BusinessMagazin

Tag: svb

  • După multiple falimente în industria financiară, băncile consideră acum că reţelele de socializare prezintă un risc critic. Acestea acuză ştirile false care îi împing pe clienţi să-şi retragă banii. „La început riscul de pe reţelele sociale a fost unul reputaţional, dar acum a ajuns critic”

    Băncile îşi consolidează strategia de risk management referitoare la utilizarea aplicaţiilor social media în context de criză după ce internetul a contribuit la colapsul Sillicon Valley Bank de acum 2 luni, titrează Reuters.

    Directorii elaborează programe şi planuri pentru a contracara ameninţările online, inclusiv zvonuri legate de sănătatea băncilor, care ar putea duce la ieşiri de depozite.

    Companiile din domeniul bancar iau măsuri, regândind rolul reţelelor sociale ca un potenţial risc, anterior considerat instrument de marketing, după ce tweet-urile care puneau la îndoială sănătatea financiară a SVB i-au determinat pe clienţi să retragă 1 milion de dolari pe secundă din conturi înainte ca banca să eşueze pe 10 martie.

    „La început riscul de pe reţelele sociale a fost unul reputaţional, dar acum a ajuns critic”, a declarat Sumeet Chabria, fondatorul ThoughtLinks.

    Greg Becker, fostul CEO al Silicon Valley Bank, a acuzat reţelele sociale ca fiind un factor de risc „fără precedent” în dispariţia instituţiei. Deponenţii au retras 42 de miliarde de dolari în 10 ore, a declarat acesta într-o audiere din Senatul american.

     

  • Au apărut marii câştigători care au făcut miliarde de pe urma crizei bancare din martie

    Fondurile de investiţii private au obţinut câştiguri de peste 7 miliarde de dolari. Aceasta au pariat împotriva acţiunilor băncilor în timpul crizei care a zguduit sectorul, titrează Financial Times.

    Câştigurile extraordinare au venit într-o lună sumbră pentru bănci, cu prăbuşirea Silicon Valley Bank şi vânzarea de urgenţă a Credit Suisse.

    Short sellerii au obţinut profituri totale estimate de aproximativ 1,3 miliarde de dolari din  pariurile împotriva SVB, potrivit Ortex. Alte câştiguri de 848 de milioane de dolari au venit din pariurile împotriva First Republic, ale cărei acţiuni au scăzut cu 89% în martie.

    Investitorii au câştigat 684 de milioane de dolari din shortarea Credit Suisse, deoarece o criză de încredere a băncii elveţiene a făcut ca acţiunile sale să scadă cu 71%. Profiturile din vânzarea în lipsă făcute sectorul bancar din SUA şi Europa au totalizat 7,2 miliarde de dolari.

     

  • Nu este de ajuns o gaură/devalizare de un miliard de euro pe piaţa RCA. Asta ne mai lipseşte, ca CEC Bank şi Eximbank să intre pe piaţa asigurărilor auto ca să vândă poliţe de asigurări RCA mai ieftine, în numele unui patriotism economic invocat de liderul PSD Marcel Ciolacu

    Agenda acestor zile este susţinută de două subiecte care au devenit mai importante decât războiul din Ucraina.

     

    1. Criza bancară, prăbuşirea Silicon Valley Bank în SUA şi a Credit Suisse în Europa – Pe pieţele internaţionale a izbucnit peste noapte o criză bancară pe care marile bănci centrale, autorităţile de reglementare, guvernele şi statele încearcă să o stopeze ca să nu se extindă, punând la bătaie sute de miliarde de dolari/euro.

    Dacă în weekendul trecut autorităţile americane au salvat Silicon Valley Bank, banca companiilor de tehnologie (de fapt, acţionarii au pierdut, dar au fost salvaţi toţi deponenţii şi cei cu depozite până în 250.000 de dolari, care erau asigurate, şi cei cu depozite de milioane, zeci şi sute de milioane şi chiar miliarde de dolari, care nu erau asigurate de schemele oficiale de garantare), iar pe parcursul săptămânii au susţinut celelalte bănci luate în vizor (First Republic Bank, de exemplu, unde JP Morgan, cea mai mare bancă americană, a injectat peste noapte 30 de miliarde de dolari ca să acopere retragerile de bani ale clienţilor).

    În acest weekend a fost rândul Băncii Naţionale a Elveţiei să salveze Credit Suisse, a doua mare bancă elveţiană, prin forţarea unei tranzacţii prin care UBS, prima bancă a Elveţiei, cumpără Credit Suisse cu numai 3 miliarde de dolari, faţă de 8 miliarde de dolari cât era valoarea băncii vineri, la închiderea Bursei.

    La schimb, Banca Naţională a Elveţiei oferă garanţii de 100 de miliarde de dolari pentru UBS, după ce vineri Credit Suisse a luat 54 de miliarde de dolari ca să acopere necesarul de lichiditate.

    Un amănunt interesant, de istorie, este că olandezul Ralph Hamers, cel care este CEO al UBS, şi-a făcut “ucenicia” la începutul anilor 2000 pe piaţa bancară românească, atunci când băncile româneşti se prăbuşeau, fiind directorul operaţiunilor ING Bank în România.

    Deci Credit Suisse, repet, a doua mare bancă a Elveţiei şi una dintre cele mai cunoscute bănci din lume, unde miliardarii lumii îşi ţineau banii, valorează numai 3 miliarde de dolari, la active deţinute de 1.400 de miliarde de dolari la finalul anului trecut. Probabil că activele s-au înjumătăţit din decembrie până acum, având în vedere retragerile de bani din banca elveţiană, ceea ce a dus la această tranzacţie de salvare a băncii.

    Credit Suisse valorează acum exact cât este capitalizarea de pe Bursa de la Bucureşti a Băncii Transilvania, de 3 miliarde de dolari, banca din Cluj având active de numai 30 de miliarde de dolari.

    În 2007, înainte să vină criza financiară, acţiunile Credit Suisse erau cotate la 76 de dolari, faţă de 2 dolari, cât valorau vineri, şi de 0,7 dolari, cât valorează în urma tranzacţiei cu UBS.

     

    2. Scandalul prăbuşirii Euroins în România – Capul de afiş pe piaţa românească este ţinut de prăbuşirea Euroins, cel mai mare asigurător de pe piaţa de RCA, cu o cotă de piaţă de 32%, care lasă în urmă o gaură de 250-400 milioane de euro.

    Euroins este deţinut de un grup bulgar, în spatele căruia se află un controversat miliardar bulgar, Assen Hristov, care contestă decizia ASF de a trimite Euroins direct în insolvenţă.

    În ultimii 6-7 ani, patru companii de asigurări – Astra Asigurări, Carpatasig, City Insurance şi acum Euroins – s-au prăbuşit, lăsând în urmă o gaură de 1 miliard de euro, care este acoperită de români prin creşterea preţurilor poliţelor RCA şi prin creşterea taxei/comisionului aplicat fiecărei vânzări de RCA.

    Deşi au trecut destul de mulţi ani, până acum nu am aflat oficial de ce s-au prăbuşit aceste companii de asigurări, Astra, City Insurance şi Euroins fiind lideri de piaţă. Mai ştie cineva unde sunt dosarele Astra? Ce se întâmplă cu dosarele City Insurance, acolo de unde s-au scos bani din companie cu toate mâinile? Unde a fost Supravegherea ASF – instituţia de reglementare sub ochii căreia aceste companii au crescut, au luat bani, unde acţionarii şi-au devalizat propriile companii?

    În tot acest scandal cu prăbuşirea Euroins şi cu creştrea preţurilor la RCA, Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, cel mai mare partid din România şi cel care se pregăteşte ca în luna mai să preia conducerea guvernului în cazul celebrei rotative PNL-PSD, a ieşit public, afirmând că soluţia în această criză este ca CEC Bank şi Eximbank, cele două bănci de stat, să intre pe piaţa de asigurări, astfel încât să acopere golul lăsat de falimentul Euroins şi să ofere preţuri mai mici la RCA.

    Ciolacu spune că în aceste momente avem nevoie de „patriotism economic”.

    Asta ne mai lipseşte, ca CEC Bank şi Eximbank să intre pe piaţa RCA, o piaţă de care se feresc cum pot marile companii de asigurări prin practicarea unor preţuri mari la RCA, ca să nu vină clienţii.

    După Marcel Ciolacu, CEC Bank şi Eximbank au zeci şi sute de milioane de euro de pierdut pe această piaţă, unde pare că toată lumea îşi frânge gâtul.

    De-abia aşteaptă Mugur Isărescu ca cele două bănci să intre pe piaţa asigurărilor, şi mai ales pe RCA.

    Cu aproape 400-500 de milioane de euro, cât ar fi nevoie ca să-şi refacă indicatorii de solvabilitate şi lichiditate, CEC Bank şi Eximbank, unde Ministerul Finanţelor este principalul acţionar, pot să cumpere Euroins şi să vândă în continuare poliţe RCA mai ieftin decât Groupama sau Allianz, două companii de asigurări multinaţionale.

    De ce să mai facă o companie de asigurări de la zero şi să treacă ani de zile până să câştige clienţi? Ca să nu mai spunem că Eximbank are deja o companie de asigurări – EximAsig -, pe care a salvat-o acum mulţi ani de la faliment prin injectarea a milioane de euro, după ce a fost devalizată şi fraudată.  

    Înainte să susţină că CEC Bank şi Eximbank trebuie să intre pe piaţa de RCA pentru patriotism economic, Macel Ciolacu ar trebui să găsească răspunsuri la următoarele întrebări:

    – Cât este pierderea operaţională din acest business de vânzare de RCA (companiile de asigurări care s-au prăbuşit au fost acuzate că au vândut RCA sub cheltuieli pentru a atrage clienţi)?

