BusinessMagazin

Tag: suveranişti

  • România, între cel mai bun an economic din istorie, cel mai ridicat nivel financiar pentru români, Coldplay la Bucureşti şi valul suveranist, Călin Georgescu, fraţii Tate, mercenari cu furci, topoare şi arme. Cum de-am ajuns aici?

    Vineri, Institutul Naţional de Statistică a publicat mai larg rezultatul economic al anului 2024 – creştere economică, PIB, cine a contribuit la creşterea economică. 

    Din punct de vedere statistic, România a avut anul trecut, 2024, cel mai bun an economic din istorie. De asemenea, am putea spune că şi românii au ajuns la cel mai bun an financiar din istoria lor. 

    – PIB-ul, care măsoară valoarea adăugată adusă în economie de companii, populaţie şi stat, a crescut la 1.766 de miliarde de lei, adică 355,3 miliarde de euro. În ultimii cinci ani PIB-ul a crescut cu 63% în lei şi cu 65% în euro. Ironic, creşterea PIB-ului de anul trecut (0,9%) a fost adusă de pariuri, concerte, meciuri de fotbal, teatre etc. Toate aceste lucruri nu sunt negative, ci chiar reprezintă un lucru pozitiv, pentru că arată că avem viaţă socială, că există bani în piaţă pentru entertainment.

    – Salariul mediu net a crescut la 5.645 de lei, adică 1.135 de euro net. În ultimii cinci ani salariul mediu net a crescut cu 69% în lei şi cu 65% în euro. 

    – Depozitele în bănci ale populaţiei şi companiilor, atât în lei cât şi în valută, au crescut în ultimii cinci ani cu 56%, de la 367 de miliarde de lei la 574 de miliarde de lei. Strict, depozitele populaţiei în lei şi valută au crescut cu 52%, de la 222 miliarde de lei la 338 miliarde de lei.

    – Activele celor peste nouă milioane de români din Pilonul II de Pensii au crescut la finalul anului trecut la 156,4 miliarde de lei. Cei mai mulţi români nu ştiu că 4,75% din salariul lor brut se duce automat lună de lună în Pilonul II de Pensii, iar atunci când vor ieşi la pensie s-ar putea să se trezească cu o sumă destul de bună. 

    – Activele fondurilor mutuale, unde au banii 812.000 de investitori români, un nou maxim atins la finalul lui 2024, au ajuns la 27 de miliarde de lei. 

    – Numărul românilor investitori la Bursa de la Bucureşti a urcat la finalul anului trecut la 226.000, de patru ori mai mulţi decât în urmă cu cinci ani. 

    – Pe bursele internaţionale, pe platformele de crypto, cred că peste 30.000 de români au active (acţiuni, ETF-uri, opţiuni, obligaţiuni, cryptomonede) care depăşesc 5 miliarde de euro, dacă nu chiar mai mult.

    – Sumele investite de români persoane fizice în titluri de stat Fidelis şi Tezaur, în lei şi valută, au depăşit 45 de miliarde de lei. 

    – Activele imobiliare ale familiilor din România sunt la cel mai ridicat nivel din istorie datorită creşterii preţurilor. Să nu uităm că 95% dintre români sunt proprietarii locuinţelor în care stau. 

    – 2024 va fi al treilea an în care avem o creştere consecutivă a românilor care s-au întors în ţară, după ce ani de zile/decenii au muncit şi au locuit în afara României. Asta dacă vă întrebaţi, apropos, cine cumpără cu cash casele şi apartamentele din jurul vostru plătind preţurile în creştere. 

    – Fondurile europene luate de la Bruxelles au depăşit 100 de miliarde de euro şi pe masă mai sunt încă 100 de miliarde de euro pentru următorul deceniu. 

    – Nivelul de trai măsurat prin PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare a ajuns la cel mai ridicat nivel din istoria noastră, fiind la 78% din media Uniunii Europene (faţă de 35% la începutul anilor 2000), depăşind Ungaria, Portugalia şi fiind aproape de Polonia. 

    La polul opus, în ceea ce priveşte situaţia politică şi socială internă suntem cu tensiunea la cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani. 

    De asemenea, cu situaţia geopolitică – războiul din Ucraina, ameninţarea noii administraţii americane cu ieşirea din NATO, reînarmarea Europei după opt decenii de pace – suntem într-o criză fără precedent. 

    Deşi valul suveranist/populist/naţionalist nu este majoritar, percepţia generală şi imaginea publică arată că el a cuprins toată ţara şi face agenda României. 

    După rezultatul surprinzător – apariţia lui Călin Georgescu – şi anularea alegerilor prezidenţiale din decembrie, sistemul politic din România, sistemul social sunt puse pentru prima dată la încercare de la venirea minerilor în 1998/1999. 

    Anularea alegerilor prezidenţiale- un eveniment fără precedent, demisia preşedintelui Iohannis, tot ce se întâmplă în acest moment – la ora la care scriu acest articol Centrul Vechi din Bucureşti este asediat de suporterii lui Călin Georgescu după ce BEC i-a respins candidatura pentru alegerile prezidenţiale din luna mai –, pune în discuţie sistemul politic din România. 

    Ca să nu mai vorbim că în peisaj apar şi mercenarii lui Potra, care sunt chemaţi să iasă în stradă cu furci, topoare, arme ca să schimbe ordinea constituţională, să-l repună pe Călin Georgescu pe lista de vot etc. 

    Într-o Românie în care toate sondajele arătau că românii sunt favorabili Uniunii Europene, NATO, sistemului de securitate euroatlantic, ceea ce se petrece acum pune la îndoială imaginea noastră atât internă, dar mai ales cea externă. 

    Din decembrie încoace, odată cu apariţia în prim-plan a lui Călin Georgescu, a anulării alegerilor, România este în prim-planul presei internaţionale, chiar pe prima pagină. Ca să nu mai vorbim de cazul fraţilor Tate, care a ajuns să fie subiect de discuţie la Casa Albă. 

    Într-o ţară care a reuşit să recupereze enorm în ultimele două decenii şi mai ales după intrarea în Uniunea Europeană, care este la cel mai bun an economic din istorie, la cel mai bun an financiar din istorie pentru cei mai mulţi dintre români, întrebarea este cum de-am ajuns aici?

  • Nicuşor Dan: Masca suveranismului s-a prăbuşit, prioritatea lor nu e România, este Putin

    „Astăzi partidele AUR, SOS şi POT au votat împotriva legii care să permită Armatei Române să doboare dronele inamice ce încalcă spaţiul nostru aerian. Da, aţi citit bine!”, a scris Nicuşor Dan, pe Facebook.

    El a amintit că, în urmă cu două zile, două drone ruseşti cu încărcătură explozivă au căzut pe teritoriul naţional, în Delta Dunării: “’Patrioţii’ din Parlament au votat azi pentru ca România să nu se apere”, a subliniat este.

    „Masca suveranismului s-a prăbuşit! Adevărata lor prioritate nu este România. Nu este siguranţa oamenilor. Este Putin”, a punctat Nicuşor Dan.

    Politicianul a spus, de asemenea, România trebuie să-şi întărească apărarea prin reforma Armatei şi investiţii în securitate.

    „Îi încurajez pe toţi românii să se informeze şi să nu se lase păcăliţi de minciunile aşa zişilor suveranişti. Minciuni care ne pun securitatea în pericol”, este mesajul lui Nicuşor Dan, pe reţeaua de socializare menţionată anterior.

  • Cine vrea să se înscrie la cel mai disputat concurs de frumuseţe din România?

    Acum mulţi ani, un bancher român proaspăt numit într-o poziţie de top a fost chemat de acţionarul principal – un grup străin, care i-a cerut să-şi desemneze un succesor, adică cine ar fi cel mai potrivit să îi ia locul, solicitare cu care nu se mai întâlnise niciodată. Cum adică, nici bine nu am fost numit şi vor să mă schimbe?! Când a cerut explicaţii, i s-a spus că acest lucru face parte din politica de management, de succesiune. 

    Când au venit în România, final de anii ’90 şi început de 2000, multinaţionalele au venit şi cu politicile lor de leadership, de a căuta tot timpul oameni în companie sau în afara ei care pot fi numiţi în poziţii de top, care pot şi vor să-şi asume responsabilitatea de a conduce, care pot fi lideri, care pot duce activitatea companiilor mai departe în orice moment, indiferent de situaţie. 

    Multinaţionalele investesc sute de mii şi milioane de euro anual în programe de leadership pentru a avea lideri, o cheltuială pe care companiile româneşti au înţeles-o mult mai târziu.

    Aceste idei din cultura capitalistă, de a căuta tot timpul lideri pe care să îi scoată în faţă, au pătruns mai greu în firmele româneşti, acolo unde se merge pe ideea “să nu investeşti în nimeni, ca să nu ne ia locul”. În acest fel s-au prăbuşit multe afaceri româneşti atunci când fondatorii au dispărut, când liderul a dispărut. 

    Am pornit de la aceste exemple pentru a ajunge la situaţia actuală din politică când, de zece zile, odată cu anularea alegerilor prezidenţiale şi implicit reluarea alegerilor, toată lumea “bună”, toată elita României caută un preşedinte proeuropean, proNATO, atlantist, independent, cu şcoală, cu limbi străine, recunoscut etc., care să fie în stare să se confrunte cu cei trei lideri ai polului suveranist – Călin Georgescu, George Simion şi Diana Şoşoacă. 

    Dintr-odată, toată lumea “bună” – şi aici mă refer la elita politică, dacă om avea-o, elita socială, elita educaţională, elita culturală, elita economică – s-a trezit într-o situaţie politică care tinde să scape de sub control şi care ameninţă parcursul euroatlantic al României de după 2000, odată cu intrarea în NATO şi Uniunea Europeană. 

    Aici nu este vorba că dacă vine cineva la Cotroceni sau Palatul Victoria din polul suveranist vom ieşi din NATO şi Uniunea Europeană, ci s-ar putea să ne trezim izolaţi politic şi economic din toate punctele de vedere. 

    Odată cu această situaţie, lumea realizează că partidele tradiţionale, care au stat aproape tot timpul la putere din 1990 încoace, nu prea au lideri, nu au succesori valabili. 

    Ironic, chiar şi Ceauşescu ştia că avea un succesor, pe Ion Iliescu, care avea experienţă politică. 

    Partidele tradiţionale PSD şi PNL, de la care se aşteaptă acum un miracol prin găsirea unui lider comun, nu au politică de cadre. 

    La fel de ironic, comuniştii, aşa cum au fost ei, pot da lecţii în această privinţă, de a găsi lideri care să preia puterea. Dar înainte să preia puterea să fie validaţi de organizaţii, de sistem.

    Dacă liderilor politici actuali nu le place politica de cadre a comuniştilor, poate preiau politica de cadre a multinaţionalelor şi tot ar fi un mare progres. 

    O ţară întreagă, o elită, caută acum un candidat pentru Cotroceni, care să fie în stare să se bată cu suveraniştii şi să câştige voturile poporului pe care, din analfabeţi funcţionali lipsiţi de educaţie financiară etc., nu i-a scos. 

    Toată lumea caută un candidat valabil printre academicieni, printre profesori – Daniel David, care nu ştiu dacă cei din afara Clujului ştiu cine este -, printre actori – până sâmbătă, înainte să moară, şi Mircea Diaconu era pe listă, printre sportivi – regele Hagi, preşedinte, printre antreprenori – Ţiriac, Şucu, Dragoş Anastasiu, Felix Pătrăşcanu etc., printre IT-işti – Daniel Dines, printre drumari – dacă tot face autostrăzile Moldovei, de ce nu ar fi bun Umbrărescu ca preşedinte? -, printre ziarişti etc. Să nu-i uităm pe Isărescu, Kövesi, Funeriu, Paleologu – fiul, sau pe Nicuşor Dan, care a zis că trebuie o analiză serioasă în această privinţă. 

    Pentru că se merge pe ideea ca actualii lideri ai partidelor proeuropene să nu intre în cursa pentru Cotroceni – Ciolacu, Bolojan, Lasconi -, se caută candidaţi valabili printre vechii şi actualii lideri – Victor Ponta, Crin Antonescu, Emil Boc etc.

    Drama este că în acest moment nu prea există nimeni proeuropean, proNATO, euroatlantist, care să stea în picioare şi să facă faţă valului public ridicat de suveranişti, populişti, un val antisistem.

    Marea majoritate a politicienilor de la noi, a elitei politice, sociale, culturale, economice, de business, sunt personaje de televizor, de talkshow-uri, de interviuri, care au ieşit prea puţin din arealul lor.  

    Cu toţii îi blamăm pe cei 5 milioane de români care au votat cu suveraniştii, manipulaţi sau nu, dar problema nu este acolo. Sistemul, establishment-ul – cum spun americanii, statul paralel, cum se spune la noi, a adus România într-o asemenea situaţie în care 24 de ani de lupte europene şi euroatlantice au fost aruncate în aer într-o noapte, în câteva ore, de TikTok.

    Iohannis a fost absent şi, ca în buna tradiţie politică de la noi, nu şi-a desemnat un succesor valabil. Cu această ocazie, Serviciilor Secrete, câte or fi ele, li s-a tras vălul, şi am descoperit că poate nu sunt ceea ce am crezut noi că sunt.

    Pentru că preferă să stea pe margine, elita de business nu a avut propuneri şi nici nu are. Cum poate comunitatea de business, care a creat atât de multă valoare adăugată – în 2000 PIB-ul era de 35 de miliarde de euro, iar acum este de 350 de miliarde de euro, care face afaceri de 500 de miliarde de euro pe an, care plăteşte taxe şi impozite de 150 de miliarde de euro, să lase pe mâna politicienilor viitorul lor? Ca o sugestie, poate nu ar fi rău ca Romanian Business Leaders, de care a  mai auzit cât de cât lumea, să vină cu un candidat din rândul antreprenorilor români.

