BusinessMagazin

Tag: supraimpozitare

  • Câciu: Există există totuşi un cumul imens de venituri la stat care deranjează întreaga populaţie

    „Nu ştiu despre ce vorbiţi. Ceea ce vreau să vă spun este că veţi avea o analiză sau o comunicare pe acest subiect, în momentul în care va exista o discuţie aprobată în coaliţie. Dar a existat o ipoteză de lucru, sunt mai multe ipoteze de lucru şi ele au plecat de la următorul principiu, pe care cred că îl ştiţi deja, pentru că a apărut în spaţiul public, acela că există totuşi un cumul imens de venituri la stat care deranjează întreaga populaţie a României şi cred că trebuie găsite nişte soluţii, de echilibrare, de făcut un echilibru între cei care lucrează în mediul privat şi cei care lucrează la stat şi cumulează mai multe venituri. Care va fi formula, a fost propus la momentul discuţiei în coaliţie un anumit standard, s-a plecat de la standardadul nivelului salariului preşedintelui”, spune Adrian Câciu, întrebat despre supraimpozitarea salariilor.

    De asemenea, ministrul de Finanţe a fost întrebat dacă nu trebuia să prezinte analiza solicitată de premierul Nicolae Ciucă până pe data de 1 mai.

    „Nu au un deadline. Trebuie să închidem analizele, să avem discuţia politică în coaliţie, după care, evident, transparenţă decizională, avizarea interinstituţională şi aprobarea în guvern. Probabil la jumătatea lunii”, încheie Câciu.

    Veniturile care depăşesc salariul preşedintelui ţării, respectiv 25.000 de lei, vor fi supraimpozitate cu 16%, spunea săptămâna trecură premierul Nicolae Ciucă, care a precizat că se referă doar la veniturile de la stat.

    „Varianta în sine, în momentul de faţă, nu există. Am decis în şedinţa de coaliţie ca la nivelul Ministerului Finanţelor să se efectueze această analiză şi în momentul în care au toate datele agregate şi sunt prezentate toate elementele, o discutăm în coaliţie. Nu se discută despre impozit progresiv. E vorba de un impozit care în acest moment a fost cât se poate de bine clarificat în ceea ce priveşte depăşirea salariilor la stat peste cel al preşedintelui. În acest moment, aşa cum am discutat, doar la stat”, spunea Nicolae Ciucă.

     

  • „Nu ştiu, 500% părerea mea”, spune Marcel Ciolacu, întrebat care ar trebui să fie procentul de supraimpozitare a veniturilor de peste 25.000 de lei

    „Nu ştiu, 500% părerea mea”, spune Marcel Ciolacu, întrebat care ar trebui să fie procentul de supraimpozitare a veniturilor de peste 25.000 de lei. El precizează că în coaliţie nu s-a abordat dacă supraimpozitarea se va aplica şi mediului privat.

    „Mi se pare incorect să ai o pensie de peste 20.000 de lei, ai mai ieşit şi la pensie la 40, 50 de ani, exact în maturitatea profesională, să te reangajezi la statul român şi să ai un cumul de venituri, din salariu cumulat cu pensia, de o sumă care depăşeşte venitul preşedintelui României şi să fie o normalitate. Acest lucru nu este normal. De aceea, ni s-a părut corect să ridicăm această problemă în coaliţie. Eu am ridicat-o, nu am nicio reţinere să spun acest lucru”, spune Marcel Ciolacu.

    El afirmă că este incorect şi că anumite persoane cumulează pensie specială de funcţionar parlamentar, de parlamentar şi de judecător.

    „Lucrurile acestea nu sunt un lucru sănătos pentru societate, în care dorim să ne creştem copiii. Şi atunci vedem latura constituţională, dacă prin lege putem să interzicem cuiva dreptul la muncă, ori la stat ori la privat, dacă nu, mi se pare corect să venim cu o supraimpozitare a celor care depăşesc. Nu este un drept pe care îl interzicem sau îl luăm cuiva, dar ai beneficiat de acea oportunitate, ai câştigat acest drept, este normal să întorci societăţii. Aşa funcţionează toate societăţile din lume. Eu vorbesc de cumul în acest moment şi aici s-a axat”, adaugă Ciolacu.

    Liderul PSD a mai spus că anumite structuri, cum sunt cele de reglementare, au nişte prevederi care vin de la Comisia Europeană, să respecte o anumită salarizare.

    „Acea salarizare depăşeşte veniturile preşedintelui, principalul bugetar al României este preşedintele. De aici trebuie să plecăm.Am vorbit de ce se întâmplă în sistemul public. Haideţi să aşteptăm pe cei mai buni specialişti dacă este constituţional sau nu. Nu a vorbit nimeni de privat, nu a vorbit nimeni despre o impozitare progresivă. Am vorbit că în societatea românească s-a creat foarte multă ură iar noi, politicienii, avem datoria de a interveni şi a închide acest capitol, odată cu legea pensiilor speciale, odată cu legea pensiilor şi odată cu legea salarizării. Tot acest capitol care a frământat societatea românească pe drept, pentru că e incorect să ai o pensie cumulată de 100.000 de lei în condiţiile actuale din România şi să mai îngrăzneşti şi să vii să te reangajezi în sistemul public”, menţionează preşedintele social-democraţilor.

    Întrebat care ar trebui să fie procentul pentru această impozitare, Ciolacu a spus: „Nu ştiu, 500% părerea mea”.

    El a precizat şi prevederile convenite pentru a fi parte din proiectul de OUG pentru reducerile bugetare.

    „Soluţiile au fost prezentate de ministrul de Finanţe, urmând ca după ce ne aduc şi alte elemente, ca să avem întregul tablou pentru a putea lua aceste decizii, să vină într-o Ordonanţă. Anumite propuneri le-am comunicat în spaţiul public, că nu mai există persoane care să fie decât într-un singur CA, doctoratele, vei lua bonificaţia pentru doctorat doar dacă activezi în domeniul în care au doctoratul, faptul că în acesdt moment, în afară de ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei, s-au îngheţat angajările. Asta nu înseamnă că ministrul, în cazul în care există o urgenţă, nu poate să vină cu un memorandum în Guvern”, încheie Ciolacu.

  • Iohannis : Dacă vrem să umblăm la salarii şi impozitare, ok, dar hai să o facem pe tot sistemul, să îl reaşezăm şi să căutăm ceea ce se numeşte sustenabilitate şi echitate socială

    Pentru garantarea sustenabilităţii sistemului de impozitare este nevoie de o discuţie aşezată, a spus, marţi, preşedintele României, Klaus Iohannis, întrebat despre supraimpozitarea veniturilor bugetarilor ale căror salarii depăşesc salariul şefului statului.

    Întrebat, marţi, la Buenos Aires, dacă găseşte măsura supraimpozitarea veniturilor bugetarilor cu salarii mari ca fiind una oportună, preşedintele României, Klaus Iohannis, spune că este nevoie de o „discuţie aşezată” şi că oricum sunt mult mai multe categorii cu venituri mai mari decât cele ale preşedintelui.

    „Cred că între timp ar fi un număr considerabil mai mare care au salariul mai mare decât preşedintele, dar asta sigur că este o problemă sistemică şi nu cred că poate fi rezolvată prin măsuri punctuale. Trebuie să avem o discuţie aşezată, aprofundată pentru a garanta sustenabilitatea sistemului de impozitare. Aşa măsuri scoase cu penseta dintr-un pachet posibil pot fi discutate. Evident, toate trebuie să fie discutate, dar eu mă aştept de la coaliţie să vină cu o soluţie integratoare. Dacă vrem să umblăm la salarii şi impozitare, ok, dar hai să o facem pe tot sistemul, să îl reaşezăm şi să căutăm ceea ce se numeşte sustenabilitate şi echitate socială”, a spus preşedintele Klaus Iohannis.

    Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a spus că în coaliţie nu s-a discutat despre îngheţarea salariilor bugetarilor.