    – Cât a fost devalizarea de către propriii acţionari a acestor companii care s-au prăbuşit prin scoaterea banilor din propria firmă, prin contracte de reasigurare, prin împrumuturi, prin acceptarea unor tarife mai mari din partea service-urilor etc.?

    – Cât înseamnă în bani problemele legate de faptul că avem un cimitir de maşini şi o piaţă de second-hand, de rable care duduie şi care în final înseamnă şi daune mai mari prin producerea mai multor accidente?

    – Cât înseamnă infrastructura proastă care implică accidente mai multe, având în vedere că România este ţara cu cel mai prost raport din Europa în acest domeniu?

    – Cât înseamnă legislaţia mai laxă în domeniul circulaţiei, care îi determină pe mulţi şoferi să meargă cu viteză, crescând astfel probabilitatea unor accidente şi a unor daune mai mari?

    De bine de rău, în sistemul bancar românesc nu am avut incidente majore după falimentele de la finalul anilor ’90 şi începutul anilor 2000. Nu înţeleg de ce Marcel Ciolacu ar vrea să impună celor două bănci de stat să intre pe această piaţă unde toţi jucătorii pierd zeci de milioane de euro şi-şi frâng gâtul.

    Cum ar putea CEC Bank şi Eximbank să fie mai experimentate în asigurări decât cei care sunt din asigurări?

    Fantoma FNI încă bântuie în politica românească.

  • Rezerva Federală doreşte reguli mai stricte pentru sistemul bancar după falimentul SVB. Experţii în reglementare susţin că problemele la această bancă puteau fi prevăzute

    Rezerva Federală doreşte reguli mai dure pentru băncile de nivel mediu, încercând să evite repetarea prăbuşirii recente a Silicon Valley Bank, care a forţat autorităţile guvernamentale să intervină, titrează Financial Times.

    Banca centrală a SUA revizuieşte cerinţele de capital şi lichiditate pe care le impune băncilor, în special celor cu active între 100 de miliarde de dolari şi 250 de miliarde de dolari. De asemenea, va examina testele de stres pe care le efectuează anual, care evaluează capacitatea creditorilor de a face faţă scenariilor economice şi financiare adverse.

    Aceste măsuri face parte dintr-o evaluare mai amplă anunţată luni de Fed cu privire la modul în care a supravegheat şi reglementat Silicon Valley Bank. Banca centrală se numără printre autorităţile de reglementare din SUA care este chestionată cu privire la modul în care a gestionat problemele SVB, unii experţi spunând că acestea erau evidente.

    Dar experţii în reglementare susţin că problemele SVB ar fi putut fi identificate în avans sau evitate, dacă legislativul şi autorităţile de reglementare nu ar fi uşurat regulile pentru creditorii mai mici în ultimii ani.

    În 2018, Congresul a anulat porţiuni din Legea Dodd-Frank, cel mai mare efort de dereglementare de la criza financiară din 2007-2008, pentru a scuti unele bănci cu active de până la 250 de miliarde de dolari de la cele mai dure măsuri de supraveghere ale Fed, inclusiv teste de stres, cerinţe capital şi de lichiditate. În 2019, Fed a urmat exemplul şi a aprobat reglementări mai uşoare pentru toate băncile, cu excepţia celor mai mari.

     

  • Efectele prăbuşirii Silicon Valley Bank s-au resimţit din plin la Bursa de Valori Bucureşti

    Totuşi, riscul de contagiune este neglijabil, iar recentele scăderi înregistrate de companiile listate pot reprezenta momente prielnice de intrare în piaţă, spun şefii celor mai mari administratori de fonduri de investiţii din România, printre care Amundi AM, Goldman Sachs AM şi BT AM.

    Prezenţi pe 13 martie la a doua ediţie a conferinţei ZF Capital Markets Summit, dedicată în exclusivitate investiţiilor pe piaţa de capital, reprezentanţii industriei româneşti de asset management au argumentat că diversificarea – care ar trebui să reprezinte un punct central în portofoliul oricărui investitor – este mai importantă mai mult decât oricând în contextul actual în care până şi titlurile de stat, considerate unele dintre cele mai sigure instrumente financiare, oferă evoluţii negative, iar acţiunile de tip „value“ promit să rămână în centrul de interes al pieţei.

    „Din structura pieţei locale de administrare a activelor reiese cât de necesară este diversificarea, iar aici aş face o conexiune şi cu situaţia nefericită a acestei bănci din SUA, în sensul în care o expunere prea mare pe titluri de stat a condus la un dezechilibru caracterizat de performanţe relativ slabe în 2022. Avem de reconstituit o încredere a unui segment de investitori care sunt mai degrabă defensivi. Cine s-ar fi gândit că se pot înregistra performanţe atât de negative pe un portofoliu de titluri de stat?“, spune Milan Pruşan, country head, Goldman Sachs AM.