BusinessMagazin

Tag: Swiss Clinics

  • România, noua Turcie a serviciilor estetice

    Faţă de alţi medici-antreprenori care au deschis clinici private în România, Valentin Burada, fondatorul reţelei de chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă Swiss Clinics, spune că a pornit un nou trend, şi asta pentru că la bază nu are studii de profil, ci este jurist. Şi, cu toate că ar putea să pară un dezavantaj, fondatorul susţine că această diferenţă a devenit un atu, pentru că a avut timp să se ocupe de management fără a fi nevoit să se împartă între birou şi sala de operaţii. Cum vrea el să „fure” clienţii clinicilor din Turcia, oferindu-le servicii similare în România, la un cost mai bun, şi pe ce intervenţii mizează?

    Nu trebuie să reinventăm apa caldă, ci pur şi simplu să replicăm modelul din Turcia, care funcţionează foarte bine pe partea de turism medical. De ce? Pentru că avem calitate mai mare decât chiar în ţările vestice. Medicii noştri chiar fac şcoală de medicină bună, şi estetică, şi aceste dezvoltări pe estetică pe care le facem intern oferă rezultate mai bune decât majoritatea ţărilor europene din Vest şi din alte zone, iar preţurile sunt la jumătate. Deci folosirea acestor două elemente – calitatea superioară şi preţul la jumătate – e reţeta care ar trebui să funcţioneze cu succes”, spune Valentin Burada, vorbind despre potenţialul României de a atrage sau de a păstra clienţii care pleacă peste graniţe pentru diverse tratamente.

    El a fondat reţeaua de chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă Swiss Clinics în urmă cu aproape un deceniu, businessul ajungând anul trecut la o cifră de afaceri de 18,5 milioane de lei, cu estimări de creştere cu 25% pentru acest an. Potrivit antreprenorului, mulţi dintre pacienţii clinicii, deşi aleg serviciile Swiss Clinics pe zona de chirurgie estetică, se duc în Turcia pentru procedurile de implant de păr. „E frustrant. Eu vreau să oferim aceeaşi calitate la acelaşi preţ competitiv, să nu mai fie nevoie să meargă bărbaţii români să ducă banii afară din ţară. Astfel, pe lângă turismul estetic pe care îl facem acum, vrem să ne extindem şi către turismul pentru implant de păr şi nu doar turism. Cel puţin la implantul de păr e vorba de manualitate, turcii au preţul foarte bun şi au experienţă pe această procedură, notorietate creată în timp şi practică. Dacă putem să oferim acest preţ competitiv sau chiar puţin mai jos – pentru că acum cei care merg acolo se bucură şi de un miniconcediu, o plimbare în Istanbul, mai vizitează ceva – trebuie să fim un pic sub ei ca să fie atractivi, şi aşa vom lua şi noi pacienţi.” De altfel, subliniază că din start ar fi un câştig, pentru că nu ar mai da banii pe transport, cazare, pe alte lucruri pe care care le cheltuie acolo. „Turcii oferă pachete cu totul inclus, cu transport, cu hotel, cu întregul serviciu. Şi noi am făcut chestia asta în România, practic avem turism intern, adică ne putem ocupa de pacienţi din Timişoara, Suceava, Satu Mare, Iaşi, zona Moldovei. Ne ocupăm de transport intern cu avionul, noi cu agenţia, luăm biletele, şi de la aeroport îi preluăm noi, îi aducem la clinică pentru că probabil n-au unde stea şi înnoptează în clinică. Deci ne ocupăm de chestia asta pentru oraşele îndepărtate, iar în perimetrul a 200 de kilometri în jurul Bucureştiului, mergem şi îi luăm de acasă cu maşina, cu şoferi, avem flotă auto, deci facem şi un turism estetic intern. Şi vrem să facem şi turism stomatologic.” În paralel cu clienţii din alte oraşe, compania are şi cliente din alte ţări, un top fiind reprezentat de Italia, Germania şi Marea Britanie, alături de clientele din Bulgaria, care sunt însă mai puţine. Din totalul de persoane care apelează la serviciile businessului, ce a atins în prezent un portofoliu de peste 60.000 de pacienţi unici, circa 10% sunt clienţi din afară, dar „proiecţia e să ducem acest procent undeva la circa 30%, să ajungem cam în doi ani la această proporţie”.

