BusinessMagazin

Tag: suplimentare

  • Angajatorii, amendaţi pentru fiecare persoană a cărei ore suplimentare nu sunt respectate

    Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, în calitate de for legislativ decizional proiectul de lege prin care nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară să fie sancţionată cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei, pentru fiecare persoană identificată.

    Propunerea legislativă are în vedere modificarea articolului 260, alineat (1), litera i) din Legea nr.53/2003 privind Codul muncii.

    În forma în vigoare „constituie contravenţie şi se sancşionează astfel nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei şi 3.000 de lei”.

    Proiectul de lege modifică articolul 260 (1) litera i astfel: „Constituie contravenţie şi se sancţionează nerespectarea dispoziţiilor privind mynca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 de lei pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară”.

    Potrivit motivării iniţiativei legislative, în prezent nu există o corelare a cuantumului amenzilor între numărul de ore suplimentare efectuate şi numprul de salariaţi care au făcut ore suplimentare.

    „Nu există o corelare a cuantumului amenzilor şi numărul de ore suplimentare efectuate, numărul de salariaţi care au făcut ore suplimentare. Există companii cu mii de angajaţi, cifre de afaceri de milioane de euro şi care cumulează, anual, sute de mii de ore suplimentare peste limita legală. Aplicarea unei amenzi de maximum 3.000 de lei în asemenea cazuri nu are cum să producă un efect disuasiv, având o valoare modicp. E necesară corelarea cuantumului amenzilor cu numprul de salariaţi care prestează ore suplimentare, pentru a asigura proporţionalitate între amendă şi amploarea contravenţiei”, se arată în motivarea iniţiativei.

    Proiectul de lege a trecut cu 169 “pentru”, 44 “împotrivă” şi 67 abţineri.

    Comisia pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor a respins un amendament prin care era plafonat cuantumul amenzilor: “i) nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru
    fiecare persoană identificată fără a depăşi suma de 30.000 lei”.

    Amendamentul, propus de deputatul USR Cristian Seidler, a fost respins deoarece “angajatorul are la dispoziţie instrumente privind compensarea orelor suplimentare, prin acordarea de timp liber corespunzător sau, dacă acest lucru nu este
    posibil, prin plata orelor suplimentare”, potrivit raportului emis de Comisie. “Angajatorul este sancţionat abia după ce se constată că nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de lege şi este justificată sancţionarea pentru fiecare angajat faţă de care nu şi-a îndeplinit aceste obligaţii”, mai arată raportul de adoptare pentru proiectul legislativ.

  • Programul “Rabla Clasic” va fi suplimentat cu 20.000 de prime de casare începând cu 19 august

    „Începând de luni, 19 august 2019, ora 10:00, persoanele fizice pot merge la producătorii validaţi pentru îndeplinirea formalităţilor de înscriere în vederea accesării Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional (“Rabla Clasic”). Programul “Rabla Clasic” a fost suplimentat cu 130 milioane lei, sumă care reprezintă aproximativ 20.000 de prime de casare”, informează Administraţia Fondului pentru Mediu, printr-un comunicat de presă.

    Potrivit sursei citate, numărul primelor de casare acordate în anul 2019 va depăşi numărul primelor de casare acordate până acum de Administraţia Fondului pentru Mediu în cei 16 ani de când se derulează acest program, totalizând 55.000 de prime de casare acordate în 2019.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai calic milionar. Câştigă 220.000 de euro pe lună, dar nu a vrut să plătească ore suplimentare bonei şi a preferat să se judece cu ea

    Fotbalistul Riyad Mahrez a fost obligat de un judecător să plătească 4.000 de euro unei bone pe care o angajase, dar căreia nu îi plătise orele suplimentare.
     
    Catalina Miraflores, din Filipine, a lucrat pentru starul lui Manchester City timp de cinci luni, câştigând 15 euro pe oră. Mahrez i-a plătit salariul de bază cu o întârziere de două săptămâni.
     
    Deşi stătea mult peste program, uneori chiar şi 10-11 ore pe zi, ea nu a primit banii promişi pentru aceste ore suplimentare şi pentru alte cheltuieli.
     
    Femeia i-a dat în judecată pe Mahrez şi pe soţia acestuia, iar judecătorul i-a dat dreptate, oblingându-l pe fotbalist să îi achite toate orele lucrate şi despăgubiri în valoare de 175 de euro.
     
    Riyad Mahrez s-a transferat de la Leicester City la campioana Angliei, Manchester City, pentru suma de 60 de milioane de lire sterline. El câştigă un salariu săptămânal de aproximativ 220.000 de euro.
     
     
     
     
     
     
     
     
     

  • Vot masiv al studenţilor. Buletine de vot, suplimentate într-un complex studenţesc

    Preşedintele Biroului Electoral Judeţean Timiş, Titu Birceanu, a spus că au fost suplimentate buletinele de vot la cele două secţii deschise în Complexul Studenţesc din Timişoara.

    „La secţiile 120 şi 121 din Complexul Studenţesc se votează foarte mult, sunt studenţi care stau la rând. Sunt aproape pe terminate buletinele de vot din Complexul Studenţesc şi am solicitat suplimentarea cu buletine de la alte secţii”, a declarat Titu Birceanu, corespondentului MEDIAFAX.

    De altfel, duminică după prânz, în faţa celor două secţii de votare s-au format cozi, care se întind pe cel puţin 20 de metri.

    Pe listele electorale permanente din judeţul Timiş sunt înscrişi 625.645 de alegători. În tot judeţul sunt organizate 599 de secţii de votare.

  • Trump a cerut suplimentarea bugetului NASA cu 1,6 miliarde de dolari pentru misiunile pe Lună

    Solicitarea de suplimentare a bugetului făcută de preşedintele Donald Trump şi anunţată de acesta pe contul său de pe platforma de micro-blogging Twitter vine la aproape două luni după ce vicepreşedintele Mike Pence a anunţat că NASA trebuie să urgenteze planurile pentru misiunile cu echipaj uman pe Lună, astfel încât americanii să se întoarcă pe satelitul natural al Terrei în maximum cinci ani, respectiv în 2024.

    Bugetul NASA pentru 2020 ar ajunge astfel la 22,6 miliarde de dolari.

    Potrivit unor planuri iniţiale, prima misiune cu echipaj uman pe Lună nu putea fi realizată de NASA mai devreme de anul 2028, a spus Mike Pence în urmă cu două luni, în timp ce pentru 2024 fusese anunţată plasarea unei staţii – Lunar Gateway – pe orbita satelitului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajatorii au inventat un nou tip de bonus: de disponibilitate la ore suplimentare

    Deficitul de candidaţi de pe piaţa muncii a determinat companiile – în special pe cele din domeniul producţiei- să inventeze metode din ce în ce mai inedite pentru a-şi recom­pensa salariaţii. Cel mai nou tip de motivare a muncitorilor este „bonusul de disponibilitate la ore suplimentare“, pe care îl primesc angajaţii care acceptă să efectueze muncă peste program atunci când angajatorul are nevoie şi care sunt plătiţi peste nivelul minim din punct de vedere legal.
     
    „În producţie şi în zona de logistică, dar şi în alte segmente unde există fluctuaţie mare de personal, companiile sunt nevoite să îi roage pe angajaţi să facă ore suplimentare pentru a-şi îndeplini comenzile la timp. Însă, în general, oamenii nu mai vor să facă ore suplimentare după ce au făcut asta timp de o lună, două sau trei, chiar dacă sunt plătiţi suplimentar. De aceea, companiile au început să îi plătească mai bine pe angajaţii care sunt disponibili să facă ore suplimentare şi le răsplătesc loialitatea prin acest tip de com­por­tament“, a explicat Oana Tufăroiu, sales & ope­rations director în cadrul firmei de recru­tare şi închiriere de forţă de muncă în regim tem­porar Humangest, care are aproximativ 500 de salariaţi. 
     

  • Angajatorii au inventat un nou tip de bonus: de disponibilitate la ore suplimentare

    Deficitul de candidaţi de pe piaţa muncii a determinat companiile – în special pe cele din domeniul producţiei- să inventeze metode din ce în ce mai inedite pentru a-şi recom­pensa salariaţii. Cel mai nou tip de motivare a muncitorilor este „bonusul de disponibilitate la ore suplimentare“, pe care îl primesc angajaţii care acceptă să efectueze muncă peste program atunci când angajatorul are nevoie şi care sunt plătiţi peste nivelul minim din punct de vedere legal.
     
    „În producţie şi în zona de logistică, dar şi în alte segmente unde există fluctuaţie mare de personal, companiile sunt nevoite să îi roage pe angajaţi să facă ore suplimentare pentru a-şi îndeplini comenzile la timp. Însă, în general, oamenii nu mai vor să facă ore suplimentare după ce au făcut asta timp de o lună, două sau trei, chiar dacă sunt plătiţi suplimentar. De aceea, companiile au început să îi plătească mai bine pe angajaţii care sunt disponibili să facă ore suplimentare şi le răsplătesc loialitatea prin acest tip de com­por­tament“, a explicat Oana Tufăroiu, sales & ope­rations director în cadrul firmei de recru­tare şi închiriere de forţă de muncă în regim tem­porar Humangest, care are aproximativ 500 de salariaţi. 
     

  • Ce investiţie aţi ratat la bursa românească în 2018. Mai aveţi o şansă în 2019

    Cei care au rămas „loiali” investiţiei la Nuclearelectrica au de la începutul anului 2017 şi până în prezent un randament de circa 110%, iar cei care au intrat în acţionariat în prima şedinţă de tranzacţionare din 2018 sunt pe plus cu 48%.

