Tag: suprasubscriere

  • Interviu. Cu eticheta de junk suflând în ceafa României, Electrica scrie istorie cu obligaţiuni verzi suprasubscrise de peste 11 ori. Alexandru Chiriţă, CEO, Electrica: Capitalul urmează disciplina, nu zvonurile. România poate juca, fără complexe, în liga mare a finanţării sustenabile atunci când vine pregătită cu cifrele

     Electrica, cel mai mare jucător local din domeniul distribuţiei şi furnizării de energie, un business cu venituri consolidate de aproape 9 mld. lei anul trecut, şi-a securizat fonduri de 500 de milioane de euro pentru susţinerea programului de investiţii, printr-o emisiune de obligaţiuni verzi suprasubscrisă de 11,5 ori, un record  Practic, cu o capitalizare de 1 mld. euro, Electrica atrage 500 mil. euro pentru investiţii  Rezultatul este cu atât mai interesant cu cât el vine într-un context extrem de delicat pentru România, ameninţată cu retrogradarea la junk dacă nu taie la sânge cheltuielile concomitent cu creşterea încasărilor la bugetul de stat  Cum a fost posibil pentru o companie percepută ca fiind în continuare de stat, deşi statul nu mai este majoritar în Electrica?

    Electrica, grup de furnizare, distribuţie şi producţie de energie electrică, la care cel mai mare acţionar este statul român, a atras 500 de mili­oane de euro de pe pieţele externe într-o emisiune de obligaţiuni verzi, cu o scadenţă pe 5 ani şi o dobândă de 4,566% pe an, a anunţat grupul la finalul zilei de luni, 7 iulie. Cererea din partea investito­rilor la preţul final a depăşit oferta de peste 11,5 ori, marcând un record în emisiunile de obligaţiuni ale companiilor româneşti.

    Doar ca o comparaţie, în 2024, Romgaz a emis prima tranşă de obligaţiuni interna­ţio­nale pe 5 ani, în valoare de 500 milioane euro, pentru susţinerea planurilor de in­vestiţii. Cererea din partea investitorilor a depăşit de peste 10 ori oferta, iar dobânda de adjudecare s-a situat la nivelul de 4,776%. Ceea ce separă fundamental cele două operaţiuni este contextul de piaţă. Acum, România este ameninţată cu retro­gradarea în „divizia“ junk dacă nu taie chel­tuiele şi creşte veniturile, dar paradoxal o companie care este încă percepută ca fiind de stat atrage un uriaş interes din partea investitorilor internaţionali. Cum a fost posibil acest rezultat? „O combinaţie de disciplină corporativă, decizii strategice şi dialog continuu cu piaţa. Le-am oferit inves­titorilor transparenţă totală, un porto­foliu de proiecte verzi pregătite de execuţie şi un calendar ferm. Am prezentat un plan care trece orice due-diligence. Iar răspunsul a fost pe măsură: cererea a depăşit oferta de aproximativ 11 ori“, spune Alexandru Chiriţă, CEO-ul grupului Electrica. Planul de dezvoltare a Electrica este inclus în Stra­tegia Electrica 2030 unde sunt setate obiec­tive cât se poate de clare: atingerea unei ţinte de 1.000 MW de capacitate instalată pentru 2030. Pentru a maximiza valoarea a­cestor active, compania va dezvolta de ase­me­nea, 900 MWh de capacitate de stocare a energiei, contribuind la stabilitatea reţelei şi generând venituri suplimentare.

    „Au contat două lucruri esenţiale: vite­za de execuţie şi felul în care am gestionat riscul. Totodată, am discutat cu fiecare in­ves­titor, până a dispărut eticheta de poten­ţial «junk». Capitalul urmează disciplina, nu zvonurile. Când piaţa vede rigoare şi o echipă care respiră cifre, costul finanţării scade, indiferent de zgomotul din jur“, spune Chiriţă.

    Banca Comercială Română S.A., mem­bră a Erste Group (BCR), BNP PARIBAS, CITI, ING, J.P. Morgan şi Raiffeisen Bank International în calitate de coordonatori globali (joint global coordi­nators) şi BT Capital Partners, IMI-Intesa Sanpaolo, Société Générale şi UniCredit Joint Bookrunners în calitate de aranjori principali (joint bookrunners) au asistat Electrica în aceasta tranzacţie.

