BusinessMagazin

Tag: SUUB

  • Deficienţe grave găsite de Corpul de Control al premierului la Spitalul Universitar de Urgenţă

    Deficienţe grave au fost găsite de Corpul de Control al premierului la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB). Potrivit raportului, fostul director nu a organizat concursuri pentru şefii de secţie, unii aveau funcţii de conducere şi lucrau în privat. Şi achiziţia de măşti ridică probleme.

    Potrivit raportului Corpului de control al prim-ministrului, fostul manager al Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti nu a organizat concursuri pentru toate posturile de şef de secţie (în perioada 2017-2020), aşa cum prevede legea.

    „Din documentele puse la dispoziţie s-a constatat că, în perioada supusă controlului (01.01.2017 – 12.08.2020), din totalul de 24 de secţii clinice , 2 secţii neclinice, un centru de hemodializă, o unitate de primiri urgenţe şi 5 laboratoare, au fost organizate de către entitate concursuri doar pentru 9 posturi de şef de secţie”, se arată în raport.

    De asemenea, au fost constatate o serie de posibile stări de incompatibilitate şi conflicte de interese, în care s-ar afla mai multe persoane din conducerea spitalului (manager, şefi de secţii), în special legate de deţinerea unei funcţii de conducere şi prestarea unor activităţi în cadrul unei clinici private.

    „Având în vedere înlocuirile din funcţie a unor şefi de secţie (cadre universitare), din data de 12.06.2020, de către managerul interimar, s-a constatat că au fost împuternicite prin delegare atribuţiei de şefi de secţie un număr de 5 medici ce nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 185 alin (7) din Legea 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume nu deţin calitatea de cadru didactic universitar”, se mai arată în raportul Corpului de Control.

    Cu privire la respectarea prevederilor legale ce vizează constituirea şi realizarea veniturilor, precum şi angajarea şi efectuarea cheltuielilor la nivelul entităţii, în ceea ce priveşte constituirea şi fundamentarea Bugetului de Venituri şi Cheltuieli la nivel de SUUB, pentru anul 2017 (bugetul întocmit în 2016) elaborarea BVC s-a făcut fără fundamentarea necesarului de fonduri, în baza propunerilor conducătorilor de secţii şi compartimente existente din cadrul spitalului, de către directorul financiar contabil.

    Pentru anii 2018 şi 2019, BVC nu s-a elaborat de către conducerea spitalului la propunerea şefilor de secţie, aşa cum prevede Ordinul Ministrului Sănătăţii (OMS) nr. 1043/2010 privind aprobarea normelor metodologice pentru elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului public, cu modificările şi completările ulterioare , ci au fost anexate filele de buget aprobate, aferente fiecărei secţii medicale.

    „Astfel, membrii comitetului director care au participat la elaborarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului, nu au respectat prevederile pct. 6 din Anexa nr.1 la OMS nr. 1628/2007, cu modificările şi completările ulterioare. BVC a fost întocmit fără a avea la bază centralizările efectuate de compartimentul economico- financiar, a propunerilor fundamentate, ale conducătorilor secţiilor din structura spitalului. De asemenea, managerul spitalului nu a respectat prevederile pct.1 alin. (3) lit. l din Normelor metodologice de aplicare aprobate prin OMS nr. 1043/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte întocmirea BVC, care nu s-a făcut la propunerea şefilor de secţie, fiind ulterior anexate doar filele de buget aprobate, aferente fiecărei secţii medicale”, se arată în raportul Corpului de Control al primului ministru.

    Cu privire la aplicarea prevederilor legale vizând atribuirea, încheierea şi derularea contractelor de achiziţii la nivelul entităţii (perioada 2017-2019) precum şi în anul 2020 au fost constatat că nu au fost respectate prevederile art. 46 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului- cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare, în toată perioada supusă controlului.

    Astfel, serviciul achiziţii nu a depus în SEAP notificări cu privire la achiziţiile directe, grupate pe necesităţi, care să cuprindă cel puţin obiectul, cantitatea achiziţionată, valoarea şi codul CPV .

    Pentru perioada 2017-2019, spitalul, prin serviciul achiziţii a încheiat mai multe contracte cu o societate cu obiect principal lucrări de reparaţii punct termic, fără a fi puse la dispoziţia echipei de control documentele justificative pentru atribuirea acestor contracte. S-au identificat mai multe erori/lipsuri, respectiv: lipsa caietului de sarcini, încadrarea eronată a obiectului contractelor (furnizare produse şi prestare servicii, în loc de lucrări), lipsa proceselor verbale de recepţie la finalizarea lucrărilor. Două dintre aceste contracte nu aveau nici măcar semnătura reprezentantului legal al entităţii controlate, se arată în raportul Corpului de Control.