    Puţini investitori ar fi crezut la începutul anului 2018 că acesta avea să fie anul în care Nuclearelectrica se va poziţiona pentru al doilea an consecutiv în topul celor mai performante acţiuni de la bursa de la Bucureşti din rândul companiilor mari. Şi mai puţini au crezut că producătorul de energie nucleară va fi în 2018, ca şi în 2017, compania care îşi recompensează acţionarii cu cel mai ridicat randament din cele mai căutate acţiuni de la bursă. 
    Cei care au rămas „loiali” investiţiei la Nuclearelectrica au de la începutul anului 2017 şi până în prezent un randament de circa 110%, iar cei care au intrat în acţionariat în prima şedinţă de tranzacţionare din 2018 sunt pe plus cu 48%. Spre comparaţie, bursa românească a urcat cu 20% de la începutului anului 2018, evoluţie reflectată prin prisma indicelui care măsoară şi dividendele plătite de companiile din prima ligă bursieră.
    Unii brokeri consideră însă că timpul nu este pierdut şi că Nuclearelectrica are şanse mari să fie din nou, pentru al treilea an consecutiv, în topul celor mai mari randamente de la bursă.
    „Nuclearelectrica (SNN) este pe locul doi în acest top (al randamentelor estimate pentru 2019 – n.red.) la foarte mică distanţă de BRD. Există şanse bune ca rezultatele din ultimul trimestru al anului să producă o schimbare în contextul creşterii preţului la energie şi astfel Nuclearelectrica să fie compania cu cel mai mare randament al dividendului în 2019 din rândul emitenţilor mari. Şi aici am considerat că rezultatele financiare îşi vor păstra dinamica”, spun brokerii de la Prime Transaction.
    Analiştii de la Tradeville notează că Nuclearelectrica ar putea fi cea mai generoasă companie de stat cu investitorii de la bursă în 2019 şi estimează un dividend brut de 1,41 lei pe acţiune şi în contextul unui profit net estimat mai mare în acest an faţă de 2017.
    Spre comparaţie, brokerii de la Prime Transaction estimează un dividend de 1,29 lei pe unitate. Ambele ipoteze iau în calcul distribuirea a 90% din profitul net realizat în 2018.

    De ce merge Nuclearelectrica atât de bine
    Pe lângă faptul că Nuclearelectrica a raportat rezultate îmbunătăţite în 2018 faţă de anul precedent, o mare parte a randamentului vine şi din „foamea” de bani a statului în contextul în care 90% din profitul realizat anul trecut s-a îndreptat spre investitori. Iar statul a cerut dividende suplimentare în această toamnă de la companiile din subordine, cel mai mare randament fiind întâlnit în cazul Nuclearelectrica, circa 15% la preţurile curente de tranzacţionare.
    Solicitări de dividende suplimentare au fost făcute şi la Romgaz, Transgaz, Transelectrica, ceea ce a dus bursa de la Bucureşti la maximele istorice prin prisma indicelui BET-TR, care urmăreşte şi dividendele plătite de companiile din prima ligă bursieră.
    „Aşa cum ne aşteptam, în urma acestor solicitări de dividende suplimentare, piaţa de la Bucureşti s-a dezgheţat. Anumite companii au avut evoluţii impresionante în ultimele două săptămâni, cum ar fi Nuclearelectrica, care a sărit din grafic şi părea chiar să se apropie de rezistenţa de la 10 lei pe acţiune şi apoi să se îndrepte spre nivelurile de la listare”, spune Georgiana Androne, senior broker în cadrul Tradeville.
    Pentru anul următor, analiştii societăţii de brokeraj estimează o uşoară creştere a profitului Nuclearelectrica în contextul creşterii preţurilor din piaţa de energie din ultima perioadă.

  • De la 1 ianuarie 2019 creşte volumul de date ce pot fi consumate în roaming fără taxe suplimentare

    Totodată, în cazul depăşirii limitelor utilizării rezonabile a unor servicii în roaming în UE/SEE, scad şi suprataxele care pot fi aplicate consumului ulterior, după cum urmează: de la 1 ianuarie 2019, scade cu 25% suprataxa pentru date, de la 6 la 4,5 Euro/GB; de la 3 ianuarie 2019, scade cu aproximativ 7% suprataxa pentru apelurile primite, de la 0,91 la 0,85 Eurocenţi/minut.

    Tot începând cu data de 3 ianuarie 2019, nivelul maxim al suprataxei pe care RCS&RDS S.A. este autorizată să o perceapă propriilor clienţi pentru apelurile primite în roaming în SEE, în condiţiile prevăzute în Decizia preşedintelui ANCOM nr. 571/2018, scade de la 0,91 la 0,85 Eurocenţi/minut.

     

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Legea offshore modificată de deputaţii PSD: Cote mărite la impozitarea veniturilor suplimentare

    Marţi, Comisia economică şi pentru energie, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului discută în şedinţă comună Raportul comun pentru „Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore”, ca urmare a cererii de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis şi după ce a fost adoptat de Senat.

    Comisiile reunite ale Camerei Deputaţilor au adoptat modificarea articolului 19, alineat (3) faţă de forma adoptată de Senat, la propunerea Grupului parlamentar PSD.

    Măsura legislativă prevede, în forma adoptată de Senat, că: „Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzute la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, aşa cum acestea sunt determinate potrivit Anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmental upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ţine seama de preţul de referinţă stabilit de ANRM pentru calculul redevenţelor. Tranzacţiile desfăşurate sub preţul de referinţă se impozitează la preţul de referinţă. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele preţurilor de consum.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro