BusinessMagazin

Tag: sustenabilitate

  • Iohannis : Dacă vrem să umblăm la salarii şi impozitare, ok, dar hai să o facem pe tot sistemul, să îl reaşezăm şi să căutăm ceea ce se numeşte sustenabilitate şi echitate socială

    Pentru garantarea sustenabilităţii sistemului de impozitare este nevoie de o discuţie aşezată, a spus, marţi, preşedintele României, Klaus Iohannis, întrebat despre supraimpozitarea veniturilor bugetarilor ale căror salarii depăşesc salariul şefului statului.

    Întrebat, marţi, la Buenos Aires, dacă găseşte măsura supraimpozitarea veniturilor bugetarilor cu salarii mari ca fiind una oportună, preşedintele României, Klaus Iohannis, spune că este nevoie de o „discuţie aşezată” şi că oricum sunt mult mai multe categorii cu venituri mai mari decât cele ale preşedintelui.

    „Cred că între timp ar fi un număr considerabil mai mare care au salariul mai mare decât preşedintele, dar asta sigur că este o problemă sistemică şi nu cred că poate fi rezolvată prin măsuri punctuale. Trebuie să avem o discuţie aşezată, aprofundată pentru a garanta sustenabilitatea sistemului de impozitare. Aşa măsuri scoase cu penseta dintr-un pachet posibil pot fi discutate. Evident, toate trebuie să fie discutate, dar eu mă aştept de la coaliţie să vină cu o soluţie integratoare. Dacă vrem să umblăm la salarii şi impozitare, ok, dar hai să o facem pe tot sistemul, să îl reaşezăm şi să căutăm ceea ce se numeşte sustenabilitate şi echitate socială”, a spus preşedintele Klaus Iohannis.

    Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a spus că în coaliţie nu s-a discutat despre îngheţarea salariilor bugetarilor.

    „Nu s-a vorbit despre îngheţarea salariilor bugetarilor. Avem legea 153. Urmează, în cererea de plată nr. 4 să avem o nouă lege a salarizării. În acel moment toate aceste lucruri vor fi discutate. Nu s-a vorbit de tăieri de salarii niciodată, nu s-a vorbit niciodată de vreo îngheţare de venituri în niciun sistem. Cu adevărat, este o abordare corectă şi profesionistă, astfel încât, dacă tot avem jalonul, e normal să avem o abordare corectă şi unitară”, spune Marcel Ciolacu.

    Despre impozitarea progresivă a veniturilor de peste 25.000 de lei, el afirmă că au fost discutate mai multe variante.

    „E o discuţie. Sunt două drepturi prevăzute în Constituţie – la muncă şi la pensie. Legiuitorul nu poate interveni să ia acest drept. Pe această discuţie, sub nicio formă în ordonanţă, nu putem să prinde cumul pensiei cu salariul. Au fost mai multe discuţii privind constituţionalitatea acestui demers. Atunci am discutat mai multe variante. Din punctul meu de vedere, sunt cazuri în care faci cumul, dar ai o pensie de 2.000 de lei şi eşti şi portar la o primărie – eu nu pot lua dreptul acelui om să-şi acopere minimum necesar familie. Vorbim de cumulul de salariul şi pensie specială. Vorbim numai de zona bugetară. În acel moment, dacă prin acel cumul, depăşeşti salariul brut al preşedintelui, care e aproximativ 25.000 de lei, e normal să vii, dacă e constituţional, cu o impozitare suplimentară, pentru că sunt două venituri de la bugetul statului… În lege nu poţi să treci numai pe cei care au şi componentă specială în pensie, nu poţi interzice numai la unii. Eu cred că abordarea corectă pe zona de impozitare, pe praguri”, adaugă social-democratul.

    Ciolacu precizează că în coaliţie nu a fost discutată „zona de privat, ci a fost vorba de veniturile numai de la statul român”.

  • Iohannis: Femeile se află în avangarda eforturilor de a construi un viitor mai sustenabil

    „Aveţi o contribuţie majoră în ceea ce priveşte punerea pe agenda publică a unor teme esenţiale pentru prezentul şi viitorul nostru: mă refer la schimbările climatice şi la tranziţia energetică. Fie că activaţi în sectorul public, în cel asociativ, financiar ori în cel de business, în educaţie sau cercetare, mare parte din eforturile pentru asigurarea sustenabilităţii în România vi se datorează dumneavoastră. Resursele naturale sunt limitate şi trebuie protejate, este un adevăr pe care trebuie să-l conştientizăm cu toţii. Şi tocmai de aceea, preocuparea şi acţiunile dumneavoastră pentru o dezvoltare durabilă, care să nu ne pună în pericol viitorul, sunt atât de importante. Vă mulţumesc pentru eforturile de a promova sustenabilitatea, prin acţiuni hotărâte, care să asigure un mediu mai curat şi limitarea schimbărilor climatice. Domeniul sustenabilităţii este încă la început şi presupune multe provocări, cărora sunt convins că le veţi răspunde la cel mai înalt nivel de excelenţă. Este însă nevoie ca toţi decidenţii din zona publică şi privată, femei şi bărbaţi deopotrivă, să înţeleagă importanţa acestui domeniu, iar evenimentul de astăzi sper să fie un semnal ferm în acest sens”, spune Klaus Iohannis.

    El apreciază că „susţinerea femeilor pentru a se implica în viaţa publică şi profesională trebuie să fie permanentă”.

    „Aceasta este convingerea mea fermă! Iar întâlniri precum cea de astăzi reprezintă una dintre modalităţile de a contribui la încurajarea doamnelor pentru a-şi continua şi dezvolta carierele, inclusiv, sau în special, în domenii vitale pentru viitorul nostru. Degradarea mediului, schimbările climatice, pierderea biodiversităţii sunt provocări majore, care reclamă din ce în ce mai multă atenţie la nivelul societăţii. Avem nevoie de implicarea femeilor în politicile de sustenabilitate, în educaţia şi cercetarea pentru mediu şi climă, precum şi în economia verde, toate acestea având mize din ce în ce mai mari pentru bunăstarea noastră. Dincolo de impactul vizibil şi direct pe care îl au schimbările climatice, evident în intensificarea unor fenomene meteorologice extreme, un risc pentru România şi întreaga lume îl constituie perspectiva unei tranziţii dezordonate către o economie durabilă, cu emisii reduse de carbon. Măsurile pentru a reduce riscul unei astfel de tranziţii includ alinierea programelor de studii şi reconversie profesională cu cererea de pe piaţa muncii, precum şi pregătirea administraţiei pentru a participa la elaborarea de politici publice verzi. Formarea adecvată a resursei umane pentru a susţine tranziţia climatică este esenţială, iar în acest sens femeile pot juca un rol crucial ca mentori şi cadre didactice”, adaugă şeful statului.

    El afirmă, însă, că trebuie asigurat un cadru adecvat pentru participarea femeilor la promovarea sustenabilităţii şi la tranziţia climatică.

    „Acest cadru trebuie să ofere tratament egal indiferent de gen, recompensă financiară similară şi oportunităţi egale de a ocupa funcţii de conducere şi demnităţi legate de protecţia mediului, economia verde sau limitarea schimbărilor climatice. O atenţie deosebită trebuie să se îndrepte spre sprijinirea şi încurajarea tinerelor în a-şi asuma roluri active în aceste domenii, începând cu accesul la o educaţie adecvată, inclusiv în domenii tehnice şi ştiinţifice, importante pentru tranziţia verde. Evaluarea oportunităţilor şi a mecanismelor care pot oferi femeilor posibilitatea de a contribui la procesul decizional legat de sustenabilitate şi, în special, de schimbări climatice este fundamentală pentru a atinge obiectivul egalităţii de gen şi un viitor bazat pe dezvoltare durabilă. Fiind un domeniu relativ nou, în expansiune, mai avem de identificat cele mai bune mecanisme prin care poate fi sprijinită implicarea femeilor în domeniul sustenabilităţii din România. Evenimentul pe care îl găzduim astăzi, la Palatul Cotroceni, include sesiuni de prezentări şi dezbateri care vor contribui la identificarea acestor mecanisme. Tot acest proces de a găsi şi implementa cele mai bune modalităţi de a susţine femeile în sustenabilitate este unul laborios, care necesită dialog, schimb de bune practici şi efort conjugat care transcende barierele naţionale. În acest sens, salut participarea la acest eveniment a unor invitaţi care pot oferi o perspectivă internaţională. În România şi în lume femeile se află în avangarda eforturilor de a construi un viitor mai sustenabil”, încheie Iohannis.

  • Citatul săptămânii. François Bloch, CEO, BRD – Groupe Société Générale: „​Dezvoltarea economică nu mai poate fi concepută astăzi fără să avem în vedere schimbările climatice sau aspectele care ţin de incluziune, diversitate sau o societate justă.“

    „​Dezvoltarea economică nu mai poate fi concepută astăzi fără să avem în vedere schimbările climatice sau aspectele care ţin de incluziune, diversitate sau o societate justă, iar economia românească dă semnale că este conştientă de schimbarea de care este nevoie, deşi la finele anului trecut, finanţările verzi însumau 4% din totalul creditelor acordate de bănci companiilor“,

    a declarat François Bloch, CEO, BRD – Groupe Société Générale, în raportul anual de sustenabilitate al băncii.


     

  • În ce afacere vor sa investească doi corporatişti împreună cu rudele jumătate de milion de dolari şi de unde le-a venit ideea

    Doisprezece ani în care ea şi familia ei au căpătat experienţă în lucratul cu textile i-au dat curaj Oanei Opriş să valorifice acest timp într-un business pe care îl împarte cu soţul şi cumnaţii ei. Genuin, un mic atelier de aşternuturi din in pentru adulţi şi copii, a început să funcţioneze la finalul anului 2021 în Braşov, însă planul este să depăşească oricât de mult se poate graniţele ţării.

    Am pus în business tot ce am strâns în anii noştri de corporaţie. Eu am lucrat aproape zece ani în Colliers (firmă de consultanţă imobiliară – n. red.) şi apoi am trecut în educaţie, la The Entrepreneurship Academy, unde mă ocup de dezvoltare de programe antreprenoriale – aşa m-a prins şi microbul. Soţul meu, Lucian, lucrează în Colliers în continuare, iar cumnaţii, Nicolae şi Cristina Mihai, sunt antreprenori mici în Braşov, având un atelier pentru perdele şi draperii”, povesteşte Oana Opriş. Genuin a făcut ca portofoliul să se extindă şi cu accesorii pentru bucătărie, aşternuturi brodate şi accesorii de plajă. Ideea de a se implica în acest tip de afacere i-a venit Oanei când, proaspătă mamă fiind, a căutat materiale prietenoase cu pielea bebeluşului, dar şi cu mediul. A descoperit astfel inul şi a comandat din mai multe ţări câteva aşternuturi ca să vadă cum se comportă.

    S-a îndrăgostit repede de acest material, deoarece absorbea umezeala, capul bebeluşului rămânea uscat, iar peste noapte păstra o temperatura constantă. „Vorbind despre asta cu cumnaţii mei, care deja lucrau cu textile de peste 12 ani, ne-am entuziasmat la gândul că am putea aduce asta în România, în special pentru că una dintre bunici şi una dintre străbunici lucraseră cu mult timp în urmă la recoltarea plantei de in în zona Oradei, când încă exista producţie şi procesare de in şi cânepă. Ne-am simţit mai legaţi (de această idee – n. red.) şi, cum încă aveam nişte ştergare vechi care au rezistat în timp, ne-am dat seama că inul este o alegere sustenabilă, de care ne simţim conectaţi.”

    O investiţie de 60.000 de euro a dat imboldul necesar pentru dezvoltarea Genuin, la care lucrează acum patru croitorese – unele part-time, altele full-time. „Pentru 2022, plănuim să intrăm în două magazine fizice cu o parte dintre produse. Suntem deja în procesul de semnare a contractelor. De asemenea, ne propunem, în termeni de vânzări, să ajungem, până la sfârşitul anului, la trei luni consecutive de vânzări de 10.000 de euro.” În ceea ce priveşte producţia, Oana Opriş şi partenerii ei sunt pe cale să atragă fonduri de 500.000 de euro pentru echipamente tehnologice care să eficientizeze activitatea croitoreselor, precum şi pentru echipamente de brodat, care vor permite realizarea de personalizări.

    Mai mult, dorinţa fondatorilor Genuin este să nu genereze deloc consum de energie, planul fiind instalarea unor panouri fotovoltaice şi achiziţie de maşini electrice pentru livrări şi montaje. „Avem şi planuri de colaborare cu ilustratori români pentru broderii, ca să promovăm produsele româneşti, urmând ca anul viitor să intrăm şi pe alte pieţe (în afară de România – n. red.).” Clienţii Genuin sunt, pe de o parte, părinţii, pe de altă parte – persoanele atente la aspectele legate de sustenabilitate, iar lor li se adaugă şi cei interesaţi de decoraţiunile interioare.

    Părinţii ajung să cumpere de la Genuin pentru că sunt dornici să aibă materiale prietenoase şi bune pentru pielea copiilor, inul înscriindu-se în această categorie. „Inul este printre cele mai bune textile din punctul de vedere al sustenabilităţii. Mai este important de menţionat şi durabilitatea lui, acesta fiind unul dintre multele motive (pe care le iau în calcul – n. red.) cei care se uită la beneficiile pentru mediu, deoarece încurajează consumul mai lent.” Oana Opriş spune că un set pentru pătuţ de copii costă 80 de euro, iar un set de aşternut pentru adulţi are un preţ mediu de 180 de euro.

    Păturile, feţele de masă sau şervetele au preţuri care variază între 25 şi 70 de euro. „Importăm materialul din Spania, Franţa, Italia şi Lituania, în funcţie de culori şi densităţi, şi croim totul în atelierul din Braşov, cu echipa noastră de croitorie. Designul produselor este simplu şi minimalist, integrat cu stilul nordic. Livrăm totul în hârtie şi chiar şi mesajele sunt printate pe hârtie reciclată.” Pentru a evita consumul de plastic, produsele Genuin nu includ nasturi, iar personalizarea pe dimensiuni se face frecvent, în funcţie de nevoile clientului. „În România nu se păstrează încă un standard de dimensiuni, de aceea am preferat să dăm ocazia oamenilor să-şi personalizeze fiecare set pe piesele pe care le au acasă”, explică Oana Opriş.

    Pentru a evita consumul de plastic, produsele Genuin nu includ nasturi, iar personalizarea pe dimensiuni se face frecvent, în funcţie de nevoile clientului.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Cheia – săpun (Baia Sprie, jud. Maramureş)

    Fondator: Alin Laslo

    Cifră de afaceri în 2021: 120.000 de euro

    Prezenţă: online şi în magazine fizice

    Atelier June – ilustraţii botanice (Bucureşti)

    Fondatoare: Silviana Ciocovenaru

    Investiţie iniţială: 2.000 de lei (500 de euro)

    Prezenţă: pe reţelele de socializare

    Atelier Tingo – obiecte decorative din ciment (Bucureşti)

    Fondatori: Diana Buţa, Cosmin şi Alice Georgescu

    Prezenţă: naţională

    Atelierul de Fundiţe – accesorii pentru copii (Constanţa)

    Fondatoare: Raluca Neagu

    Investiţii: 5.000 de euro

    Prezenţă: online

    Miniloop Design – accesorii brodate (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Alexandra Crişan-Raica

    Investiţie iniţială: 3.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum se dezvoltă locuinţe pentru Generaţia Sustenabilităţii?

    În imobiliare, principiul sustenabilităţii nu mai este doar un deziderat şi a devenit sinonim cu dezvoltarea de construcţii moderne, prietenoase cu mediul înconjurător. De altfel, acestea sunt şi cele mai căutate imobile de reprezentanţii Generaţiei Z, care se conturează ca fiind o „Generaţie a sustenabilităţii”. Aceasta este filosofia după care se ghidează One United Properties, unul dintre cei mai dinamici jucători imobiliari de pe piaţa locală şi singurul listat la Bursa de la Bucureşti. Ce înseamnă ESG pentru companie şi pentru acţionarii acesteia?

    În calitate de companie publică, în cadrul One United Properties avem responsabilitatea faţă de acţionari de a livra randamente consistente şi semnificative. În acelaşi timp, conducerea are şi responsabilitatea de a proteja investiţia acţionarilor. Aici, subiectul sustenabilităţii devine interesant pentru orice companie publică, deoarece există riscul ca, pe măsură ce obiceiurile de consumator evoluează, produsul pe care compania îl oferă să devină irelevant şi, prin urmare, protejarea investiţiei va fi imposibilă deoarece afacerea va deveni irelevantă”, explică Zuzanna Kurek, IR & Sustainability Manager la One United Properties, perspectiva lor asupra sustenabilităţii. Unul dintre cei mai activi dezvoltatori imobiliari din Capitală, compania controlată de Victor Căpitanu (acţionar cu 29,8%) şi Andrei Liviu Diaconescu (29,8%), a debutat la BVB pe 12 iulie 2021. Din 20 septembrie 2021 acţiunile companiei sunt incluse în indicele BET, care urmăreşte evoluţia celor mai lichide 19 companii listate la BVB, iar de la 20 decembrie 2021, acţiunile ONE au fost incluse şi în indicele FTSE Russell pentru pieţele emergente, FTSE Global All Cap.

    Compania are o capitalizare de 2,8 miliarde lei, potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile, iar din acţionariat, pe lângă cei doi fondatori, mai fac parte CC Trust Group din Elveţia, cu 6,2%, şi Marius Diaconu, cu 5,2%. „O afacere responsabilă este una care înglobează consumul şi producţia responsabilă, o afacere care nu se concentrează doar asupra ei, ci se străduieşte mai degrabă să se încadreze în contextul deja existent – cu toate oportunităţile, dar şi provocările sale”, menţionează Kurek. Ea adaugă că principiul sustenabilităţii este deosebit de important, mai ales pentru dezvoltatorii imobiliari: „În prezent, odată cu creşterea conştientizării de către consumator, de multe ori cel mai bun produs de pe piaţă este sinonim cu un produs care este prietenos cu mediul înconjurător, construit pe termen lung şi care oferă clienţilor un mediu sigur şi sănătos”. Prin urmare, observă ea, sustenabilitatea leagă foarte bine ideea de a face afaceri în mod responsabil, generând în acelaşi timp valoare pe termen lung pentru acţionari. „Prin construirea afacerii noastre în jurul principiului sustenabilităţii, putem fi încrezători că vom îndeplini nevoile şi aşteptările prezente ale tuturor părţilor interesate fără a ne compromite viitorul.”

    Cine sunt responsabilii de implementarea strategiilor de sustenabilitate în cadrul companiilor din domeniul pe care îl reprezintă? În cazul One United Properties, rolul de Chief Sustainability Officer a fost asimilat celui de director de relaţii cu investitorii. „Sustenabilitatea devine din ce în ce mai importantă pentru investitorii instituţionali locali şi globali şi, prin urmare, pentru ONE a fost important ca directorul de IR să cunoască, de asemenea, subiectele legate de sustenabilitate”, explică Zuzanna Kurek, care deţine, de altfel, acest rol, nu de foarte mult timp. Este clar, din punctul ei de vedere, că la nivel internaţional, adoptarea obiectivelor legate de sustenabilitate este mai predominantă decât în România. Cu toate acestea, adaugă ea, primesc  semnale clare că şi la nivel local, fondurile de pensii şi administratorii de active încep să se uite la aspectele de sustenabilitate şi vor să înţeleagă cum abordează companiile locale subiectele legate de mediu, aspectul social şi de guvernanţă. „Ne aşteptăm ca în următorii 2-3 ani să existe o presiune pronunţată asupra administratorilor de investiţii, venită din partea acţionarilor acestora, cu impact semnificativ asupra modului în care fondurile îşi investesc capitalul”, punctează Zuzanna Kurek. Aspectele care ţin de sustenabilitate transcend „fişa postului” şi îi implică pe toţi cei care fac parte din dezvoltarea businessului ONE. Kurek crede că directorii generali, dar şi întreg managementul executiv şi Consiliul de Administraţie vor avea un rol crucial în abordarea provocărilor de mediu, sociale şi de guvernanţă cu care ne vom confrunta în următorii ani. „CEO-ul, Consiliul de Administraţie, precum şi o echipă executivă completă sunt piloni fundamentali în construirea relaţiei şi, în consecinţă, a încrederii faţă de toate părţile interesate. Ceea ce începem să vedem deja astăzi este o eră a capitalismului părţilor interesate (stakeholder capitalism), care va creşte în proeminenţă în următorii ani şi îi va face pe liderii companiilor să se concentreze asupra impactului afacerii în ceea ce priveşte bunăstarea pe termen lung nu doar a acţionarilor, ci şi a angajaţilor, clienţilor şi comunităţilor.”

    O dezvoltare mixtă reper a ONE este One Floreasca City, care integrează componenta rezidenţială, de birouri şi comercială într-o singură locaţie – fosta fabrică de maşini.

    Zuzanna Kurek aminteşte că, în ceea ce priveşte pieţele de capital, există chiar şi un nou termen, inventat şi popularizat de Brunello Cucinelli, de capitalism umanist (humanistic capitalism), care vorbeşte despre faptul că un profit corect şi durabil este armonizat cu fenomenul de a da înapoi societăţii şi unde afacerea se bazează pe încredere şi respect pentru oameni şi natură. „În ciuda faptului că este o companie publică, cu venituri anuale care vizează peste 600 de milioane de euro, Brunello Cucinelli S.p.A. urmează un model de resurse umane şi cultural oarecum unic, considerat un fenomen la scară internaţională, chiar şi în Silicon Valley. Este unul dintre cele mai pregnante exemple cu privire la cât de importantă poate fi conducerea în construirea încrederii faţă de părţile interesate. Totodată, o astfel de abordare contribuie la dezvoltarea unor modele de afaceri complet noi”, observă Kurek. În ceea ce priveşte compania pe care ea o reprezintă, strategia de sustenabilitate a acesteia este organizată în jurul Obiectivelor de Dezvoltare a Durabilităţii (SDG – Sustainable Development Goals) ale ONU şi este împărţită în trei domenii cheie: activităţi de mediu, care se concentrează pe energie curată (SDG 7), industrie, inovare şi infrastructură (SDG 9), consum responsabil şi producţie (SDG 12), acţiune asupra climei (SDG 13), activităţi sociale care includ sănătatea şi bunăstarea (SDG 3), egalitate de gen (SDG 5), inegalităţi reduse (SDG 10) şi oraşe şi comunităţi durabile (SDG 11), precum şi guvernanţa corporativă, centrată pe munca decentă şi creşterea economică (SDG 8). „Îmbunătăţirea constantă a parametrilor dezvoltărilor ONE pentru a servi mai bine mediul şi, în consecinţă, comunităţile din care facem parte reprezintă prioritatea noastră. În fiecare an, One United Properties investeşte în reducerea impactului negativ asupra mediului al dezvoltărilor noastre şi în optimizarea respectării standardelor de mediu. ONE inovează prin utilizarea materialelor rafinate, îmbunătăţirea proceselor şi se străduie în mod constant să educe partenerii şi rezidenţii”, explică reprezentanta ONE. Ea menţionează că din 2017, toate dezvoltările rezidenţiale ale One United Properties deţin certificarea „Green Homes” acordată de Romanian Green Building Council (RoGBC), care impune respectarea deplină a unor criterii stricte de mediu, inclusiv reducerea producţiei de deşeuri, optimizarea consumului de apă şi energie, precum şi reducerea emisiilor de CO2 la stadiul de dezvoltare, precum şi după livrare.

    În ceea ce priveşte impactul social al companiei, în ultimii ani One United Properties s-a concentrat pe promovarea conceptului de dezvoltări cu utilizare mixtă, precum şi pe regenerarea şi revitalizarea zonelor urbane, prin dezvoltări emblematice care sunt încorporate în peisajul urban. Exemple de astfel de proiecte includ One Floreasca City, livrat anul trecut, precum şi One Cotroceni Park, aflat în prezent în faza de dezvoltare: „Prin dezvoltările noastre, dorim să oferim clienţilor, chiriaşilor şi comunităţilor locale un mediu sigur şi sănătos, care să contribuie la prevenirea extinderii urbane necontrolate şi la reducerea congestionării traficului din cadrul sectoarelor din Bucureşti. Nu în ultimul rând, în ceea ce priveşte guvernanţa, ne axăm pe asigurarea unei conduite etice în afaceri a echipei şi pe stabilirea celor mai înalte standarde în afaceri pentru subcontractanţi”. Ea menţionează că dincolo de investiţiile propriu-zise în aceste proiecte, compania investeşte  în dezvoltarea infrastructurii şi soluţiilor necesare care nu vor fi folosite doar de rezidenţii şi clienţii One United Properties, ci şi de comunitate în ansamblu: „Aceste investiţii sunt direct sau indirect legate de proiectele noastre, dar în general ele deservesc întreaga comunitate îmbunătăţind reţeaua de drumuri, aspectul, funcţionalitatea, siguranţa în oraş”. Văd o oportunitate semnificativă în prevenirea expansiunii urbane, precum şi în trecerea de la dezvoltările mono-funcţionale către cele cu utilizare mixtă. Cred, de asemenea, în planificarea urbană conştientă care poate creşte densitatea oraşelor, prevenind extinderea ulterioară în suburbii, ceea ce creşte congestionarea traficului şi, în consecinţă, poluarea. „Bucureştiul se află deja în top 10 cele mai aglomerate oraşe din lume şi, prin urmare, ca dezvoltator este de datoria noastră să construim oraşe conectate care să compenseze efectul negativ pe care traficul auto îl are asupra comunităţilor locale”, subliniază directorul de relaţii cu investitorii (IR) & sustainability managerul de la One United Properties.

    O altă dezvoltare de protejare a patrimoniului urban şi regenerării zonei va fi One Athénée, achiziţie care a fost anunţată în septembrie 2021 şi care va avea parte de o restaurare minuţioasă, oferind un amestec de componentă rezidenţială şi comercială, chiar în inima Bucureştiului, lângă Ateneul Român.