    Din analiza celor patru contracte, precum şi a documentelor puse la dispoziţie de către personalul angajat în cadrul serviciului achiziţii, Corpul de Control a constatat încălcarea, de către conducerea spitalului, a normelor legale cu privire la iniţierea, încheierea, derularea contractelor precum şi nerespectarea prevederilor legale în ceea ce priveşte operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor publice pentru aceste contracte.

    Cu privire la alte şase contracte, încheiate pentru perioada 2017-2019 cu o societate având ca obiect principal achiziţia de mobilier medical, echipa de control a constatat că într-un caz autoritatea contractantă a asigurat finanţarea cheltuielilor de natura investiţiilor (mijloace fixe) din alte surse, respectiv din sursele de finanţare aferente bunurilor şi serviciilor (obiecte de inventar), în alte două contracte s-a depăşit valoarea pragului de achiziţie directă ori a fost divizată valoarea contractului, împărţind-o în mai multe contracte de achiziţie directă.

    Cu privire la achiziţia de măşti şi materiale sanitare în contextul pandemiei generate de virusul SARS COV 2, sumele reprezentând excedent din anul precedent nu se regăsesc în rapoartele oficiale de execuţie bugetară, aferente lunilor ianuarie, februarie, martie, aşa cum prevede Legea finanţelor publice nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, transmiterea comenzilor de măşti, dezinfectanţi şi alte materiale sanitare s-a făcut în data de 22 martie de către compartimentul achiziţii al spitalului, prin e-mail. În acel moment, suma aferentă acestei achiziţii nu era prevăzută în bugetul de venituri şi cheltuieli, buget care a fost avizat de CA şi aprobat de MS în data de 31 martie, arată raportul Corpului de Control.

    „Cu privire la acordarea vizei de control financiar preventiv propriu, pe documentele privind achiziţiile de măşti, dezinfectanţi şi echipamente de protecţie, achiziţionate în perioada pandemiei, au fost constatate următoarele: În anumite situaţii nu au fost respectate prevederile OMFP nr.1792/2002, precum şi a reglementărilor cuprinse în Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv pe comenzile lansate către diverşi furnizori (…), nu a fost aplicată viza CFPP, operaţiunile înregistrate fiind astfel, supuse unui risc financiar. Cu privire la respectarea prevederilor legale ce vizează investiţiile realizate în cadrul Blocului Operator Central, precum şi a modului de organizare şi funcţionare a acestuia (…) autoritatea contractantă avea obligaţia să publice în SEAP rezultatul procesului de consultare a pieţei, dar nu mai târziu de momentul iniţierii procedurii de atribuire. Din documentele puse la dispoziţie de către serviciul de achiziţii, cât şi din consultarea site-ului www.e-licitatie.ro, reiese faptul că rezultatul procesului de consultare a pieţei pentru achiziţiile care au vizat Blocul Operator Central, nu a fost publicat”, arată raportul.

    Având în vedere constatările rezultate în urma verificărilor, echipa de control din cadrul Corpului de Control al Primului Ministru a formulat propuneri de îmbunătăţire a activităţii entităţii controlate, inserate în cuprinsul Raportului privind acţiunea de control efectuată la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. Totodată, raportul va fi transmis şi către Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională pentru Integritate, Ministerul Finanţelor Publice – Direcţia Generală de Inspecţie Economico- Financiare, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; Curtea de Conturi a României şi Departamentul pentru Luptă Antifraudă.

  • Soţia ambasadorului Olandei a ales să facă o operaţie ortopedică într-un spital din Bucureşti – FOTO

    “Cristina a suferit azi o operaţie ortopedică. Mulţumim frumos profesorului doctor Cîrstoiu şi tuturor asistentelor”, este mesajul postat marţi de ambasadorul Olandei la Bucureşti.

    Premierul Victor Ponta a mers la o clinică din Turcia pentru o intervenţie chirurgicală la genunchiul stâng, la care s-a accidentat în urma unui meci de baschet.

    Marţi dimineaţă, Victor Ponta a postat un mesaj pe Facebook în care afirma că operaţia făcută în Turcia a fost mult mai complicată decât se anticipa şi că este convins că, până în luna decembrie, va putea face sport din nou, susţinând că are totală încredere în medicii români, dar în ţară era imposibil să aibă linişte şi odihnă.

    “Mulţumesc tuturor celor care în aceste zile au avut un gând bun pt mine – operaţia a fost mult mai complicată decât se anticipa, dar sunt convins că până în Decembrie voi putea face sport din nou. Mulţumiri speciale doctorului Ionuţ Codorean care a fost lânga mine şi mi-a dat curaj prin profesionalismul său (evident că am totală încredere în medicii români – aici însă am ceva ce era imposibil acasă – LINIŞTE şi ODIHNĂ)! Vreau să-i asigur şi pe cei care <se bucură> de necazul meu că mă voi întoarce mai sănătos şi mai puternic!”, a scris Ponta pe Facebook.

    Medicul Ion Bogdan Codorean, care l-a însoţit pe Victor Ponta în Turcia, la operaţie, este specialist în traumatologie sportivă la Spitalul Militar Central din Bucureşti, fiind cel care l-a consultat pe premier şi i-a stabilit diagnosticul: ruptură veche de ligament încrucişat anterior, ceea ce a determinat o ruptură de menisc intern şi leziuni foarte mari de cartilaj.

    “Dânsul a fost la mine la consultaţie săptămâna trecută şi atunci am stabilit diagnosticul ăsta şi i-am spus că trebuie să se opereze”, a spus Ion Bogdan Codorean, într-un interviu pentru Gândul.

    Potrivit medicului, după consultaţie, Victor Ponta era hotărât să se opereze în ţară, însă peste o săptămână a luat o altă decizie: ”La dânsul alegerea a fost, din ce am înţeles eu, numai din prisma izolării de acolo, să fie mai liniştit, să nu fie presiunea presei”.

    Ortopedul susţine că operaţia în sine este una complicată şi că în România sunt câţiva medici care pot face o astfel de intervenţie chirurgicală. Ion Bogdan Codorean este unul dintre aceşti medici, făcând frecvent astfel de operaţii.

    În România, o astfel de operaţie este gratuită în sistemul medical de stat, costurile fiind suportate de la bugetul statului. Într-un spital privat, costul unei astfel de intervenţii chirurgicale ajunge la aproximativ 10.000 de lei, dar poate varia în funcţie de spital şi de medic.

    Spitalul Universitar Medipol din Istanbul, unde luni a fost supus unei intervenţii chirurgicale la genunchi premierul Victor Ponta, este cel la care s-a operat şi preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. În perioada în care era premier, respectiv în noiembrie 2011 şi februarie 2012, Recep Tayyip Erdogan a fost supus unor intervenţii chirurgicale la colon.

    Spitalul Universitar Medipol din Istanbul este cel mai mare centru medical privat din Turcia, având secţii de medicină generală, chirurgie cardiovasculară, oncologie şi stomatologie.

    “România Liberă” a scris că Spitalul Medipol ar aparţine unui fost coleg de bancă şi susţinător al preşedintelui Recep Erdogan, Fahretin Hogea, preşedintele Turciei şi omul de afaceri Fahretin Hogea având mai multe afaceri împreună.

    Presa din Turcia a scris în mai multe rânduri despre strânsele legături dintre preşedintele Turciei, Recep Erdogan, şi spitalul din Istanbul. Potrivit jurnaliştilor turci, soţia şefului de stat este acţionar majoritar şi coordonează activitatea spitalului.

  • Bănicioiu: De astăzi, se poate dona sânge şi la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

    “Începând de astăzi se poate dona sânge şi la Spitalul Universitar. Am inaugurat punctul de colectare a sangelui într-un spaţiu modern, dotat cu echipamente noi şi la standarde europene. Este al doilea punct redeschis după cel de anul trecut, de la Spitalul Fundeni. Pacienţii internaţi anual în regim de spitalizare continuă pot avea acces, în caz de necesitate, mult mai uşor la sânge şi derivate din sânge, iar aparţinătorii sau cei dornici să doneze o pot face şi aici, scurtând astfel traseul produselor din sânge. Anul trecut am promis redescchiderea acestor puncte de colectă în marile spitale pentru a evita discontinuităţile în colectare”, a spus Bănicioiu, prezent la inaugurarea de la SUUB.

    Redeschiderea acestor centre în marile spitale are loc după ce, anul trecut, Ministerul Sănătăţii a declanşat o campanie pentru susţinerea donării voluntare.

