Cu un vârf de creştere de 2% anual la finalul anilor 1960, avansul a scăzut la aproximativ 1% pe an în prezent şi se va diminua în continuare până la 0,75% pe an în 2030. Potrivit Roland Berger, până în anul 2030, Africa şi India vor continua să crească rapid, în timp ce China se va fi stabilizat deja, iar Europa, Japonia şi America de Nord vor fi de ceva vreme pe un trend descrescător. Anul 2030 va aduce, de asemenea, o îmbătrânire semnificativă a populaţiei, în medie cu 5,1 ani – iar vârsta medie în 2030 va fi de aproximativ 34 de ani.
În ce priveşte o eventuală criză alimentară şi aşa-zisa “toleranţă a Pământului”, există în general doua curente divergente de opinie: malthusianismul – care consideră în mare că resursele Pământului se înmultesc într-un ritm mult mai scăzut decât populaţia, neputând face faţă la nesfârşit, şi cornucopianismul – care consideră că avansul tehnologic şi eficientizarea vor face ca necesarul de resurse să fie asigurat mereu.
“O combinaţie între cele două oferă, cred, cel mai probabil scenariu – unele calcule dau cifra de 12 miliarde ca fiind maximul pe care Pământul ar putea să-l susţina cu actualele resurse. După multe previziuni, populaţia lumii nu va atinge în urmatoarea sută de ani această cifră, începând chiar să scadă după ce va fi atins un maxim estimat la aproximativ zece miliarde de oameni. Între timp, omenirea, prin prisma avansului tehnologic şi al inovaţiilor, coroborat cu o schimbare comportamentală şi a obiceiurilor de consum, va fi găsit probabil soluţii pentru supravieţuire”, a mai declarat Nemes.