    În ceea ce priveşte impactul pandemiei asupra strategiei de sustenabilitate a companiei, Zuzanna Kurek subliniază şi că sustenabilitatea nu se întâmplă peste noapte,  a fost întotdeauna în atenţia One United Properties şi a făcut parte din strategia companiei începând cu anul 2011, când a fost dezvoltată prima clădire rezidenţială sub brandul ONE. Perioada recentă a accentuat totuşi un pilon semnificativ al strategiei lor – respectiv accentul pus pe dezvoltările cu utilizare mixtă şi impactul lor bun asupra comunităţilor locale. „Dezvoltarea cu utilizare mixtă funcţionează împotriva tendinţelor de construire a oraşelor întinse şi, în schimb, ajută la crearea unor comunităţi incluzive şi conectate. În zonele cu utilizare mixtă, rezidenţii pot găsi locuinţe, restaurante, servicii, şcoli, spaţii verzi, facilităţi culturale şi de divertisment şi multe altele. Viziunea principală pentru dezvoltările One United Properties a fost întotdeauna concentrarea pe proximitatea clienţilor, construirea comunităţii, regenerarea urbană, durabilitatea şi protecţia mediului.” De altfel, inclusiv strategia companiei de cumpărare a terenurilor a fost întotdeauna concentrată pe identificarea terenurilor mari unde pot fi proiectate proiecte multifuncţionale la scară urbană. „Ne propunem întotdeauna să realizăm dezvoltări cu infrastructură socială completă, care includ zone verzi, magazine şi restaurante, drumuri, trotuare, mobilier urban. Prin dezvoltarea de clădiri cu utilizare mixtă, One United Properties contribuie la construirea de comunităţi mai sănătoase şi la reducerea amprentei de carbon a cartierului. Limitând utilizarea maşinilor şi congestionarea străzilor şi promovând mersul pe jos şi cu bicicleta, comunităţile cu utilizare mixtă reduc la minimum poluarea aerului şi promovează conservarea energiei.” Dezvoltările cu utilizare mixtă ale One United Properties plasează astfel spaţiile rezidenţiale, recreative şi comerciale în apropiere, unde rezidenţii pot merge pe jos, cu bicicleta sau pot folosi transportul public pentru a călători oriunde trebuie să meargă – făcând trecerea de la maşini către oameni: „Prin dezvoltările cu utilizare mixtă ale One United Properties, Bucureştiul câştigă noi spaţii publice”. O dezvoltare reper de acest gen este One Floreasca City, care integrează componenta rezidenţială, de birouri şi comercială într-o singură locaţie – fosta fabrică de maşini. Printre alte dezvoltări mixte ale companiei se numără şi One Cotroceni Park, cel mai mare proiect de regenerare urbană din România, cu sediul la fosta platformă industrială Ventilatorul şi care va aduce plus valoare întregului cartier Cotroceni al Bucureştiului, extinzând liniile oraşului. O altă dezvoltare de protejare a patrimoniului urban şi regenerării zonei va fi One Athénée, achiziţie care a fost anunţată în septembrie 2021 şi care va avea parte de o restaurare minuţioasă, oferind un amestec de componentă rezidenţială şi comercială, chiar în inima Bucureştiului, lângă Ateneul Român. „Având în vedere impactul global pe care industria imobiliară îl are asupra mediului, trebuie acordată o atenţie deosebită reducerii emisiilor de carbon pentru a minimiza schimbările climatice, precum şi eficientizării activităţilor operaţionale pentru a ne asigura că construcţiile dezvoltate îşi vor menţine calităţile pentru mulţi ani după finalizarea lor”, concluzionează Zuzanna Kurek. Nu în ultimul rând, Zuzanna Kurek menţionează că există şi riscuri care apar în contextul solicitărilor tot mai ridicate cu privire la tot ce are legătură cu sustenabilitatea. Astfel, ea observă că există şi o tendinţă în creştere de greenwashing – o tactică de marketing în care companiile transmit o impresie falsă sau oferă informaţii înşelătoare despre produsele sau serviciile companiei, cu scopul de a induce în eroare consumatorii să creadă că produsele lor sunt prietenoase cu mediul. „În consecinţă, în cazul în care conducerea nu înţelege în mod corespunzător că sustenabilitatea necesită un plan de acţiune măsurabil şi o schimbare treptată a modului de desfăşurare a afacerii, atunci există un risc semnificativ ca procesul de trecere către sustenabilitate să fie unul superficial, concentrându-se doar pe eforturi de marketing şi foarte puţin pe schimbări reale. O astfel de abordare poate avea un impact negativ masiv asupra afacerii şi perspectivelor acesteia având în vedere puterea de cumpărare în creştere a generaţiei Z, care se conturează ca fiind o „generaţie a sustenabilităţii”, ce îşi doreşte o comunicare transparentă, autentică şi semnificativă din partea companiilor”, spune ea.

    De ce rubrica Business sustenabil?

    Sustenabilitatea a devenit un imperativ pentru liderii de organizaţii, atât din punctul de vedere al mediului, al societăţii, cât şi financiar, schimbând accentul corporativ de la crearea de valoare pe termen scurt spre valoarea adăugată pe termen lung pentru toate părţile interesate, nu doar pentru acţionari. Vă propunem să deschidem un dialog nu doar despre provocările, ci şi despre oportunităţile semnificative pe care sustenabilitatea le prezintă leadershipului actual. Prin această rubrică ne propunem să vorbim despre cum se raportează companiile din România la imperativul sustenabilităţii şi despre schimbările pe care le fac pentru a-l reflecta în activitatea de business. Ne dorim astfel să inspirăm cât mai multe organizaţii să adopte principiile creării de valoare pe termen lung.


  • Drumul spre o economie verde

    Trei tendinţe din 2021 care vor continua şi în 2022:

     

    1. Guvernul a adoptat pe 4 octombrie 2021 o hotărâre care pune bazele Sistemului Garanţie-Returnare (SGR), iar după adoptarea Hotărârii de Guvern, într-un interval de 90 de zile, trebuie depuse documentele pentru obţinerea licenţei de către compania care va constitui administratorul SGR. Sistemul Garanţie-Returnare presupune că orice consumator va plăti o garanţie de 0,50 lei atunci când va cumpăra o băutură de la un comerciant. După golirea ambalajului, pentru a putea recupera garanţia, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial. Garanţia este în valoare de 0,50 lei pentru fiecare ambalaj achiziţionat.

    2. Pe drumul către o economie verde, o serie de antreprenori pariază pe magazinele zero waste, acele locuri unde mergi la cumpărături fără a pleca şi cu ambalaje inutile acasă.

    3. Tot mai multe companii aleg să-şi instaleze în fabrici, depozite, spaţii de activitate surse de energie regenerabilă, devenind prosumatori, pentru a reduce cheltuielile cu factura la energie.

    Declaraţia verde a anului:

    „Legislaţie avem, dar nu prea avem colectare selectivă. De ce nu avem? Pot să spun că este o vină comună prin prisma faptului că în continuare noi vorbim despre deşeuri ca despre gunoaie. Statul ar trebui să se uite cu mare atenţie nu neapărat la finanţarea zonei de reciclare, ci la zona de colectare. Acolo sunt problemele.” – Marius Costache, director general la Green Weee şi Green Glass, companii specializate în reciclare, la una din videoconferinţele ZF Economia verde din 2021.

  • Lungul drum de la idee la acţiune

    Adeseori, reciclarea este un proces cu adevărat anevoios în România, ţară în care termenii de „eco-friendly” şi „sustenabilitate” sunt înţeleşi prea puţin prin comparaţie cu ţările din Vestul Europei. Cum putem face să creştem nivelul de conştientizare în rândul populaţiei şi încotro se îndreaptă legislaţia privind răspunderea extinsă a producătorilor?

    În ultimii ani, mediul local de business a acordat din ce în ce mai multă atenţie legislaţiei de specialitate în urma armonizării legislaţiei naţionale specifice cu cea de la nivelul Uniunii Europene, în vreme ce companiile au început să înţeleagă într-o anumită măsură necesitatea eforturilor de protejare a mediului. De altfel, neglijarea regulilor ar putea avea un impact major asupra situaţiei financiare a respectivelor firme.

    „În anii ce urmează, companiile din România cu responsabilităţi majore privind îndeplinirea obligaţiilor de valorificare a deşeurilor rezultate din ambalajele puse pe piaţa locală, au de trecut un mare examen”, spune Liviu Petcu, director general al Marathon EPR Group, companie specializată în implementarea răspunderii extinse a producătorului (OIREP). În acest sens, în luna octombrie a fost publicată în Monitorul Oficial „Hotărârea nr. 1074 privind stabilirea sistemului de garanţie – returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile”, care stabileşte cadrul legal şi un termen îndrăzneţ pentru implementarea sistemului.