    “Încercăm să continuăm şi cu celelalte spitale de urgenţă din Bucureşti apropiindu-ne de normal. Adică un spital de urgenţă de o astfel de capacitate nu poate funcţiona în condiţii optime fără un astfel de centru. Ne orientăm către Spitalul Colentina şi Bagdasar-Arseni, nu ştiu care dintre ele va fi mai întâi, în funcţie de cum vom reuşi să găsim spaţiile şi să terminăm lucrările. De la acea campanie pe care am făcut-o s-a îmbunătăţit considerabil numărul de donatori”, a mai spus Bănicioiu.

    La rândul lui, managerul SUUB, Cătălin Cârstoiu, a spus că anual, consumul de sânge şi produse derivate din spital este de aproape 25.000 de unităţi (o unitate având 400 de mililitri).

    “Practic este o cantitate impresionantă. Sunt zile în care consumul este foarte mare. Au fost situaţii în care s-au administrat 30 – 40 de unităţi la un singur caz. Sunt cazuri foarte grave la care trebuie să ai o rezervă pentru aşa ceva. Noi estimăm că am avea în jur de 80 de donatori, sper să fie 80, pe zi”, a adăugat Cârstoiu.

    Managerul SUUB a mai spus că centrul de donare este dorit în spital de şapte ani, iar efortul financiar prin care a fost realizat, suportat în totalitate de Ministerul Sănătăţii, se ridică la 60.000 de euro.

    Centrul va fi coordonat de un medic tânăr, rezident în ultimul an, a menţionat Cârstoiu.

    Punctul de donare de la SUUB, ca şi cel de la Fundeni, va fi permanent în legătură cu Centrul de Transfuzie Sanguină Bucureşti, unde se poate de asemenea dona şi unde sângele este testat şi procesat.

    Şefa Centrului de Transfuzie Sanguină Bucureşti, Doina Goşa, a spus că anul trecut donările de sânge au crescut faţă de 2013, când s-a înregistrat totuşi o colectă istorică. “Adică în 2013 am avut 46.000 de unităţi recoltate, iar în 2014, 49.000 de unităţi. În 2015 atacăm 50.000. Dar acum nu ne mai bazăm foarte mult pe donatorii care vin în centru, pentru că vin în valuri. Atunci, noi ne bazăm pe colecta mobilă, care este o colectă programată. Mergem în companii şi ştim că putem lua 60-80-100 unităţi de sânge. Şi adăugăm la colecta din centru”, a explicat Goşa.

    Directorul Institutului Naţional de Hematologie Transfuzională (INHT), Andy Rosin, a explicat că anual, la nivel naţional, se fac aproximativ 450.000 de donări, iar cererile ar fi cu 10 la sută mai mari decât colecta.

    Potrivit lui Bănicioiu, în prezent este aproape finalizată baza de date informatizată comună pentru 10 dintre centrele de transfuzii din ţară, inclusiv cel din Bucureşti. Prin includera tuturor centrelor judeţene în sistemul informatizat, se va putea ţine evidenţa celor care donează la centre diferite şi va fi mai bine gestionată nevoia de sânge a diferitelor unităţi.

  • Aproape de arest, Catalin Voicu s-a internat in spital cu probleme cardiace

    Catalin Carstoiu, managerul Spitalului Universitar de Urgenta
    Bucuresti, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX ca barbatul a
    ajuns la spital in jurul orei 3.00 si a fost internat la Sectia de
    Cardiologie, in cursul zilei de miercuri urmand ca medicii sa ii
    faca analize mai amanuntite.

    Seful Unitatii de Primiri Urgente (UPU) a Spitalului Universitar
    de Urgenta Bucuresti, Andrei Georgescu, a declarat ca Voicu este in
    evaluari neurologice si cardiologice la UPU Cardiologie.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Sotul femeii internate la SUUB nu va depune plangere impotriva angajatorului

    Marius Ciciu a declarat agentiei MEDIAFAX ca sotia sa mai lucra
    de acasa pentru anumite proiecte , dar acest lucru nu se intampla
    in permanenta, ci doar in anumite perioade.
    “Lucra pentru proiecte si de acasa, dar nu era o permanenta, erau
    perioade. Chiar daca scapa de la birou la 7.00 – 8.00 seara, venea
    acasa si se ocupa de copii, iar dupa ce adormeau ei, se mai
    intampla sa lucreze la anumite proiecte. De obicei ne culcam pe la
    11.30 – 12.00”, a declarat sotul femeii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro