francez din domeniul energiei, citat de jurnaliştii de la Reuters.

    Un astfel de exemplu sunt nemţii de la RWE. „Poziţia noastră financiară pe zona de certificate de emisii de carbon este deja securizată până în 2022 şi am început deja să facem demersurile pentru perioada de după 2022”, a precizat CFO-ul RWE, Markus Krebber, citat tot de Reuters.

    Simplul fapt că un colos de talia RWE a pariat pe creşterea certificatelor de emisii de carbon arată că, cel mai probabil, aşa vor sta lucrurile, ceea ce mai departe nu poate însemna decât energie mai scumpă.

    „Întreaga Europă de Vest se confruntă cu creşterea preţurilor la energie, aşa că putem vorbi de o anumită contaminare“, crede Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER). Astfel, volatilitatea prezentă pe plan local se vede perfect şi în funcţionarea pieţelor mature de energie spot la nivel european. Spre exemplu, pe platforma EEX, una dintre cele mai importante, preţul energiei a trecut de la 72 euro/MWh de la 49 de euro pentru ca apoi să revină la 65 euro/MWh în decurs de numai câteva zile. „În plus, cărbunele este foarte scump în ultima perioadă. La final, avem o influenţă puternică pe preţ care vine din zona de combustibil pentru că şi gazul a intrat puternic în piaţă în contextul preţurilor mari“, a mai spus Lungu.

    Practic, deodată scumpirea cărbunelui a creat loc şi pentru centralele pe gaz, problema fiind că şi în cazul acestora combustibilul este tot mai scump. Dar în timp ce cărbunii abia îşi acoperă costurile cu această creştere a preţului, iar centralele pe gaze marchează marje modeste, toate datele din piaţă arată că marile acumulări de câştiguri vor fi în conturile producătorilor de energie hidro şi nucleară, care nu sunt legaţi pe partea de combustibil de ceea ce se întâmplă în piaţă, dar care beneficiază din plin de scumpirea energiei. „Creşterea preţurilor la emisiile de carbon a obligat unele dintre cele mai mari companii de utilităţi din Europa să-şi securizeze achiziţiile în avans pentru aceste instrumente, în timp ce producătorii de energie hidro şi nucleară beneficiază de creşterea preţului la energie”, scriu jurnaliştii de la Reuters.

    Astfel, pe plan local, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica ar putea termina anul cu rezultate record, din nou. Furnizorii isteţi şi-au învăţat lecţia din 2017, aşa că mulţi dintre cei de talie mare au achiziţiile de energie securizate.

    La final însă, cum 90% din profiturile companiilor de stat se împart sub formă de dividende, cel puţin în cazul României învingătorul cert din această nouă criză a electricităţii este chiar statul, cel mai mare jucător din producţia locală a energiei.

    Şampania în acest caz este însă plătită de o economie întreagă prin creşterea facturilor.

  • Gabriela Firea: Nu sunt în tabăra celor care critică PSD. Sunt printre cei care nu mai acceptă manipulări

     Primarul a adăugat că nu s-a poziţionat în tabăra celor care critică PSD, ci este unul dintre membrii care nu acceptă la nesfârşit distorsionarea adevărului şi manipulările din ultima perioadă.

    “A fost vorba despre elemente care sunt în responsabilitatea primarului general şi în special cele privind autorizarea mitingului, solicitările, dacă acestea au fost sau nu aprobate, dacă a existat un organizator care şi-a asumat responsabilitatea pentru organizarea mitingului de pe 10 august. Primarul trebuie să respecte legea 215 privind administraţia publică locală, noi nu avem atribuţii militare, de intervenţie, să participăm sau să cunoaştem secrete de serviciu ale structurilor abilitate de lege să restabilească ordinea şi nu putem coordona astfel de evenimente, de aceea nu puteam fi întrebată de acestea decât tangenţial, cu privire la modul în care a fost promovat acest miting. Eu eram în delegaţie oficială la Tallinn”, a declarat Gabriela Firea.

    Edilul a precizat că i s-au adus la cunoştinţă unele informaţii ulterior desfăşurării acestora.

    “S-a încercat ca prefectul să fie scos ţap ispăşitor, dar ancheta va releva, desigur, sunt subiectivă, faptul că nu are nicio vinovăţie. Nu avea cum să aibă acces prefectul la secrete de serviciu şi ordine militare. Nu avea certificat ORNISS şi acces la astfel de informaţii. Nu a făcut altceva decât, la solicitarea reprezentantului Jandarmeriei, să contrasemneze acel ordin, care fusese deja scris întocmai de catre reprezentantul Jandarmeriei”, a completat Firea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • COPII sub 10 ani încearcă să se SINUCIDĂ într-o tabără de refugiaţi. Vezi condiţiile de la MORIA, Grecia

    “Suntem întotdeauna gata să fugim, 24 de ore pe zi avem copiii pregătiţi. Violenţa înseamnă că micuţii noştri nu dorm”, spune Sara Khan, originară din Afganistan.

    Familia Sarei îşi petrece toată ziua în aşteptarea hranei şi este gata să alerge toată noaptea, de teama încăierărilor care izbucnesc în mod constant în adăpost.

    Condiţiile sunt atât de îngrozitoare încât organizaţiile de caritate au părăsit efectiv tabăra în semn de protest.

    Locul miroase a canalizare şi există aproximativ 70 de persoane la o toaletă, conform misiunii medicale de caritate Medici fără Frontiere.

    Unii oameni trăiesc în cabine mobile, în care sunt instalate corturi şi foi de prelată, singurele ”case” pentru cei care nu pot obţine niciun spaţiu de locuit oficial. Un cort cuprinde 17 persoane, adică patru familii locuiesc sub o pânzâ.

    În prezent, mai mult de 8.000 de persoane au fost înghesuite în tabăra Moria, care ar fi trebuit să găzduiască în jur de 2.000 de oameni.

    Personalul organizaţiei spune că au fost nevoiţi să se ocupe de copiii de până la 10 ani, care au încercat să se sinucidă.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ce face Gabriela Firea cu 2 milioane de lei: Primăria Capitalei trimite 1.000 de pensionari în tabără de 8 zile în Grecia

    Primăria Capitalei, prin Centrul pentru Seniori al Municipiului Bucureşti organizează în perioada august-octombrie 2018, o tabără tematică gratuită pentru seniorii bucureşteni în Grecia, localitatea Paralia-Katerini. Tabăra se va desfăşura pe parcursul a opt zile (şapte nopţi), pentru 1.000 de persoane care au împlinit vârsta de 50 de ani şi care locuiesc în Bucureşti.
     
    „Participarea la tabăra cultural-educativă este gratuită, costurile fiind suportate de către Primăria Municipiului Bucureşti prin Centrul pentru Seniori al Municipiului Bucureşti (CSMB) şi include: transport dus-întors cu autocarul Bucureşti (Arena Naţională) – Grecia (Hotel localitatea Paralia-Katerini) şi retur; cazare în cameră cu 2 paturi, pentru 7 nopţi; masă (mic dejun-prânz-cină) pentru 7 zile; excursie turistică pentru vizitarea Muntelui Olimp cu ghid turistic; excursie turistică pentru vizitarea obiectivelor turistice din Metora cu ghid turistic; petrecere culturală tematică “Seară Grecească”; petrecere culturală tematică “Seară Românească”; activităţi recreative (jocuri de societate – şah, table etc.)”, au precizat reprezentanţii CSMB, printr-o informare pe site-ul oficial.