    „Nu s-a vorbit despre îngheţarea salariilor bugetarilor. Avem legea 153. Urmează, în cererea de plată nr. 4 să avem o nouă lege a salarizării. În acel moment toate aceste lucruri vor fi discutate. Nu s-a vorbit de tăieri de salarii niciodată, nu s-a vorbit niciodată de vreo îngheţare de venituri în niciun sistem. Cu adevărat, este o abordare corectă şi profesionistă, astfel încât, dacă tot avem jalonul, e normal să avem o abordare corectă şi unitară”, spune Marcel Ciolacu.

    Despre impozitarea progresivă a veniturilor de peste 25.000 de lei, el afirmă că au fost discutate mai multe variante.

    „E o discuţie. Sunt două drepturi prevăzute în Constituţie – la muncă şi la pensie. Legiuitorul nu poate interveni să ia acest drept. Pe această discuţie, sub nicio formă în ordonanţă, nu putem să prinde cumul pensiei cu salariul. Au fost mai multe discuţii privind constituţionalitatea acestui demers. Atunci am discutat mai multe variante. Din punctul meu de vedere, sunt cazuri în care faci cumul, dar ai o pensie de 2.000 de lei şi eşti şi portar la o primărie – eu nu pot lua dreptul acelui om să-şi acopere minimum necesar familie. Vorbim de cumulul de salariul şi pensie specială. Vorbim numai de zona bugetară. În acel moment, dacă prin acel cumul, depăşeşti salariul brut al preşedintelui, care e aproximativ 25.000 de lei, e normal să vii, dacă e constituţional, cu o impozitare suplimentară, pentru că sunt două venituri de la bugetul statului… În lege nu poţi să treci numai pe cei care au şi componentă specială în pensie, nu poţi interzice numai la unii. Eu cred că abordarea corectă pe zona de impozitare, pe praguri”, adaugă social-democratul.

    Ciolacu precizează că în coaliţie nu a fost discutată „zona de privat, ci a fost vorba de veniturile numai de la statul român”.

  • Judecătorii CCR au respins sesizarea Avocatului Poporului, precum şi pe cea a USR şi Forţa Dreptei privind suprataxarea muncii part-time

    „În şedinţa din 14 decembrie 2022, Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu privire la obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de Avocatul Poporului şi de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi neafiliaţi, a decis:
    1. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale, precum şi a dispoziţiilor art.I pct.68 [cu referire la introducerea alin.(5) ind.6 – alin. (5) ind.9 în art.146 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal] din Ordonanţa Guvernului nr.16/2022.
    2. Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.I pct.107 [cu referire la art.457 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal] din Ordonanţa Guvernului nr.16/2022. Decizia este definitivă şi general obligatorie”, potrivit unui comunicat de presă.

    USR şi Forţa Dreptei au sesizat pe 24 noiembrie Curtea Constituţională, susţinând că este „una dintre numeroasele modificări nocive” aduse de Coaliţia PSD-PNL-UDMR Codului fiscal, prin ordonanţă de Guvern.

    „Împreună cu Forţa Dreptei, contestăm la Curtea Constituţională legea de aprobare a ordonanţei care a readus nedreptatea suprataxării muncii part-time, pentru a opri un Guvern care se luptă cu cei ce muncesc cinstit. Domnul premier Ciucă a semnat o ordonanţă care a închis 180.000 de contracte de muncă. Este recordul absolut pe care nici Dragnea în prima ediţie nu l-a reuşit. Absurditatea «plăteşti pentru două ore contribuţii ca pentru opt», testată de echipa Dăncilă-Dragnea şi soldată cu un eşec răsunător, este reciclată de echipa Ciucă-Ciolacu. Doar pentru că premierul PNL şi Ministerul de finanţe PSD îi cred hoţi pe toţi şi, în loc să îi verifice pe cei care au muncă la gri, îi pedepsesc pe toţi, angajatorii s-au trezit forţaţi să plătească taxe mai mari. Unii au făcut-o, în alte cazuri, însă, zeci de mii de oameni au rămas fără loc de muncă. Socialismul din PSD a dispărut căci aleg să ia mai mulţi bani de la cei mai săraci lucrători. Liberalismul din PNL a dispărut pentru că se opun tocmai celor care aleg să muncească şi celor care creează locuri de muncă, a rămas doar un Partid Naţional Laş”, declara Oana Ţoiu, deputat USR şi membru în Comisia pentru muncă a Camerei Deputaţilor.

    Sesizarea depusă vizează legea de aprobare a Ordonanţei Guvernului 16/2022 prin care au fost aduse mai multe modificări Codului fiscal. Până la finalizarea procedurii parlamentare, ordonanţa putea fi atacată la CCR doar de Avocatul Poporului, care nu a făcut acest lucru.

    Potrivit semnatarilor, suprataxarea muncii part-time încalcă mai multe articole din Constituţie referitoare la dreptul la muncă şi la aşezarea justă a sarcinilor fiscale.

    „Pe de o parte, impozitarea persoanelor care muncesc una, două, patru sau şase ore pe zi la fel ca cele care muncesc opt ore pe zi contravine regulii ca valoarea contribuţiei să difere de la persoană la persoană în funcţie de cuantumul veniturilor realizate, consemnată şi în decizii anterioare (din 2006 şi 2009) ale Curţii Constituţionale. Pe de altă parte, suprataxarea muncii part-time a fost adoptată la jumătatea lunii iulie şi s-a aplicat din august, adică după două săptămâni. Au fost, astfel, încălcate principiul securităţii juridice consacrat de Constituţie şi prevederile Codului fiscal care spun că „în cazul în care prin lege se introduc impozite, taxe sau contribuţii obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilităţi existente, acestea vor intra în vigoare cu data de 1 ianuarie a fiecărui an şi vor rămâne nemodificate cel puţin pe parcursul acelui an. Totodată, suprataxarea salariilor pe normă parţială a fost făcută fără o justificare bazată pe o analiză de impact, fără date economice sau statistice”, se menţiona în finalul comunicatului de presă.

  • Cîţu, despre supraimpozitarea contractelor part-time: O inepţie iliberală

    „Trebuie să urmeze eliminarea supraimpozitarii contractelor part-time. Cât îi mai trebuie guvernului să recunoască că această inepţie este iliberala şi face rău în special companiilor mici cu capital românesc?”, afirmă senatorul PNL Florin Cîţu.

    El enumeră ordonanţele modificate după ce au fost adoptate.

    „Ordonanţa pentru energie nu a fost bună. Se modifică. Ordonanţa care reglementa piaţă lemnelor de foc a dus la penurie. Se modifică. Ordonanţa în care sunt crescute taxele pe proprietate, se modifică. Trei exemple clare unde guvernul a recunoscut că a greşit, nu mai contează că a fost avertizat, şi acum încearcă să repare aceste greşeli. Se poate! De ce nu se vrea?”, încheie Cîţu.

  • Modificarea Codului Fiscal, aprobată săptămâna viitoare. Premierul cere „o formulă aplicabilă pentru supraimpozitarea pensiilor speciale” – surse

    Modificările la Codul Fiscal vor fi aprobate săptămâna viitoare, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale. Premierul ar fi cerut Ministerului de Finanţe „o formulă aplicabilă pentru supraimpozitarea pensiilor speciale”.

    „Suntem obligaţi prin PNRR să aplicăm cota unică şi să renunţăm la excepţii. Modificările la Codul Fiscal vor fi puse azi (luni – n.r.) în transparenţă şi vor fi aprobate săptămâna viitoare. Creşterile de colectare la TVA pe anul trecut au fost de 8,4%. Colectarea a fost cu 8 miliarde mai mare. România are cea mai mică colectare de la nivel european: 26%”, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.

    Astfel, modificările vizează impozitări la jocurile de noroc: 10% sub 3000 lei, 20% – între 3000 – 10 000 lei şi ce depăşeşte 10 000- 40%. De asemenera, taxele plătite de firme vor fi majorate cu 40%.

    De asemenea, potrivit modificărilor, se va aplica TVA de 5% pentru locuinţele cumpărate cu o valoare de maximă 600.000 de lei şi o suprafaţă de cel mult 120 metri pătraţi.

    Sursele citate precizează că liberalii nu s-au opus supraimpozitării pensiilor speciale, ci au cerut o soluţie legală.

    „Am cerut Ministerului de Finanţe să vină cu o formulă aplicabilă pentru supraimpozitarea pensiilor speciale. Este o temă falsă, PNL nu s-a opus niciodată în coaliţie supraimpozitării pensiilor speciale. Să vină Ministerul Finanţelor cu o varianta clară. Tot ce depăşeşte salariul preşedintelui sa fie impozitat- pensie specială. În PNRR se prevede eliminarea pensiilor speciale”, au mai declarat sursele menţionate.

    Potrivit acestora, sistemul de impozitare nu va fi modificat în următiorii 3-5 ani.

     

  • Stroe (PNL): Nu se va modifica nici cota unică de impozitare şi nici nu vom supraimpozita companiile

    „Suntem şi rămânem alături de întreprinderile mici şi mijlocii. Vrem să le promovăm şi să investim cât mai mult în mediul de afaceri. Trebuie să vorbim mai mult despre investiţii şi mai puţin despre noi taxe. 400 de milioane de euro merg în sprijinul IMM-urilor afectate de pandemie”, anunţă Ionuţ Stroe.

    El precizează că banii ajung pentru 5200 de întreprinderi mici şi mijlocii.

    „Măsura a fost decisă în şedinţa de Guvern de ieri (joi – n.r.) şi include acordarea de granturi pentru investiţii necesare capacităţilor de prestare de servicii şi pentru investiţii ce vor merge în retehnologizare. Ştim că mediul de afaceri stă ca pe ghimpi în aceste zile când se discută despre modificări fiscale. Ştim şi că mediul de business preţuieşte predictibilitatea şi stabilitatea. De aceea, PNL va fi un garant că nu se va modifica nici cota unică de impozitare şi nici nu vom supraimpozita companiile. În criză, şocurile fiscale pot dăuna grav şi pot crea o furtună şi mai mare. Prin măsura adoptată ieri de Guvernul condus de Nicolae Ciucă pentru granturile IMM arătăm că PNL va susţine mereu companiile care generează locuri de muncă şi care dezvoltă economia”, conchide Stroe.

    PSD propune o taxă de solidaritate pe cifra de afaceri a marilor companii, convertită în contribuţie pentru sănătate şi educaţie.

     

  • Primarul Timişoarei anunţă că renunţă la supraimpozitarea clădirilor istorice nereabilitate

    Primarul Timişoarei, Dominic Fritz, a declarat marţi că pentru anul viitor nu are în vedere supraimpozitarea proprietarilor de clădiri istorice nereabilitate. Asta deoarece procedura prin care au fost majorate taxele nu este corectă şi poate fi atacată în instanţă.

    „În principiu, aceasta este o idee pe care o susţin, dar, din păcate, procedura prin care s-au făcut aceste supraimpozitări este una viciată, iar din această cauză primăria a fost dată în judecată de mai multe ori de către proprietarii care au avut de suferit în urma acestei decizii. Anul acesta nu voi propune Consiliului Local să emită aceste decizii de supraimpozitare pentru a putea pune la punct această procedură, dar şi pentru a da timp proprietarilor să lucreze la aceste reabilitări. În cel mai scurt timp vom reveni cu mai multe facilităţi, vom veni în sprijin cu noi soluţii, deoarece nu vrem doar să-i pedepsim pe proprietari. În concluzie, anul viitor nu vom avea o supraimpozitare până când nu vom avea o procedură legală bine pusă la punct”, a declarat Dominic Fritz.

    Edilul şef al Timişoarei a explicat că din punct de vedere juridic, cei care au plătit impozite mărite, vor putea să primească banii înapoi doar dacă măsura a fost contestată în instanţă şi au o sentinţă favorabilă. De asemenea, Fritz a dezvăluit faptul că una dintre cele mai complicate probleme ale Primăriei este numărul mare de litigii.

    „Avem de plată despăgubiri de 3,8 milioane de lei pentru procesele pierdute în instanţă. Primăria are 2.500 de litigii pe rol. O să fie una dintre cele multe sarcini ale noastre. Să analizăm ce fel de litigii sunt şi să reducem din numărul lor, ar trebui să avem altceva de făcut decât să fim în instanţă. Şi, din păcate, multe dintre ele le pierdem. Suntem într-o situaţie provocatoare în Primăria Timişoara”, a precizat Dominic Fritz.