    „România poate juca, fără complexe, în liga mare a finanţării sustenabile atunci când vine pregătită cu cifre solide şi gu­ver­nanţă clară. Investitorii globali nu au urmă­rit un val speculativ, ci au investit capital pe creştere locală şi impact climatic real. Prac­tic, am mutat discursul de la «instabilitate» la «uitaţi-vă ce infrastructură verde se con­struieşte în România»“. Chiriţă mai spune că rezultatul demonstrează clar că există ca­pital disponibil pentru companiile care in­vestesc în tehnologie verde – de la pano­uri solare şi soluţii de stocare, până la noi capacităţi eoliene.

    „Reliberalizarea pieţei va recompensa jucătorii concentraţi pe client şi pe eficienţă, iar finanţarea atrasă acum este exact ce accelerează această transformare.“

    Un alt lucru interesant este că Electrica are un rating mai bun decât România, chiar şi în contextul în care statul român mai deţine 49% din acţiuni.

    „Investitorii nu-şi mai fac griji că suntem «prea aproape de stat»; dimpotrivă, în multe discuţii prezenţa statului în acţionariat a fost văzută ca o ancoră de stabilitate pe termen lung. Ceea ce contează realmente este că avem o guvernanţă corporativă robustă, reguli clare şi o echipă de management care livrează rezultate. Pe scurt, beneficiem de un «cel mai bun din ambele lumi»: siguranţa unui acţionar instituţional solid şi agilitatea unui emitent corporativ matur.“

    Diferenţa de rating, în contextul în care Electrica este la BBB-, perspectivă stabilă, în timp ce ratingul suveran al României este BBB-, perspectivă negativeă, a contat însă în ochii investitorilor.

    „Investitorii au înţeles că riscurile companiei nu se suprapun automat cu cele ale statului. Faptul că au evaluat Electrica separat şi au acceptat această perspectivă stabilă confirmă încrederea lor în guvernanţa şi soliditatea noastră financiară.“

    Chiriţă a mai precizat că obligatiunile vor fi listate la începutul lunii august, pe Bursa de Valori din Luxemburg şi ulterior pe Bursa de Valori Bucureşti „Am fost susţinuţi de unele dintre cele mai mari fonduri instituţionale din lume, alături de investitori de top din România“, a mai spus CEO-ul Electrica. Detaliile privind identitatea acestor investitori vor veni după listare.

  • Speculatorii s-au înghesuit să cumpere obligaţiuni greceşti

    Odată cu întoarcerea Greciei pe piaţa de capital, încă un obiectiv din programul cu FMI este bifat, iar economiştii băncilor străine prezic deja noi emisiuni de obligaţiuni elene pentru restul anului, cu valori între 5 şi 8 mld. euro în total.

    Cererea de obligaţiuni greceşti se explică atât prin calculele privind ieşirea ţării din recesiune (producţia industrială a crescut în februarie cu 1,7% faţă de februarie 2013, prima dată când are loc o creştere timp de trei luni consecutiv), cât şi prin optimismul din rândul investitorilor speculativi creat de aşteptarea că BCE va lansa în curând un program de relaxare monetară după modelul Fed, în numele prevenirii unei perioade de deflaţie pentru zona euro.

  • Farmache: Transgaz ne-a surprins

    "Oferta publica initiala a Transgaz a depasit toate asteptarile referitoare la gradul de subscriere", a declarat Stere Farmache, directorul general al Bursei de Valori Bucuresti, in cadrul ultimei editii din 2007 a Club BUSINESS, organizat de BUSINESS Magazin.

    Farmache a adaugat ca perioada de inregistrare a ordinelor inaintate de catre investitori va fi prelungita.

    "Va fi foarte interesant de urmarit cati noi investitori vor fi adusi la bursa de catre oferta Transgaz", a mai spus directorul bursei.

    Intreaga discutie de la Club BUSINESS va fi publicata in editia nr. 163 a BUSINESS Magazin care va aparea pe piata miercuri, 19 decembrie.

    Citeste si: Transgaz a cules 1,8 miliarde de euro de pe bursa

    Citeste toate editiile Club BUSINESS