    Una dintre cele mai căutate proceduri de către această categorie de clienţi e tehnica executată cu Vaser Pro, „un aparat care a costat 120.000 de euro şi folosit cu tehnica potrivită oferă rezultate spectaculoase. Deci vin şi după aparat. O astfel de intervenţie costă 15.000-20.000 euro în alte ţări. La noi costă undeva în jur de 6.000, deci diferenţa e majoră. Dar vin şi pentru implant mamar sau rinoplastie”.

    Per ansamblu, pe zona de medicină estetică minim invazivă, adică non-chirurgicală, preţurile aplicate de companie variază 90 şi 1.000-2.000 de euro pentru tratamente injectabile, nonchirurgicale. Dacă vorbim de chirurgie estetică corporală, atunci preţurile variază între 800 de euro, pentru un tratament chirurgical mic, până la tratamente mai avansate sau mixte, de 10.000-12.000 de euro. În general, antreprenorul spune că importă tehnologii şi aparatură pe care o descoperă la diverse congrese internaţionale încă dinainte să se lanseze la nivel european, iar acum are în vedere să aducă tehnici care la noi nu au fost încă dezvoltate din punctul de vedere al practicii medicale, vorbind aici nu doar de implantul de păr şi de barbă, ci şi de tehnici mai avansate de implant de sprâncene sau de gene la femei. „Deci este ceva care ar putea schimba industria totalitate. Aici vorbim de know-how medical, nu la nivel de tehnologie, căci nu-ţi trebuie neapărat un aparat. Deci trebuie să trimitem pe cineva în Turcia la training. Mai e un tratament pentru slăbit cu botox în stomac, se injectează cu endoscop în stomac şi atunci relaxează stomacul şi nu mai e senzaţia de foame şi se repetă la şase luni şi practic slăbeşte.”

    Potrivit lui, sunt multe complexe care se pot rezolva pe această zonă chiar şi în rândul tinerilor, adolescenţilor, „unde vorbim de bullying. Avem pacienţi nu neapărat majori, care vin cu părinţii şi apelează la aceste tratamente pentru a-şi regla nişte probleme sociale”. Legat de vârsta minimă de la care sunt premise intervenţiile, dacă vorbim de rinoplastie, de exemplu, antreprenorul spune că, medical vorbind, trebuie să fie peste 15 ani, iar în cazul implantului mamar, peste 16 ani, „dar deja aici acesta este un moft. În schimb, reducţia mamară pentru gigantomastie la tinere poate fi o problemă medicală şi atunci se poate interveni şi mai mai devreme, or otoplastia sau alte servicii care pot crea complexe se pot rezolva de la vârste mai fragede”.

    Ajutor din online. La nivel de echipă, din care fac parte în jur de 60 de angajaţi şi 40 de colaboratori, Burada spune că oamenii care se alătură companiei trebuie să aibă trei valori esenţiale. În primul rând menţionează empatia, dar şi perseverenţa, adăugând că trebuie să fie responsabili. „Trebuie să fie empatici, atât medicii, cât şi personalul din alte departamente, alte poziţii. Să fie dispuşi să colaboreze, să îi asculte pe ceilalţi. Şi trebuie să mai aibă perseverenţă şi responsabilitate. Trecând prin aceste trei valori, filtrăm destul de mult colegii. Cred că restul se pot dobândi, se pot învăţa capabilităţile, atât tehnice, profesionale, cât şi de altă natură. Noi avem şi foarte multe cursuri interne, inclusiv pe parte medicală. Avem cursuri interne aproape săptămânale.”

    În ceea ce-l priveşte, spune că este, probabil, singurul antreprenor din domeniul medical care nu e medic de profesie. „Majoritatea clinicilor şi spitalelor sunt clădite în jurul fondatorului medic. Eu am făcut abatere de aceast această regulă, ca să zic aşa, şi pot spune cumva că m-a ajutat pentru că am avut timp să fac management. Dacă era medic şi lucram 8 ore pe zi n-avea cine să facă managementul sau, mă rog, putea să-l facă cineva, dar nu la nivel atât de aplicat şi cu interes atât de mare. La început efectiv a trebuit să învăţ domeniu medical şi nici n-avem resurse de unde. Vă spun sincer, m-a ajutat foarte mult YouTube-ul în prima parte pentru că am urmărit efectiv seminarii, cursuri pe zona asta de dezvoltare de estetică.”