    Antreprenorii, patronii, oamenii de afaceri cred că politicienii le înţeleg problemele şi vor acţiona în consecinţă, ceea ce arată cât de departe este gradul de înţelegere a politicii. 

    Odată ce au preluat un post, o poziţie, un sat, o comună, un oraş, un partid, toţi, sau aproape toţi, nu ştiu cum să facă să rămână cât mai mult acolo, să devină parte a sistemului, mai mult sau mai puţin corupt/fanariot, şi să lase lucrurile aşa cum sunt. 

    Din păcate, creşterea economică a României din ultimii 24 de ani, creşterea salariilor, creşterea pensiilor, creşterea nivelului de trai, viaţa bună care s-a instaurat cel puţin la vârf, nu au avut darul să consolideze şi cursul politic şi social al României, care a fost lăsat în seama politicienilor.

    Dacă nici Ciolacu, care a dat cele mai mari majorări de pensii şi salarii din istorie, nu a reuşit să convingă suficient poporul să-l voteze – nici pe el, nici PSD (faţă de 2016, PSD are voturile la jumătate) -, atunci ce să mai zicem de alţii?

    Rezultatul politic – decizia de anulare a alegerilor prezidenţiale, apariţia de nicăieri a lui Călin Georgescu, câştigarea de teren din punct de vedere politic şi social a partidelor AUR, SOS, POT -, manipulat sau nu, ne-a arunca într-un haos de imagine fără precedent. 

    Pieţele financiare – leul şi dobânzile, capacitatea de împrumut a statului – sunt sub o presiune fără precedent, toţi finanţatorii externi au intrat în alertă, analiştii externi, de care depind foart multe investiţii şi împrumuturi, ne-au pus pe o listă roşie, mai multe tranzacţii au fost amânate instantaneu, investiţiile private au fost încă o dată amânate, deja bugetele sunt tăiate, în sectorul privat nici nu se mai pune problema de majorări salariale, ci doar de păstrarea jobului, în cea mai optimistă variantă, iar anul economic şi de business 2025 este pus sub semnul întrebării, chiar înainte de a începe. 

    Atâta timp cât partidele tradiţionale nu găsesc un lider, nu inventează un lider care să fie valabil şi care să facă faţă valului suveranist, situaţia va fi complicată şi vom avea mai multe semne de întrebare decât răspunsuri, ceea ce nu ne va ajuta deloc. 

    În celebrul discurs televizat, după anularea alegerilor prezidenţiale, Klaus Iohannis, preşedintele României, s-a întrebat retoric: “Eu ce fac mai departe?”. 

    Pentru el şi-a găsit un răspuns, dar pentru noi, pentru România, care este răspunsul? 

    Şi revin la politica de succesiune – cine poate să îi ia locul?

    Nu de alta, dar tare mă tem că suntem la începutul unei perioade tensionate – economia nu ne ajută, nemulţumirea politică faţă de sistem, faţă de UE, faţă de NATO, faţă de americani creşte, din spate vin tinerii analfabeţi funcţional, cum li se spune ironic de către elită, şi care vor să preia puterea.

  • Simion, apel pentru formarea unui singur bloc suveranist: Fraţi şi surori, haideţi în AUR

    „Fac un apel la toţi patrioţii din această ţară, la toţi unioniştii, la toţi cei care au participat la această bătălie pe care am dus-o în ultimii cinci ani, indiferent ce ne-a separat, indiferent de diferenţele dintre noi, e momentul să strângem rândurile. Au existat persoane, au existat partide care au trădat. Vedeţi şi voi alianţa pe care USR a anunţat-o cu PSD. Dacă globaliştii, antihriştii, corupţii se adună, este timpul să ne adunăm şi noi”, afirmă George Simion.

    El spune că suveraniştii ar trebui să intre în AUR.

    „Sunt disponibil până la finalul anului să port discuţii individuale sau în format mai larg, veniţi să formăm un singur bloc suveranist. Veniţi în Mişcarea pentru renaşterea şi reconstrucţia României. Veniţi în Alianţa pentru Unirea Românilor. Ştiu că am avut multe divergenţe sau diferenţe, dar fiţi oameni şi înţelegeţi că mai presus de orice trebuie să punem interesul patriei. Trebuie să oprim această lovitură de stat, trebuie să ne alegem preşedintele, cel votat de popor, pe Călin Georgescu, nu cel pe care încearcă să îl inventeze unii şi alţii, respectiv posibil Nicuşor Dan. Este timpul să fim uniţi prin iubire, prin unire, prin pace. Fraţi şi surori, haideţi în AUR pentru a câştiga această luptă”, încheie Simion.