Tag: Syriza

  • Cea mai dură iarnă de la izbucnirea crizei economice aduce în Grecia un val de violenţă extremă

    În Grecia, ţară care a surprins prin violenţa protestelor antiausteritate, cea mai grea iarnă de la izbucnirea crizei economice a adus un val de acte teroriste care au ţintit sediile principalelor partide politice şi mai mulţi ziarişti cunoscuţi, scrie presa internaţională. Sediul central din Atena al partidului Noua Democraţie a fost atacat ieri dimineaţă cu focuri de armă de asalt Kalashnikov. Unul dintre gloanţe a spulberat fereastra unui birou folosit câteodată de premierul Antonis Samaras. Acesta nu se găsea însă în birou în momentul atacului, scrie Kathimerini.

    Mai multe pe zf.ro

  • ALEGERI GRECIA: De ce toarnă apă rece Nouriel Roubini peste entuziasmul Europei

    “Grecia către lume: Da, noi putem (să împingem problema mai departe)! Până când o să ajungă avalanşă şi o să dea într-un zid!” scris Roubini, parafrazând ironic sloganul “Yes, we can” al campaniei lui Barack Obama. “În 6-12 luni de zile, guvernul format de Noua Democraţie şi PASOK va cădea, pentru că economia va intra în depresiune. Pe urmă vor fi alte alegeri, Syriza va câştiga şi va avea loc Grexit” (ieşirea Greciei din zona euro).

    Luni, Antonis Samaras a început deja discuţii cu socialiştii de la PASOK şi cu alte partide mai mici pentru formarea unei coaliţii de guvernământ. Noua Democraţie a câştigat alegerile cu 29,66% din voturi, depăşind Syriza, partidul stângii radicale, care a obţinut 26,89%, şi PASOK, fostul partid de guvernământ, care a adunat 12,28%, conform publicatiei Kathimerini.

    Cancelarul german Angela Merkel, aflată la reuniunea G20 de la Los Cabos, în Mexic, l-a sunat pe Samaras să-l felicite pentru victoria Noii Democraţii pentru victorie, iar şeful Consiliului European, Herman van Rompuy, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, au difuzat o declaraţie comună în care îşi afirmă susţinerea pentru Grecia ca “membră a familiei UE şi a zonei euro” şi îşi exprimă speranţa că noul guvern va fi format repede.

    Roubini este un vechi critic al lui Antonis Samaras, liderul formaţiunii câştigătoare a alegerilor, partidul de dreapta Noua Democraţie. În noiembrie anul trecut, pe când Noua Democraţie era în opoziţie, Roubini deplângea ipocrizia lui Samaras, care a făcut toate eforturile posibile să dea jos guvernul Papandreou şi a cerut alegeri anticipate în locul unui guvern de uniune naţională, doar pentru ca Samaras să poată să-i ia locul lui Giorgios Papandreou, fostul premier al PASOK.

    “Vulpea grecească (Noua Democraţie) care a dat iama prin coteţul cu găini acum vrea să se facă iar paznică la el. Credibilitatea lor e mai murdară decât noroiul”, afirma atunci Roubini. Partidul lui Samaras a pierdut în 2009 alegerile la o diferenţă mare în favoarea socialiştilor lui Papandreou, fiind sancţionat de electorat pentru corupţie şi proasta gestionare a economiei. Ulterior, guvernul Papandreou a reclamat că fostul guvern, condus de Costas Karamanlis, a falsificat cifrele deficitului bugetar şi ale datoriei publice pe 2009, care au fost apoi revizuite de mai multe ori în 2010, spre consternarea UE.

    Citiţi aici despre ce poate face Grecia ca să-şi redreseze economia

    Alegerile din Grecia au avut un efect relativ scurt asupra pieţelor financiare, care în primele ore ale zilei de luni au crescut. Moneda euro a crescut şi ea cu 0,5% faţă de vineri în tranzacţiile din Asia, la 1,2748 dolari. Ulterior însă, pieţele s-au concentrat din nou asupra problemelor din Spania şi Italia, ducând randamentele obligaţiunilor pe 10 ani ale Spaniei peste pragul critic de 7%, la 7,08%, iar pe cele ale obligaţiunilor Italiei la 6,05%, conform Dow Jones.

    Citiţi aici despre situaţia Spaniei

    O interpretare a recăderii pieţelor, conform unui analist de la Commerzbank, este că rezultatul alegerilor din Grecia ar putea duce la o oarecare delăsare a liderilor europeni, care nu mai sunt stimulaţi să ajungă la “o soluţie îndrăzneaţă” cu ocazia Consiliului European din 28 iunie. indiferent ce ar înţelege analiştii prin “soluţie îndrăzneaţă”, liderii europeni au dat de înţeles, înainte de votul de duminică al grecilor, că dacă electoratul votează cu partidele favorabile acordurilor cu creditorii externi, criteriile pentru acordarea pe viitor a finanţării pentru Atena ar putea fi relaxate.