    „Pentru că obiectivele, stabilite încă din primul an de la implementare, sunt cel puţin provocatoare, ne aşteptăm la o mobilizare fără precedent de resurse umane, materiale şi financiare din partea tuturor actorilor implicaţi: producători, mici şi mari comercianţi, colectori autorizaţi, reciclatori, dar şi Ministerul Mediului, care va fi parte directă din proiect ca acţionar în entitatea ce va gestiona sistemul.”

    Pentru a stimula gradul de conştientizare privind aplicarea legislaţiei de specialitate, abordând între timp subiecte care ţin de răspunderea extinsă a producătorului, gestiunea deşeurilor şi tendinţe de reglementare în domeniu, Marathon EPR a demarat aşa-numitul proiect „Împreună pentru economia circulară”, demarat sub umbrela campaniei „Marathonul Reciclării”. Programul este desfăşurat în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului din cadrul Academiei de Studii Economice. Printre obiective se găseşte, în primul rând, îndrumarea persoanelor responsabile din cadrul instituţiilor cu atribuţii de implementare şi control în domeniul managementului deşeurilor prin prezentarea legislaţiei de specialitate într-un mod cât mai simplificat, punând accent pe rolurile şi obligaţiile fiecărei entităţi.

    În prezent, România are obligaţia de a recicla deşeurile de ambalaje în proporţie (obiectiv global) de 65% până în 2025 şi 70% până în 2030, ca urmare a OUG 1/2021, intrată în vigoare pe 19 august. Aşadar, este necesară îmbunătăţirea infrastructurii de colectare separată a deşeurilor municipale şi asigurarea aplicării legislaţiei specifice din partea tuturor unităţilor administrativ teritoriale.

    Un al doilea ţel este marcat de familiarizarea mediului de afaceri prin abordarea unor subiecte relevante privind obligaţiile prelungite ale producătorilor şi susţinerea tinerei generaţii în dobândirea expertizei necesare unei cariere în domeniul protecţiei mediului. „Românii au început să fie mai receptivi la tot ce înseamnă sustenabilitate şi să pună sub semnul întrebării lucruri pe care înainte le luau ca atare.

    De exemplu, este o înţelegere din ce în ce mai mare legată de faptul că plasticul poluează şi că reciclarea nu este soluţia ideală”, afirmă directorul general al Marathon EPR. Astfel, discuţiile provocate de importanţa reducerii consumului de plastic şi reducerea generării deşeurilor de plastic devin tot mai numeroase şi, totodată, discursul public merge mai des în direcţia schimbărilor climatice şi aduce în discuţie teme precum energia regenerabilă, reducerea emisiilor de CO2 şi economia circulară, despre care Liviu Petcu spune că este o alternativă viabilă la economia liniară „tradiţională”, caracterizată prin consum şi risipă. În consecinţă, economia circulară caută să reducă deşeurile, recuperează resursele la sfârşitul vieţii unui produs şi le întoarce înapoi în producţie, reducând semnificativ impactul asupra mediului.

    În cazul campaniei „Marathonul reciclării”, sensibilizarea şi conştientizarea în rândul cetăţenilor şi instituţiilor a început în mediul digital, continuând cu susţinerea de cursuri şi seminare atât în instituţiile de învăţământ, cât şi în UAT-uri şi ADI-uri (unităţi administrativ-teritoriale, respectiv asociaţii de dezvoltare intercomunitară). Campania s-a extins în 2021 cu proiectul „Împreună pentru economia circulară” şi un board game creat pentru elevii de şcoală primară şi generală, „ce are scopul principal de a-i face pe copii să înţeleagă cum îşi pot reduce impactul asupra mediului, protejând natura” prin evitarea generării deşeurilor de ambalaje, explică Liviu Petcu.

    „Am ajuns la concluzia că informarea pe teme de mediu este necesară pe toate nivelurile, către cetăţeni, către mediul de business, dar şi în instituţiile publice şi de învăţământ. Generaţiile tinere sunt destul de conştiente de impactul pe care îl avem asupra planetei, însă am putea lua exemplul Italiei care a introdus educaţia de mediu ca materie principală în şcoli.” Mai mult, Liviu Petcu este de părere că oamenii trebuie să discute mai mult despre posibilele soluţii de care dispunem pentru a îmbunătăţi situaţia actuală, punând accent pe individ, legislaţie şi mediul local de business.  Între timp, simpla introducere a unor sisteme de tipul garanţie-returnare, care încurajează consumatorii să returneze ambalaje pentru suma de 50 de bani/ambalaj, sau a unei infrastructuri care să încurajeze colectarea reprezintă paşi extrem de importanţi.

    „În general, oamenii sunt deschişi şi dornici să contribuie la binele planetar, dar au nevoie de informare şi infrastructura necesară pentru a o putea face (…) Am observat că nu prea stă în firea cetăţeanului sa facă primul pas, numai că în felul acesta ne vom învârti într-un cerc vicios şi toţi vom avea de pierdut.” În prezent, România are obligaţia de a recicla deşeurile de ambalaje în proporţie (obiectiv global) de 65% până în 2025 şi 70% până în 2030, ca urmare a OUG 1/2021, intrată în vigoare pe 19 august. Aşadar, este necesară îmbunătăţirea infrastructurii de colectare separată a deşeurilor municipale şi asigurarea aplicării legislaţiei specifice din partea tuturor unităţilor administrativ teritoriale – „capitol la care suntem restanţi, iar efectele sunt dezastroase”. Aşadar, reglementările există, însă oamenii au o problemă cu aplicarea lor, cu precădere în rândul UAT-urilor şi al cetăţenilor. Totuşi, Liviu Petcu consideră că oamenii nu pot fi împiedicaţi să colecteze acasă separat, întrucât deşeul lor va ajunge, cel mai probabil, la o staţie de sortare înainte de a fi depozitat, indiferent cum va fi colectat de către operatorul de salubritate, putând îmbunătăţi semnificativ sistemul. Liviu Petcu are o experienţă de peste 15 ani în multinaţionale şi domeniul telecomunicaţiilor, dedicându-şi ultimii cinci ani antreprenoriatului şi industriei managementului deşeurilor prin rolurile asumate în sistemul răspunderii extinse a producătorului.

     

    Liviu Petcu are o experienţă de peste 15 ani în multinaţionale şi domeniul telecomunicaţiilor, dedicându-şi ultimii cinci ani antreprenoriatului şi industriei managementului deşeurilor prin rolurile asumate în sistemul răspunderii extinse a producătorului.

     

  • Octavian Petrescu, RodBun: Agricultura este cel mai mare beneficiar al măsurilor de reducere a încălzirii globale, dar şi unul dintre cei mai mari responsabili de a acţiona în acest sens

    ► IPCC a setat un target, respectiv acela de a rămâne sub 1,5 grade Celsius încălzire globală. Agricultura este deopotrivă cel mai mare beneficiar al măsurilor de reducere a încălzirii globale, dar şi unul dintre cei mai mari responsabili de a acţiona în acest sens. Lipsa acţiunii imediate poate va fi resimţită în mod direct de întreg lanţul alimentar. Considerăm că aceasta este singura direcţie sustenabilă pentru viitor.

    ► În ultimii patru ani am făcut paşi importanţi în ceea ce priveşte orientarea unei părţi semnificative din fermele partenere către cultura ecologică. Între valorile de bază ale RodBun am prevăzut faptul că “rodul” trebuie să fie “bun” inclusiv pentru pământ şi pentru aer. Astăzi am ajuns la o suprafaţă de 2.200 de hectare exploatată în sistem ecologic.

    ► Ne propunem să continuăm extinderea suprafeţelor exploatate în sistem ecologic, împreună cu exploatarea tehnologiilor de eficientizare precum: continuarea investiţiilor în sisteme de monitorizare şi analiză prin satelit cu ajutorul algoritmilor de machine learning; extinderea soluţiilor de monitorizare a calităţii solului şi respectiv monitorizarea umidităţii pentru eficientizarea sistemelor de irigaţii cu ajutorul senzorilor IoT.

     

     

  • Strategie dincolo de cifre, şi în sectorul financiar

    Dincolo de indicatorii de profitabilitate, în viitor se va pune tot mai mult accentul pe modul în care afacerile sunt conduse şi pe efectele acestora asupra tuturor, fie că vorbim despre clienţi, angajaţi sau chiar societăţi întregi. Cum se traduc iniţiativele de sustenbilitate în sectorul financiar a povestit Serge Offers, CFO al ING Bank România.

     

    Pe scurt, să faci business cu responsabilitate în România înseamnă pentru mine să contribui la o societate mai echitabilă, incluzivă şi responsabilă din punct de vedere ecologic”, răspunde Serge Offers, CFO al ING Bank România, întrebat cum vede el discuţiile despre capitalismul responsabil. El adaugă că banca pe care o reprezintă este un lider de sustenabilitate în sectorul financiar, viziune confirmată de recunoaşterea externă pe care au primit-o pentru eforturile lor ESG (mediu, social şi guvernanţă) de la furnizori independenţi de cercetare şi rating, precum Sustainalytics, S&P Global şi MSCI. „Îndreptându-ne atenţia către mediul înconjurător, ne propunem să creăm valoare pe termen lung prin abordarea Terra, o strategie de a alinia portofoliul nostru de împrumuturi cu obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările climatice”, detaliază Offers strategia lor principală în ceea ce priveşte sustenabilitatea. El menţionează că cel de al doilea raport Terra a fost publicat în octombrie 2020 şi a subliniat  progresele realizate în nouă dintre cele mai responsabile sectoare pentru schimbările climatice din portofoliul lor. În ceea ce priveşte anii ce vor urma, CFO-ul ING Bank se declară optimist. El citează un studiu al ING din aprilie 2021, potrivit căruia 72% dintre investitori spun că îşi sporesc ambiţiile atunci când vine vorba de rezultatele ESG. În plus, 48% dintre aceştia consideră că finanţarea sustenabilă va fi mai eficientă în stimularea tranziţiei companiilor cu consum intensiv de carbon comparativ cu finanţarea convenţională.

    CFO-ul ING Bank este de părere şi că membrii din conducerea unei companii vor avea un rol din ce în ce mai important în creşterea încrederii tuturor părţilor implicate în evoluţia businessului – nu doar a acţionarilor, ci şi a angajaţilor sau clienţilor, de pildă. „Conducerea joacă un rol important în înţelegerea modului în care aceste evoluţii externe le afectează compania, prin relaţionarea cu un grup mare de stakeholderi, respectiv punând aceste subiecte pe agenda internă cu o prioritate ridicată şi stabilind o ambiţie ESG clară. Nu este vorba doar de a da tonul, ci şi de promovarea şi susţinerea modelelor existente în organizaţie şi implicarea activă a angajaţilor în cocrearea viziunii”, spune Serge Offers.

    Astfel, observă el, chiar dacă rentabilitatea capitalului acţionarilor rămâne un subiect important alături de conformitatea legală, accentul se va pune tot mai mult pe modul în care businessurile sunt conduse. „Pe lângă preocupările faţă de mediu abordate mai sus, acest lucru include şi probleme sociale legate de diversitate şi incluziune, care sunt mult mai vaste decât egalitatea de gen şi includerea persoanelor cu dizabilităţi, LGBT sau din diferite medii etnice”, exemplifică Offers. Anul trecut, ING a fost unul dintre membrii fondatori ai Camerei de Comerţ Române pentru Diversitate, care este prima de acest gen la nivel global şi îşi propune să creeze drepturi şi oportunităţi egale pentru toţi.

    ING are un director global de sustenabilitate care coordonează eforturile de acest tip în întreaga companie. „Indiferent de structura organizatorică precisă, cred că a avea membri dedicaţi în top management este o condiţie prealabilă pentru succes. Acest lucru permite să ai lideri de opinie atât de necesari în această zonă, care alocă timp pentru a menţine relaţia cu o gamă largă de stakeholderi relevanţi, precum şi asigurarea faptului că acest subiect este în mod continuu în fruntea agendei şi că progresul este monitorizat în raport cu un set de indicatori de performanţă predefiniţi.”

    Care sunt paşii specifici unei instituţii din industria financiar-bancară pe care o ia în direcţia capitalismului sustenabil? Concret, ING poate avea un impact substanţial asupra mediului prin oferirea de finanţări sustenabile, ori sub formă de împrumuturi şi obligaţiuni. Potrivit lui Serge Offers, la nivel de grup, ING a fost unul dintre liderii pieţei în ceea ce priveşte finanţarea sustenabilă în 2020. Au facilitat 60 de obligaţiuni verzi, sustenabile şi sociale şi au acordat 47 de împrumuturi de sustenabilitate. În 2021, au intermediat peste 15 obligaţiuni şi au acordat 25 de împrumuturi verzi şi de sustenabilitate. „Intensificăm şi în România aceste activităţi – am fost implicaţi la nivel local în primele împrumuturi şi obligaţiuni sindicalizate verzi. Investigăm, de asemenea, dacă putem veni în întâmpinarea persoanelor fizice într-un mod similar, pentru a aduce îmbunătăţiri caselor lor sau pentru a cumpăra maşini electrice”, adaugă Offers.

    Concentrându-se pe investiţii sociale, el menţionează Banometru şi Startarium, care şi-au relansat noile platforme în primul trimestru al anului 2021. Banometru sprijină persoanele care se confruntă cu probleme financiare şi a adus noi instrumente pentru utilizatorii săi, inclusiv calculatoare de economii şi împrumuturi sau o nouă secţiune pentru finanţele personale în perioade de criză. Startarium oferă informaţii şi îndrumări comunităţii de start-up-uri, oferind instrumente, experţi şi cunoştinţe concepute pentru a ajuta antreprenorii români să îşi lanseze şi să îşi dezvolte afacerile. Platforma actualizată a adăugat noi instrumente pentru învăţare şi practică, de la cursuri ghidate A-Z până la şabloane gratuite, precum cele pentru modelul de afaceri sau propunerea unică de valoare (Value Proposition). În plus, vor continua parteneriatul cu Code4Romania, iniţiativa „Adoptă un proiect” şi campaniile lor sociale, în care clienţii se alătură eforturilor lor şi joacă un rol activ prin donaţii direct din Home’Bank. De asemenea, menţionează el, în afară de programele companiei de responsabilitate socială corporativă, spune că siguranţa şi bunăstarea angajaţilor lor rămâne o prioritate ridicată. „Acum că pandemia se ameliorează, atenţia se îndreaptă către întoarcerea treptată la birou şi găsirea unui echilibru adecvat în a lucra structural o parte din timp de acasă.”

     Întrebat şi ce crede despre economia circulară, Serge Offers  spune că pentru el este cel mai bine descrisă printr-o schimbare de paradigmă de la „iei-produci-deşeu” la „reduci-reutilizezi-reciclezi”. „În funcţie de natura companiei, amploarea directă a beneficiilor ar putea fi diferită, însă fiecare poate contribui la o lume mai bună. Luând ca exemplu ING, sediul nostru din România a primit certificarea BREEAM outstanding pentru sustenabilitate şi am luat măsuri pentru a elimina paharele de plastic din sediu, iar pe viitor vom optimiza călătoriile de afaceri, luând în considerare alternative precum întâlnirile digitale.” Adaugă că tranziţia circulară este declanşată parţial de o nouă legislaţie, cum ar fi Directiva privind materialele plastice de unică folosinţă sau introducerea dreptului de a repara. Dar este, totodată, declanşată de progresul tehnologic sau de schimbările de preferinţe. „Cele două din urmă au condus, de exemplu, la noi modele de afaceri în gestionarea deşeurilor, care vizează redistribuirea materialelor sau schimbarea preferinţelor unor persoane de la proprietate la împărţirea bunurilor, cum ar fi maşinile. ING sprijină activ aceste companii în tranziţia lor şi a coordonat în 2019  primul împrumut sindicalizat pentru dezvoltarea sustenabilă a celui mai mare parc de reciclare din România.”

    De altfel, el menţionează că ING a fost printre primii din industrie atunci când a venit vorba să stabilească obiective ESG, să emită obligaţiuni verzi şi să ofere împrumuturi legate de sustenabilitate. „Pandemia a avut un impact profund asupra multor modele de afaceri datorită digitalizării accelerate, care a presupus schimbarea comportamentului clienţilor şi reevaluarea lanţurilor valorice globale. Acest lucru doar ne-a reconfirmat direcţia noastră strategică de a deveni un lider digital bazat pe date, având schimbările climatice drept unul dintre principalii piloni de sustenabilitate.” Conform studiului ING despre sustenabilitate, alte companii au avut o reacţie similară. Deşi 53% dintre companiile din sondajul nostru au avut reduceri de buget în urma pandemiei, 57% reuşesc să-şi accelereze planurile de transformare sustenabilă şi 37% se îndreaptă mai repede către obiectivele sociale precum diversitatea şi standardele forţei de muncă.

    Serge Offers este de părere că, în general, top managementul şi companiile mari trebuie să joace un rol important în modul în care putem răspunde ca societate provocărilor majore cu care ne confruntăm. „Poziţiile noastre vin cu responsabilitatea de a crea o conştientizare amplă a provocărilor actuale şi viitoare cu care ne confruntăm sau ne vom confrunta după pandemie, precum şi de a contribui la găsirea unor posibile soluţii care să promoveze sănătatea şi bunăstarea întregii societăţi. Deşi fiecare companie este poziţionată diferit şi, ca instituţie financiară, ING consideră că avem cel mai mare impact prin portofoliul nostru de credite, ar trebui să fim, de asemenea, dispuşi să participăm la dezbaterea publică despre ceea ce înseamnă să fii o societate incluzivă, echitabilă şi responsabilă cu mediul înconjurător.”

    De ce rubrica Business sustenabil?

    Sustenabilitatea a devenit un imperativ pentru liderii de organizaţii, atât din punctul de vedere al mediului, al societăţii, cât şi financiar, schimbând accentul corporativ de la crearea de valoare pe termen scurt spre valoarea adăugată pe termen lung pentru toate părţile interesate, nu doar pentru acţionari. Vă propunem să deschidem un dialog nu doar despre provocările, ci şi despre oportunităţile semnificative pe care sustenabilitatea le prezintă leadershipului actual. Prin această rubrică ne propunem să vorbim despre cum se raportează companiile din România la imperativul sustenabilităţii şi despre schimbările pe care le fac pentru a-l reflecta în activitatea de business. Ne dorim astfel să inspirăm cât mai multe organizaţii să adopte principiile creării de valoare pe termen lung.

  • Cum se traduce sustenabilitatea în cifre?

    În cele aproape trei decenii de activitate pe piaţa locală, companiile Coca-Cola România şi Coca-Cola HBC România, parte din sistemul Coca-Cola, s-au implicat activ nu doar în dezvoltarea businessului cu milioane de consumatori, ci şi în sprijinirea comunităţilor locale, prin investiţiile anuale de peste 1 milion de euro realizate în plan local pe zona de CSR. Anul acesta a reprezentat un nou început, prin care reprezentanţii celor două entităţi au hotărât să îşi unească eforturile pentru a continua, sub aceeaşi platformă, alături de angajaţi şi de ONG-urile partenere, proiectele de mediu şi implicare în viitorul societăţii româneşti. Ce urmează acum?

     

    Unul dintre de responsabilitate socială ale sistemului Coca-Cola în România este programul După Noi, lansat în 2016, la iniţiativa Coca-Cola HBC România, companie care deţine, în Ţara Dornelor, la Poiana Negrii, fabrica de îmbuteliere a apelor minerale Dorna, Dorna Izvorul Alb şi Poiana Negri.

    „Ideea a apărut natural. De fiecare dată când îi vizitam pe colegii noştri de acolo rămâneam profund impresionaţi de acele locuri. De oameni, de poveştile lor, de tradiţiile frumoase şi bine păstrate. Ne-am dat seama că ne întâlneam cu o moştenire culturală unică şi am decis că este de datoria noastră să o facem cunoscută şi să ajutăm la păstrarea ei. Aşa a apărut După Noi, un program a cărui misiune este să contribuie la schimbarea în mai bine pe care să o lăsăm în urma noastră”, povesteşte Alice Nichita, Public Affairs and Communication ManagerCoca-Cola HBC România.

     Astfel, După Noi a pornit cu o iniţiativă amplă de a promova şi cultiva obiceiurile, meşteşugurile şi potenţialul turistic din Ţara Dornelor, zona de unde izvorăşte apa pentru produsele Dorna, Dorna Izvorul Alb şi Poiana Negri. Ţara Dornelor a fost însă doar începutul. Treptat, programul s-a extins şi în alte domenii în care compania a sesizat nevoia de implicare pentru a ajuta comunităţile locale. Printre iniţiativele din portofoliul După Noi se numără, de pildă: ThinkBIGăr, proiectul de reamenajare a traseului eco-turistic din zona cascadei Bigăr, dezvoltat la iniţiativa angajaţilor de la fabrica Coca-Cola HBC din Timişoara, prin intermediul căruia a fost posibilă reaşezarea pe harta turistică a unui obiectiv extrem de valoros şi totodată dublarea numărului vizitatorilor; Poveşti din Ciocăneşti, un serial online despre viaţa oamenilor din Ciocăneşti, singurul sat-muzeu din România din proiectul După Noi; Muzeul Viu de la Tecşeşti, proiect în care compania este parteneră, dar şi Via Transilvanica şi Şcoala de Mers pe Munte. Ulterior, în 2018 au fost lansate, sub umbrela „După Noi, strângem tot noi”, o serie de iniţiative de educare şi încurajare a colectării separate a deşeurilor, în urma cărora au luat naştere mai multe proiecte precum Big Belly, Harta Reciclării şi diverse campanii desfăşurate în cadrul celor mai mari festivaluri din România.

    La 4 ani distanţă, în 2020, anul în care mediul de business românesc a fost mai unit ca niciodată, companiile Coca-Cola HBC România şi Coca-Cola România fac la rândul lor front comun pentru a duce mai departe programul După Noi, sub filosofia #NuNeOprimAici, prin care sistemul Coca-Cola îşi întăreşte promisiunea de a continua să acţioneze pentru un viitor mai sustenabil, având patru direcţii principale de interes. „Anul acesta, ne luăm un angajament în plus: să nu ne oprim aici. «După Noi» a devenit platforma de sustenabilitate a Sistemului Coca-Cola în România, format din companiile Coca-Cola HBC România şi Coca-Cola România. Ne unim eforturile pentru o viziune comună – să facem o diferenţă în comunitate, prin protejarea mediului înconjurător, a resurselor de apă, prin dezvoltarea comunităţilor şi susţinerea tinerilor. #NuNeOprimAici e felul nostru de a spune că e important să credem într-o lume mai bună ca s-o putem construi. La nivel strategic, am avut dintotdeauna o agendă de sustenabilitate comună, iar iniţiativele noastre se adresau unor cauze similare. De aceea am considerat firesc acest pas de a aduce împreună, sub aceeaşi umbrelă de acţiune şi comunicare, toate iniţiativele noastre locale şi eforturile comune de sustenabilitate”, notează Constantin Bratu, Public Affairs & Communication Manager Coca-Cola România.

    Alice Nichita, public affairs & communication manager Coca-Cola HBC România: „Împreună, ca Sistem, am sprijinit şi continuăm să creştem proiecte care pot contribui la un mâine mai bun. Investiţiile se traduc fie în donaţii directe, în bani sau băuturi, fie în resurse alocate pentru dezvoltarea de programe inovatoare, care pot ajuta comunitatea în momentele dificile.”

    Constantin Bratu, Public Affairs & Communication manager Coca-Cola România: „Credem că fiecare poate produce o schimbare. Ce este important este să găsim punctele forte ale unei companii şi să folosim toate resursele pe care le avem la dispoziţie, pe lângă cele financiare – timp, echipe, cunoştinţe şi capabilităţi – pentru a oferi sprijin şi pentru a lăsa un «După Noi» mai bun generaţiilor următoare.”

    Unul dintre principalele motoare ale acestor proiecte este reprezentat de echipele celor două companii, care însumează un număr mediu total de 1.528 de angajaţi. „Primim constant întrebări din partea echipelor despre ce pot şi putem face să intervenim în comunitate atunci când sesizează probleme care afectează oamenii.” Am amintit deja exemplul proiectului de punere în valoare a cascadei Bigăr, care a început de la o idee a angajaţilor noştri de la fabrica din Timişoara. Apoi există colegii noştri care se implică în traininguri pentru tineri, pe care le facem în cadrul proiectului «La TINEri Este Puterea», sau devin mentori – cum s-a întâmplat şi anul acesta în cadrul proiectului de antreprenoriat «Future Makers». Anul acesta a venit cu provocările legate de COVID-19, dar chiar şi aşa am avut colegi care s-au implicat în amenajarea unei unităţi medicale de suport pentru cazurile uşoare, în sprijinirea celor din prima linie cu un echipament care a crescut capacitatea de testare Sars-CoV-2 în Spitalul Municipal Timişoara şi chiar viziere produse la imprimanta 3D din fabrica noastră din Ploieşti. Dacă e să exemplificăm prin cifre, în anul 2019, mai bine de 10% din angajaţii noştri au fost implicaţi în acţiuni de voluntariat”, spune Constantin Bratu.

    Un sprijin important pentru dezvoltarea celor patru piloni ai platformei După Noi vine şi din partea partenerilor non-guvernamentali cu care compania colaborează. „Pe zona de încurajare a colectării separate partenerii noştri sunt asociaţiile CSR Nest, Viitor Plus şi Alucro. Colaborăm de asemeneaa şi cu GreenPoint Management, care vine din zona organizaţiilor de preluare a responsabilităţii extinse a producătorului. Apoi sunt cei de la Tăşuleasa Social, care sunt alături de noi în proiecte de valorificare a potenţialului turistic şi cultural din zone cum este Ţara Dornelor”, menţionează Alice Nichita. Acestora li se adaugă şi alte nume precum Global Shapers, Social Innovation Solutions, The Social Incubator şi World Wide Fund.

    Anual, investiţiile sistemului Coca-Cola în proiectele de CSR se ridică la peste 1 milion de euro. În 2019, investiţiile totale realizate alături de ONG-urile partenere s-au ridicat la 5,8 milioane de lei, bani direcţionaţi către iniţiative ale celor patru piloni strategici ai platformei După Noi #NuNeOprimAici, respectiv programe care contribuie la protejarea resurselor de apă, protejarea mediului şi creşterea gradului de conştientizare privind importanţa colectării separate, păstrarea valorilor culturale şi a tradiţiilor precum şi susţinerea tinerilor în cariera profesională. „Împreună, ca sistem, am sprijinit si continuăm să creştem proiecte care pot contribui la un mâine mai bun. Investiţiile se traduc fie în donaţii directe, în bani sau băuturi, fie în resurse alocate pentru dezvoltarea de programe inovatoare, care pot ajuta comunitatea în momentele dificile”, notează Alice Nichita.

    Legat de numărul beneficiarilor, reprezentanţii sistemului Coca-Cola spun că acesta se ridică la câteva milioane de români, în cazul beneficiarilor indirecţi, iar în cazul beneficiarilor direcţi, de ordinul zecilor de mii. „De exemplu, doar anul acesta, în cadrul proiectului de colectare separată «Azi pentru Mâine pe Plajă», am avut peste 60.000 de turişti informaţi şi 60 de operatori din sectorul HoReCa implicaţi direct în proiect, fiind dotaţi cu infrastructura specifică de colectare separată. În ediţia de anul trecut a proiectului «Azi pentru Mâine» derulat în şcoli au participat peste 25.000 de elevi, părinţi şi profesori. «Harta Reciclării» are, de asemenea, o componentă educaţională prin care am ajuns la mai bine de 15.500 de elevi. Şi nu uităm nici de cei peste 1.800 de tineri implicaţi în cursurile de dezvoltare personală şi profesională «La TINEri Este Puterea». Acestora li se adaugă cei peste 2.000 de participanţi la sesiunile proiectului «Future Makers», tineri cu idei inovatoare şi aptitudini antreprenoriale”, rezultatele fiind valabile pentru 2019, spune Constantin Bratu.

    Anul acesta, pe fondul incertitudinii şi a imprevizibilităţii aduse de pandemie, reprezentanţii sistemului Coca-Cola spun că, odată cu necesitatea de a gestiona foarte multe nevoi, pe mai multe planuri, proiectele planificate pentru prima parte a anului au fost fie puse pe pauză, priorităţile fiind siguranţa şi sprijinul acordat comunităţii, fie readaptate la noul context. Două exemple în acest sens sunt „Future Makers”, prin care s-au promovat idei de business pentru sprijin în noul context, şi „La TINEri Este Puterea”– aplicaţie mobilă cu traininguri de dezvoltare.

    O altă bornă marcată de cele două companii anul acesta a fost lansarea, pe piaţa locală, a ambalajelor din pet reciclat. „Apele minerale naturale reprezintă 20% din portofoliul nostru de produse, iar odată cu introducerea ambalajului din PET 100% reciclat pentru Dorna şi Poiana Negri am făcut un pas important către ţelul nostru global de reduce impactul ambalajelor asupra mediului”, spune Alice Nichita.

    Iniţiativa vine după o inovaţie anterioară – sticla PET realizată în procent de 30% din materie primă obţinută din plante. „Este o tendinţă la nivelul întregului grup din care facem parte, care a introdus astfel de ambalaje în cinci ţări. Ne dorim să creştem procentul de ambalaje de tip rPET şi pentru asta e nevoie de un nivel de colectare cât mai bun, pentru a avea materie primă de calitate, provenită din procesul de reciclare. Succesul sistemului de garanţie-returnare ar ajuta şi mai mult pentru a beneficia de această materie primă. În paralel, investim în soluţii inovatoare şi regândim toate ambalajele, pentru a reduce cantitatea de plastic. De altfel, încercăm periodic să reducem greutatea ambalajelor noastre. În 2021, ca partea a programului «Doze fără plastic» propunem consumatorilor un nou ambalaj din carton de tip KeelClip pentru tot portofoliul de doze, reducând cu 200 tone cantitatea de folie de plastic pusă pe piaţă”, spune Constantin Bratu. La rândul său, Alice Nichita este de părere că în prezent comparaţiile cu vestul Europei nu ne avantajează. „Motivele pentru care încă suntem departe de ţintele de colectare şi reciclare sunt multiple, dar cert este ca e nevoie de un efort comun, al tuturor părţilor implicate. Responsabilitatea pentru a îmbunătăţi acea cifră de colectare care nu ne place o avem cu toţii şi fiecare dintre noi poate să contribuie. Suntem conştienţi de responsabilitatea noastră şi de aceea ne asumăm ţinte mai ambiţioase decât cele pe care le impune legislaţia, pe care le creştem în fiecare an, până în momentul în care vom ajunge sa recuperăm 1:1 ambalajele băuturilor noastre. Noi ne dorim ca acest lucru să se întâmple în 2030, când ne propunem ca pentru fiecare sticlă sau doză vândută, să ajutăm la colectarea şi la reciclarea unei cantităţi identice de ambalaje. În plus ne asigurăm că 100% din ambalajele noastre sunt reciclabile şi reducem cantitatea de plastic nou folosit, introducând ambalaje din PET reciclat în portofoliul nostru. Însă avem nevoie de obiective mai ambiţioase şi măsuri mai eficiente la nivel de ţară, de aceea am susţinut, împreună cu întreaga industrie, implementarea sistemului de garanţie-returnare a ambalajelor de băuturi. Proiectul este acum în dezbatere publică şi colaborăm cu toate părţile implicate pentru ca sistemul să fie unul coerent şi eficient. El prevede ca pentru fiecare ambalaj din PET, sticlă sau aluminiu să se reţină o garanţie de 50 de bani ce poate fi recuperată prin înapoierea acestui ambalaj la magazin. Dacă vom înţelege că această sumă nu este o taxă în plus, sau o scumpire, ci o motivaţie de a fi mai atenţi la felul în care gestionăm ambalajele după ce le folosim, cred ca vom asista la o îmbunătăţire a colectării deşeurilor reciclabile în România.”

    În 2019, Coca-Cola HBC România a înregistrat o cifră de afaceri de 2,8 de miliarde de lei, iar Coca-Cola România a avut venituri de 94 de milioane de lei. Potrivit celui mai recent raport de sustenabilitate al sistemului Coca-Cola, cifrele reprezentative pentru anul 2019 arată că peste 1,1 miliarde de litri de băuturi produse de companie au ajuns în casele a milioane de români, „menţinând produsele Coca-Cola pe locuri fruntaşe în topul preferinţelor consumatorilor”, conţinutul de zahăr la nivelul portofoliului de băuturi carbonatate a scăzut cu 11% în 2019, comparativ cu anul de referinţă 2015, 13% din cantitatea totală de PET folosit în ambalarea produselor companiei a fost PET reciclat, iar 26% PET provenit din surse regenerabile, brandurile de ape minerale naturale Dorna şi Poiana Negri fiind primele ape ambalate în PET 100% reciclat din România. În plus, „măsurile luate în 2019 pentru eficientizarea consumului de resurse se reflectă şi în reducerea cu 1,8% a intensităţii consumului de apă şi cu 2,5% a intensităţii energetice, comparativ cu anul anterior”, notează Constantin Bratu.

    În opinia sa, aşa cum fiecare dintre noi poate produce un impact pozitiv pe anumite zone prin calităţile pe care le are, la fel şi companiile pot aduce un plus de valoare semnificativ concentrându-se pe identificarea unor probleme şi dezvoltând soluţii. „Expertiza pe care o avem în domeniile conexe businessului nostru, experienţa dobândită din activitatea desfăşurată în anumite zone ale ţării şi colaborările noastre cu numeroşi parteneri externi ne-au ajutat să devenim parte din comunitate şi să înţelegem anumite nevoi. În momentul de faţă identificăm trei direcţii principale care au nevoie de implicare din partea tuturor: numărul mare al celor cu probleme cauzate de pierderea slujbelor, fapt cauzat de pandemie, şi managementul deşeurilor de ambalaje şi dezvoltarea tinerilor care este, de asemenea, impactată negativ de tot contextul actual. În industrie lucrăm cu foarte mulţi parteneri, fie din domenii asemănătoare, fie cu experienţe total diferite. Credem că fiecare poate produce o schimbare. Ce este important este să găsim punctele forte ale unei companii şi să folosim toate resursele pe care le avem la dispoziţie, pe lângă cele financiare – timp, echipe, cunoştinţe şi capabilităţi – pentru a oferi sprijin şi pentru a lăsa un După Noi mai bun generaţiilor următoare.”

     

     

    Proiect susţinut de sistemul Coca-Cola.