    Pentru a porni un astfel de business, notează că provocarea investiţională ar fi prima, dar spune că cel mai important e să înţelegi domeniul, produsul, serviciile, ca să poţi pune cap la cap toate lucrurile şi ulterior, să te focuseze pe partea de management al echipei şi pe dezvoltarea progresivă. „Dacă vrei să penetrezi această industrie făcând un spital de genul e o provocare financiară. Sigur e nevoie de know-how. Noi în doar trei ani de zile după lansare am devenit lideri de piaţă, cel puţin pe partea minim invazivă, adică noi în 2018-2019 am fost declaraţi cel mai mare consumator de acid hialuronic din România de către furnizorii de agreaţi. Cum am ajuns aici? Ne-am focusat foarte mult pe management, pe educarea clienţilor, pe dezvoltare şi asta ne-a propulsat foarte repede.”

    Ca nivel de investiţie, notează că o clinică precum cea din Bucureşti a companiei ar presupune o investiţie de circa 2 milioane de euro, însă dacă vorbim de un cabinet fără bloc operator sau clinică mai mică, poate fi şi 200.000 de euro.

    Educaţia, piatra de temelie pentru noi nişe de business. Ca obiective viitoare, fondatorul spune că îl provoacă ideea de a contribui la dezvoltarea know-how-ului medicilor din România pe zona de chirurgie plastică sau dermatologie, unde „la acest moment nu se învaţă medicină estetică, se învaţă doar chirurgia plastică sau dermatologia patologică. Dacă vrei să fii un medic plastician estetic de succes sau un dermatolog estetician, atunci trebuie să înveţi aceste cursuri în privat, cumva, sau să te duci la congrese internaţionale, la cursuri prin afară sau în România. N-ai unde să le înveţi. Şi atunci cel mai mare vis antreprenorial ar fi să creezi această academie acreditată care să educe forţa de muncă din România spre un nivel care să ne pune pe hartă.”

    El spune că deja noi avem această componentă balcanică dezvoltată, căci femeilor şi bărbaţilor din România le place să arate bine, iar româncele se află pe locul doi după rusoaice în privinţa interesului acordat acestor procedure. „În România gradul este de interes foarte mare, dar din păcate, nu este atât de accesibil. Adică, deşi este grad de interes, pacientele nu au accesibilitate, spre deosebire de ţări precum Italia sau Germania, unde gradul de interes este mult mai scăzut. Dar accesibilitatea şi puterea financiară este alta. Avem acest mindset, dacă avem şi suportul educaţional, atunci ar ieşi o reţetă şi cred că s-ar dezvolta foarte mult şi turismul prin această metodă, turismul-turism, nu doar turismul medical. Şi dacă pune pe hartă că în România se face medicină estetică de calitate, la preţuri corecte, atunci da, ar fi un vis împlinit.”

    Legat de o eventuală extindere peste graniţe, Burada susţine că au deschis deja un punct de lucru în Londra, într-un parteneriat cu o clinică locală. „E un pic mai greu la nivel de management administrativ să-ţi deschizi puncte de lucru peste tot, în toate oraşele. În schimb, prin parteneriate cu clinici locale, trimiţând forţă de muncă din România, adică medici care au învăţat toate aceste tehnici avansate la noi, putem crea această formulă, practic să replicăm ceea ce facem acum în România, prin parteneriate cu clinici din Uniunea Europeană. Dar visul meu este să dezvolt România, în principal să ne dezvoltăm foarte mult la nivel naţional şi după aceea să oferim reţeta mai departe şi altor ţări.”

    Iar în privinţa unui scenariu care ar implica vânzarea businessului, povesteşte că a primit această propunere în 2019 din partea unei reţele mari. „La acel moment încă ne aflam în proces de scalare şi n-am considerat oportun. Încă nu a ajuns compania noastră la stadiul în care să iau în considerare acest pas. Suntem încă în proces de scalare. Estimez că am putea ajunge la maturitatea de grup cam în cinci ani. Şi da, la un moment dat iau în considerare inclusiv exitul.”   

     

    Carte de vizită

    Valentin Burada, fondator, Swiss Clinics

    1. Este absolvent de Drept şi de profesie jurist;

    2. De-a lungul timpului, în calitate de antreprenor, a fost implicat în diverse businessuri din real estate, HoReCa, evenimente şi turism;

    3. În completarea activităţii din domeniul medical, a fondat şi lansat recent pe piaţa din România gama de suplimente alimentare Swiss Beauty Essentials, în direcţia medicinei integrative;

    4. Este pasionat de călătorii şi maşini, practică sporturi nautice şi echitaţie.

  • Cum se face trecerea de la avocatură, la businessul cu frumuseţe

    „Sunt unicul fondator al clinicii, iar decizia de a pune în aplicare acest plan m-a surprins şi pe mine, în contextul în care am studiat dreptul, urmând o tradiţie de familie. Mă pasionează în continuare tot ce ţine de lege, însă se pare că marea pasiune a fost domeniul esteticii”, descrie Valentin Burada decizia pe care a luat-o în urmă cu cinci ani.

    A fondat atunci, printr-o investiţie iniţială de 50.000 de euro ceea ce a devenit astăzi Swiss Clinics, o  companie românească, cu o echipă multidisciplinară, formată din 80 de experţi, din care 20 de medici specialişti în dermatologie şi chirurgie plastică şi estetică. În cei cinci ani de activitate, Swiss a ajuns la 30.000 de paciente, devenind una dintre cele mai importante clinici de profil din România, ce acoperă întreaga paletă de specialităţi necesare esteticii: chirurgie plastică, dermatologie, chirurgie buco-maxilofacială, stomatologie şi estetică dentară. În rândul celor mai recente realizări se numără finalizarea unor investiţii în valoare de 2 milioane de euro, din care 1,2 milioane de euro au fost direcţionaţi într-o nouă clinică, high-tech, iar restul, într-un bloc operator inaugurat în luna octombrie. Blocul operator este completat de saloane pentru spitalizare, cu un design modern, iar primele intervenţii chirurgicale au fost deja efectuate începând cu data de 15 octombrie 2020.

    Cum ajunge însă un avocat antreprenor în industria frumuseţii?

    „Contextul a făcut ca prieteni de-ai mei, studenţi la medicină, să îmi povestească despre această ramură şi de aici am început să mă documentez, să înţeleg ce înseamnă şi ce viitor ar putea avea. Participarea la un congres internaţional de estetică de la Monaco, a fost momentul  în care am luat decizia de a investi. Şi de acolo, nu m-am mai oprit, am ajuns unde sunt azi”, povesteşte Valentin Burada. El adaugă că s-a implicat de timpuriu în afaceri de real estate, alimentaţie publică, evenimente, turism, divertisment: „Însă Swiss este businessul meu de suflet, pe care l-am construit de la zero şi pe care îmi doresc să îl cresc în continuare, din punct de vedere calitate, extindere de servicii şi locaţii”.

    Chiar dacă pregătirea sa este una atipică pentru acest domeniu, şi-a propus să aducă şi ceva nou acestuia – a lansat spre exemplu conceptul de „lunch break therapy” sau filmările live ale procedurilor realizate în clinică pentru a veni în întâmpinarea pacienţilor uşor reticenţi. „Transparenţa şi comunicarea cu pacienţii ajută la crearea unei relaţii de durată şi de aici gradul mare de recurenţă”, crede antreprenorul.  

    Planurile sale nu se limitează însă la piaţa locală şi, în baza unor parteneriate realizate în plan extern, spune că anul viitor vor lansa prima clinica Swiss in Londra. De asemenea, în ciuda contextului atipic pe care îl traversăm, vor lansa şi un brand privat de lifestyle. Sub denumirea „Beauty Essentials”, vor să comercializeze produse de tip supliment alimentar, destinate consumatorului modern, care aspiră înspre o viaţă echilibrată şi sănătoasă.

    Un alt proiect al clinicii este Academia Swiss, care este prima platformă integrată de învăţare din România în acest domeniu; prin aceasta îşi propun să formeze noi generaţii de medici esteticieni, alături de medici Swiss cu experienţă. „Tocmai pentru că pandemia pare că se va prelungi chiar şi anul viitor, unul din planurile noastre este să aducem aceste cursuri într-o platformă de e-learning.”

    2 mil. euro a investit compania în cel de-al cincilea an de activitate, fonduri direcţionate într-o clinică high-tech şi într-un bloc operator

    În căutarea tinereţii veşnice – o piaţă în creştere

    „Chirurgia plastică este una dintre cele mai înfloritoare industrii din România în ultimii ani. Dacă în străinătate se practică de zeci de ani, la noi a început să se dezvolte mai mult în ultimii zece”, observă Valentin Burada. Potrivit lui, industria chirurgiei estetice a ajuns anul trecut la 130 de milioane de euro, iar numărul medicilor chirurgi plasticieni şi dermatologi prezenţi pe această nişă, la 450. Antreprenorul citează şi un studiu efectuat la nivel global, din care reiese că numărul procedurilor nonchirurgicale efectuate a crescut din 1997 până în prezent de mai bine de patru ori. Utilizarea Botoxului a crescut chiar de peste şase ori; mai mult, un avans considerabil poate fi observat în accesarea procedurilor de estompare a ridurilor. În mod surprinzător, nu toate aceste cifre fac referire la segmentul feminin: „Circa 10% dintre pacienţi sunt bărbaţi, ceea ce inseamnă o dublare a cererii pentru acest segment”.

    De altfel, antreprenorul a observat că profilul pacienţilor se schimbă pe măsură ce au dezvoltat businessul. Astfel, dacă la început aveau mai mult pacienţi femei, iar procedura cea mai căutată era mărirea de buze, acum procentajul este încă în favoarea femeilor, dar la mică distanţă de bărbaţi. Se fac mezoterapii, tratamentul cearcănelor, foarte multe proceduri de reconturare şi geometrie facială în care se redefinesc pomeţii, linia mandibulară etc.

    „Acum câţiva ani clienţii erau mai reticenţi şi 1 din 10 pacienţi erau de sex masculin. Acum procentul a crescut satisfăcător si văzând acest trend, am creat o divizie dedicată domnilor Men Anti-Ageing”, spune el. Pentru ei, procedurile uzuale nonchirurgicale sunt ştergerea ridurilor, umplerea şi depigmentarea cearcănelor, terapia vampir cu propriul sânge pentru scalp, împotriva căderii părului, eliminarea guşii sau a grăsimii din anumite zone doar prin injectare. „La procedurile chirurgicale bineînţeles că detaşat conduce augmentarea mamară în cazul femeilor şi rinoplastia în cazul bărbaţilor.”

    Cine accesează genul acesta de proceduri? „Oferim foarte multă discreţie, pentru că unii bărbaţi nu doresc să se ştie că fac aceste proceduri. Un segment aparte sunt expaţii şi angajaţii marilor companii care sunt cetăţeni străini consumatori de astfel de proceduri şi în ţara lor”, spune antreprenorul.

     

    Frumuseţea în ecuaţia profesională

    Valentin Burada observă că efervescenţa domeniului se datorează şi  schimbării ideilor preconcepute care existau în privinţa intervenţiilor estetice. „În prezent, acestea reprezintă o realitate cotidiană, cu tot mai mulţi oameni care apelează la aceste servicii, indiferent de educaţie sau de mediul cultural din care provin. Într-o lume în care imaginea contează, chirurgia estetică reprezintă o soluţie pentru aceia care îşi doresc o îmbunătăţire a propriei imagini. Sunt de părere că o persoană cu un self-esteem ridicat este o persoană cu un nivel ridicat al calităţii vieţii”, crede antreprenorul. El observă că există persoane traumatizate de aspectul fizic de ani de zile şi oameni care asociază nereuşitele din viaţa de zi cu zi cu asta – „N-am primit jobul dorit, nu m-am căsătorit, nu am reuşit să-mi fac prieteni”.  „După intervenţie vezi cum oamenii se schimbă, îşi regăsesc încrederea, buna dispoziţie, optimismul, iar asta înseamnă că echipa medicală Swiss a reuşit. Nu e ceva necesar, vital, dar îţi poate îmbunătăţi semnificativ calitatea vieţii”, adaugă el.

    Interesul pentru tratamentele estetice pare să fie unul în creştere chiar şi în contextul pandemiei pe care o traversăm, iar Burada este de părere că această tendinţă vine din nevoia oamenilor de a se simţi bine. „Oamenii investesc în starea lor de bine şi, de multe ori, aceasta vine şi din felul în care arată. «Eşţi bine când te simţi bine în pielea ta» nu este un clişeu. Nu mai avem libertatea de mişcare, de a petrece vacanţe prin ţări exotice, şi astfel alegem să facem schimbări în viaţă noastră, în felul în care arătăm, în amenajarea casei, în cursuri de creştere profesională şi personală. O văd că pe o perioadă propice de a creşte, de a-ţi atinge obiectivele personale, inclusiv pe cele fizice.”

    Totuşi, antreprenorul spune că nu au fost ocoliţi de provocările întregii economii în contextul pandemic. „Primul nostru obiectiv în această situaţie a fost, desigur, siguranţa şi bunăstarea pacienţilor şi angajaţilor noştri. Am reuşit să reacţionăm rapid la situaţia în schimbare şi ne-am adaptat la noile circumstanţe. Pentru siguranţa pacienţilor şi a personalului medical, am implementat un flux medical dedicat şi în concordanţă cu normele în vigoare în această perioadă.”

    Business cu bisturiul

    Iar când vine vorba despre provocările unui business construit „cu bisturiul”, spune că acestea se leagă mai ales de dinamismul domeniului, în special din punct de vedere tehnic: „Să fii la curent cu noutăţile presupune o investiţie mare de timp, însă am învăţat că merită”.

    Apoi, crede că cea mai mare provocare este găsirea unui echilibru între viziunea pacientului asupra a ceea ce înseamnă frumos şi viziunea medicului care efectuează procedura estetică, indiferent că vorbim despre proceduri minimum invazive (injectabile) sau de intervenţii chirurgicale. „Acest echilibru este tangibil atunci când, prin aceste proceduri estetice, tindem să obţinem rezultate cât mai aproape de natural, fireşti, fără exagerări. Rezultatele «naturale» sunt mai uşor acceptate de psihicul nostru, astfel făcându-ne să ne simţim mai bine în pielea noastră, până la urmă acesta fiind scopul intervenţiilor estetice. Frumuseţea este o operaţie matematică.”

    El adaugă că transformarea personală poate avea loc numai cu echipamentele  potrivite, iar astăzi, a fi la curent cu ultimele soluţii şi tratamente este condiţia esenţială ca să obţii rezultatele dorite: „Deşi totul pare uşor şi natural, normal şi subînţeles, eforturile noastre de a ne menţine în avangarda soluţiilor şi tratamentelor inovatoare ne diferenţiază de ceilalţi concurenţi. Ne oferă perspectiva unor tratamente şi intervenţii unice, ne diversifică semnificativ oferta şi ne garantează rezultate autentice”.

    Uitându-se în urmă, spune că businessul în industria frumuseţii este unul ca oricare altul, care necesită investiţii de orice natură pentru a excela. „Nu este un business uşor, asta pot spune sigur după cinci ani în care am trecut prin multe etape, unele cu adevărat dificile. Dar, ca în orice domeniu, dacă vrei să excelezi trebuie să investeşti, timp, energie şi bani”, descrie Burada perspectiva sa antreprenorială. El le transmite celor care doresc să lanseze un business de profil să îşi ia timp să analizeze, să facă planuri pe termen scurt şi pe termen lung, cu scenarii multiple pentru ceea ce este posibil să îţi aducă evenimentele sociale şi economice, să cunoască în profunzime acest domeniu, chiar şi detalii medicale.

    Mai mult decât atât, este nevoie „Să îşi pună toată energia în formarea unei echipe pe care să poată conta în orice situaţie, de la medici, la personalul de client service şi oamenii din spatele sistemului”. Iar lor trebuie să le asigure cele mai bune resurse cu care să lucreze: „Să investească capital în tehnologie de ultima generaţie pentru că orice progres tehnic va aduce siguranţă şi eficientă în plus, să pună la dispoziţia medicilor cele mai noi materiale medicale cu rezultate optime pentru pacienţi”.

    „O clinică de estetică, la fel ca orice altă clinică, nu îşi permite să facă rabat de la calitate. Iar calitatea vine din implicare şi din dorinţa de progres”, conchide antreprenorul.