    După Nouriel Roubini, alegerile din Grecia sunt doar un fenomen marginal, fiindcă problema de bază acum pentru zona euro e că Spania şi Italia îşi vor pierde accesul la finanţare de pe piaţă şi vor cere ajutor de la FMI, UE şi BCE. Economistul american recapitulează ce s-a întâmplat din 2010 încoace şi continuă previziunile: “Efectul de domino: Grecia, Irlanda, Portugalia. În curând Ciprul. Apoi Spania. Apoi Italia, dacă Spania cade. În cele din urmă, Franţa…?”

  • REZULTATE ALEGERI GRECIA: Noua Democraţie pe primul loc, după numărarea a 100% din voturi

    Noua Democraţie obţine 129 de locuri în Parlamentul grec, fiind urmată de stânga radicală Syriza cu 26,89 la sută din voturi (71 de locuri) şi partidul socialist PASOK cu 12,28 la sută (33 de locuri). Partidul neonazist Chryssi Avghi (Zori de Aur) a obţinut 6,92 la sută din voturi, ocupând 18 locuri în Parlament.

    Liderul dreptei greceşti, Antonis Samaras, a făcut apel duminică către toate partidele pro-euro să formeze un “guvern de uniune naţională” condus de partidul său.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Vox populi. Ce vor electoratele din Irlanda şi Grecia

    Explicaţia votului favorabil stă în bună parte în avertismentele guvernului după care, în cazul unei respingeri a tratatului, Irlanda nu-şi va putea asigura susţinere din partea Mecanismului de Stabilitate European, expunându-se astfel riscului de incapacitate de plată în cazul unor noi turbulenţe pe pieţele financiare.

    Presa irlandeză vorbeşte însă şi despre dorinţa oamenilor de a da un exemplu de responsabilitate, cu alte cuvinte de a transmite mesajul că Europa trebuie să meargă mai departe, să rămână unită. Acest mesaj ar fi cu atât mai important, conform aceleiaşi interpretări, cu cât Irlanda a respins prin vot popular Tratatul de la Lisabona privind consolidarea unităţii europene, cu ocazia referendumului din iunie 2008, dar l-a aprobat apoi la referendumul al doilea, din octombrie 2009.

    În acest timp, în Grecia, sondajele de opinie pentru alegerile din 17 iunie indică o luptă strânsă între Noua Democraţie, partid susţinător al programului cu UE-FMI, şi Syriza, partidul care vrea renunţarea la austeritate, dar nu şi ieşirea din zona euro. Un sondaj estimează egalitate la 24,5% din preferinţele electoratului, un altul dă ca posibil un avans de 3,5% al Syriza, iar altul indică un avans ce circa 1% al Noii Democraţii.

  • Partidele din Grecia au eşuat iar în tentativa de a forma un guvern

    Cum partidele semnatare ale acordului, PASOK şi Noua Democraţie, n-au obţinut suficiente voturi încât să producă singure un nou guvern, Tsipras a impus drept condiţii pentru formarea unui guvern renunţarea la politicile de austeritate cerute de FMI-CE-BCE şi înfiinţarea unui comitet care să pregătească declararea unei părţi din datoria externă elenă drept oneroasă şi ca atare refuzul Greciei de a o plăti.

    Cum, previzibil, nici Tsipras n-a reuşit să construiască o alianţă de guvernare, tot PASOK, prin liderul său Evangelos Venizelos, a reuşit pentru moment să ducă mai departe discuţiile pentru nou guvern. În doar câteva zile, Syriza a crescut deja în sondajele postelectorale, la peste 23%, devenind cea mai populară forţă politică elenă, iar Tsipras a înţeles că tocmai poziţia sa inflexibilă faţă de acordul cu FMI-CE-BCE l-a propulsat în sondaje şi a procedat în consecinţă, spunându-i lui Venizelos că nu-i poate oferi suficiente garanţii că un nou guvern va stopa aplicarea măsurilor de austeritate. Conform cotidianului Kathimerini, Syriza n-a propus ieşirea Greciei din zona euro, dar condiţiile reclamate de Tsipras fac imposibilă cooperarea cu partenerii europeni, iar pe plan intern fac imposibil un acord pentru un nou guvern, ducând ţara spre alegeri anticipate.

    Sâmbătă sunt programate noi discuţii cu partidele, convocate de preşedintele Karolos Papoulias. Dacă nu se va ajunge la niciun acord, vor fi convocate noi alegeri în iunie, iar până atunci va fi numit un guvern de tranziţie, prezidat de şeful Curţii Supreme sau al Curţii de Audit.