BusinessMagazin

Tag: Supliment Rezidenţial

  • Care este noua vedetă a pieţei rezidenţiale din România. Tocmai a devenit cea mai mare piaţă regională din ţară, după regiunea Bucureşti-Ilfov, lăsând în urmă oraşe precum Timişoara şi Cluj-Napoca

    Braşovul a devenit cea mai mare piaţă rezidenţială regională din România, după regiunea Bucureşti – Ilfov, devansând Timişoara şi Cluj-Napoca în primul trimestru din acest an, relevă un raport întocmit de compania de consultantă SVN România pe baza statisticilor oficiale şi a datelor biroului local SVN România – Braşov.

    ♦ Numărul caselor şi apartamentelor vândute în Braşov în primele trei luni din acest an a fost de 2.184, faţă de circa 2.050 în Timiş şi circa 1.800 în Cluj ♦ Investiţiile în proiectele imobiliare destinate exploatării turistice vor depăşi 250 de milioane de euro în următorii cinci ani, anual fiind livrate circa 400 de locuinţe de acest tip ♦ Aeroportul Internaţional Braşov, care va fi Inaugurat în luna iunie, va atrage în primul an de funcţionare un trafic de pasageri estimat la 150.000 – 200.000 de persoane.

    Braşovul a devenit cea mai mare piaţă rezidenţială regională din România, după regiunea Bucureşti – Ilfov, devansând Timişoara şi Cluj-Napoca în primul trimestru din acest an, relevă un raport întocmit de compania de consultantă SVN România pe baza statisticilor oficiale şi a datelor biroului local SVN România – Braşov.

    Astfel, peste 2.180 de case şi apartamente au fost vândute în Braşov în primele trei luni din acest an, comparativ cu circa 2.050  în Timiş şi circa 1.800 în Cluj, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

    Aproximativ 3.000 de locuinţe noi ar putea fi livrate în acest an în Braşov şi împrejurimi, potrivit datelor biroului local SVN România – Braşov, în uşoară scădere faţă de anii anteriori, circa 400 dintre acestea ţintind segmentul de investiţii, fiind destinate exploatării turistice.

    Peste 250 de milioane de euro ar urma să fie investiţi în următorii cinci ani în proiecte rezidenţiale amplasate în Braşov şi împrejurimi, destinate exploatării turistice, potrivit datelor SVN România, la care se vor adăuga alte zeci de milioane de euro destinaţi dezvoltării de hoteluri şi pensiuni.

    „Braşovul înregistrează de câţiva ani o dezvoltare semnificativă şi estimez că va fi cel mai dinamic pol de dezvoltare economică din România pe termen mediu. Deja vedem investiţii de sute de milioane de euro în noi unităţi de producţie şi proiecte logistice şi tot mai multe branduri internaţionale aleg Braşovul pentru investiţii în unităţi noi de cazare. Deschiderea aeroportului Braşov va avea un impact semnificativ în dezvoltarea economică a oraşului precum şi a segmentului turistic, Braşovul şi Poiana Braşov având în continuare un potenţial semnificativ de a atrage noi investiţii“, au explicat oficialii SVN România.

    Ultimele date ale Institutului Naţional de Statistică arată că peste 423.000 de turişti vizitează şi se cazează anual în Braşov. Concomitent, la finalul anului 2022 existau 56 de hoteluri in oraş, cu un total de peste 6.800 de camere. Acestora li se adaugă alte câteva mii de locuri de cazare în diferite unităţi de cazare, dar şi locuinţe exploatate în scop turistic, care atrag anual alte câteva sute de mii de turişti, potrivit estimărilor SVN România – Braşov. 

     

  • Chiriile, ultima soluţie pentru cei care nu-şi mai pot cumpăra o locuinţă, nu stau nici ele pe loc. „Ne aşteptăm în continuare la o tendinţă de creştere“

    ♦ Dacă în Timişoara o garsonieră se închiria în aprilie cu 220 de euro, în Bucureşti media ajungea la 300 de euro, la fel ca în Cluj-Napoca ♦ Deja de un an piaţa chiriilor este mai solicitată ca oricând, cauzele fiind multiple şi având în spate raţiuni economice ♦ În condiţiile creşterii nevoii de închiriere, dezvoltatorii imobiliari încep deja să investească în proiecte rezidenţiale destinate exclusiv închirierii, şi nu vânzării.

    Cu dobânzi mari şi preţuri de vânzare la fel, perspectiva achiziţiei unei locuinţe a devenit tot mai îndepărtată pentru mulţi oameni în ultimele luni. Astfel, în cazul celor care nu au deja o locuinţă în proprietate, singura soluţie rămâne chiria. Aşa se explică aşadar de ce nici chiriile nu au bătut pasul pe loc în ultimele luni, ci au luat-o şi ele pe un trend ascendent.

    „Chiriile au continuat să crească în ultimele douăsprezece luni, însă evoluţia nu este una liniară. Constanţa se remarcă printr-o creştere spectaculoasă de aproape 20%, fiind, din datele pe care le avem din piaţă, şi unul dintre oraşele preferate de rezidenţii de origine ucraineană. Chiriile din celelalte oraşe s-au scumpit cu aproximativ 10% în ultimul an“, spune Daniel Crainic, director de marketing şi comunicare al platformei de anunţuri Imobiliare.ro.

    Dacă în Timişoara o garsonieră se închiria în aprilie cu 220 de euro, în Bucureşti media ajungea la 300 de euro, la fel ca în Cluj-Napoca. La apartamentele cu două camere, tot Capitala şi Cluj-Napoca deţin „recordul“, cu o medie de 450 de euro, în vreme ce la trei camere Bucureştiul se detaşează cu o medie de 625 de euro, media din Cluj-Napoca fiind de 599 de euro, potrivit analizei făcute de Imobiliare.ro.

    Pe de o parte, revenirea activităţilor în format fizic în marile oraşe, de la cursurile universităţilor până la munca la birou, iar pe de altă parte, scăderea cererii pentru achiziţia de apartamente au pus presiune pe piaţa chiriilor.

    „Ne aşteptăm în continuare la o tendinţă de creştere, influenţată şi de creşterea generală a preţurilor, şi de inflaţie“, adaugă Daniel Crainic.

    Deja de un an piaţa chiriilor este mai solicitată ca oricând, cauzele fiind multiple şi având în spate raţiuni economice.

    „Auzim din ce în ce mai des cuvântul „închiriere“ pentru că, de circa un an, suntem într-o zonă în care dobânzile au crescut accelerat, iar asta i-a împiedicat pe cei care vor să cumpere locuinţe să poată achiziţiona ceea ce îşi doresc. În acelaşi timp, am văzut în ultimii doi ani o creştere accelerată a preţurilor apartamentelor, nu doar în România, ci şi în ţările din jur şi în Europa în general, iar asta a pus şi mai multă presiune pe cumpărători“, a spus recent Gabriel Blăniţă, associate director Valuation & Advisory Services la Colliers România, la conferinţa ZF Tendinţe în piaţa rezidenţială 2023, eveniment care a avut loc la începutul lunii aprilie în Bucureşti.

    De altfel, deşi până acum toată statisticile arătau că România este o ţară de proprietari, 96% dintre români având propria locuinţă, analizele consultanţilor de la Colliers arată că, de fapt, în Bucureşti şi în oraşele mari, ponderea chiriaşilor este de 15%, nu doar 4%, diferenţele fiind mici de la un oraş la altul. În următorii ani, ponderea chiriaşilor ar putea ajunge chiar şi la 25%.

    „Tinerii sunt cei mai dispuşi să locuiască în chirie. Câteodată este o alegere, dar de multe ori este singura posibilitate economică prin care pot accesa o locuinţă mai târziu. Vedem că vârsta de la care există posibilitatea de a cumpăra o locuinţă creşte. În România încă vorbim de un prag sub 30 de ani, pe când în Europa de Vest acesta este de 35-38 de ani sau chiar mai mult“, a mai spus Gabriel Blăniţă.

    În condiţiile creşterii nevoii de închiriere, dezvoltatorii imobiliari încep deja să investească în proiecte rezidenţiale destinate exclusiv închirierii, şi nu vânzării.

    „Noi cumpărăm apartamente în blocuri şi le închiriem. Clienţii noştri sunt mai ales tineri care vor toate facilităţile, cu locuri de parcare, cu proximitate faţă de şcoli, parcuri, magazine. Vedem că în 2023 chiriile au crescut cu 10% şi avem în continuare cerere“, spunea recent, tot la conferinţa ZF, Corina Stanciu, managing director la Toff Dominium, companie care face parte din grupul Altex şi care reprezintă divizia de rezidenţial.

    Toff Dominium are un portofoliu de peste 200 de apartamente închiriate şi este în curs de achiziţie a altor 200, pentru care a semnat cu dezvoltatorii şi pe care le vor recepţiona în următorii doi-trei ani.

    „Achiziţia de apartamente este puţin supraevaluată în România. Tinerii caută mai degrabă flexibilitate, unii aleg chiria ca pe o soluţie temporară, alţii vor să stea cu chirie pe termen mediu. Chiriile sunt de la 500 la 2.500 de euro pe lună, iar durata medie de închieriere este de un an. Piaţa de închiriere este la un nivel destul de jos acum, dar va creşte, iar chiriile deopotrivă“, a mai spus Corina Stanciu.

    Tot mai mulţi potenţiali clienţi ai dezvoltatorilor imobiliari s-au trezit, la începutul acestui an, în situaţia în care băncile nu le mai aprobă creditele imobiliare pentru că nu se mai încadrează, ca urmare a noului nivel al IRCC. Ratele au ajuns să fie mai mari cu 30-50% şi astfel, pentru cei aflaţi la limită cu gradul de îndatorare de 40% pe familie, situaţia este dificilă pentru că băncile nu mai acceptă creditul. Pe acest fond, şi chiriile au crescut.

     

     

  • Lipsa autorizaţiilor noi de construire din Capitală pune presiune tot mai mare pe piaţă, iar oferta este în scădere, timp în care dezvoltatorii se uită tot mai mult la Ilfov pentru proiecte noi

    ♦ Zona de nord a oraşului va atrage şi în 2023 cele mai multe livrări de locuinţe, circa o treime din oferta nouă fiind dezvoltată aici ♦ Cele mai multe locuinţe care ar putea fi livrate în 2023 în Bucureşti şi împrejurimi ţintesc segmentul mass market. Segmentul premium şi de lux se află în faţa unui nou an record ♦ Aproximativ 21.300 de locuinţe noi au fost finalizate anul trecut în oraş şi împrejurimi.

    Peste 19.000 de case şi apartamente ar putea fi livrate în 2023 în Bucureşti şi împrejurimi, potrivit raportului de piaţă „Romania Residential Market Genome“ realizat de compania de consultanţă imobiliară SVN România. 

    Acest rezultat este cu aproximativ 11% mai mic faţă de cel înregistrat anul trecut, când au fost finalizate 21.328 de locuinţe în oraş şi împrejurimi, faţă de estimarea de 21.000 de unităţi realizată de SVN în urmă cu un an. Recordul de livrări a fost stabilit în 2021, cu 22.010 locuinţe finalizate.

    Alte peste 8.000 de case şi apartamente se află în acest moment în diferite faze de dezvoltare şi ar urma să fie finalizate în 2024 şi 2025, în funcţie de respectarea graficelor de construire, dar şi de ritmul de recepţie al unităţilor rezidenţiale finalizate.

    „Oferta de locuinţe noi se restrânge, atât ca urmare a noului context macro­economic, cât şi a regimului urbanistic dificil, însă scăderea nu este atât de semnificativă pe cât ne-am fi aşteptat. Considerăm că dobânzile vor atinge un platou în curând – deja cele de pe segmentul ROBOR sunt cu peste 1% mai reduse faţă de vârful din toamnă -, iar în analizarea rezultatelor de tranzacţii, care sunt în scădere, trebuie să avem în vedere că vânzările de case şi apartamente din Bucureşti şi împrejurimi au crescut cu peste 56% în ultimii trei ani, faţă de nivelul prepandemic, potrivit statisticilor oficiale“, a declarat Andrei Sârbu, CEO al SVN România.

    Zona de nord a Bucureştiului va atrage şi în 2023 cel mai mare număr de locuinţe care ar putea fi livrate, cu circa o treime din ofertă, nordul oraşului devenind anul trecut cel mai important pol de dezvoltare din Bucureşti. 

    După ce zona de vest a dominat în ultimii ani harta livrărilor de locuinţe din Capitală, circa 22% din locuinţele noi care ar putea fi terminate în acest an în oraş şi împre­jurimi sunt amplasate aici. Estul ar putea atrage aproximativ 17,5% din li­vrări, iar zona de sud circa 15,6%.

    Structura ofertei noi nu va înregistra schimbări semnificative în 2023, mai relevă raportul SVN România, aproximativ 54% din locuinţele care ar urma să fie finalizate în acest an în Bucureşti şi împrejurimi ţintind segmentul mass market. Concomitent, circa 41% din oferta nouă din acest an ţinteşte segmentul middle market. 

    Segmentul premium şi de lux va înregistra în 2023 cele mai bune rezultate de livrări din ultimii ani, cu un nivel estimat la circa 800 de locuinţe, sau aproximativ 4,4% din oferta nouă.

    În ciuda aşteptărilor, preţurile apartamentelor continuă să crească, potrivit unui raport al Imobiliare.ro. 

    În luna martie, Indicele Imobiliare.ro a înregistrat o creştere în opt din cele zece oraşe monitorizate; doar  în Ploieşti şi Sibiu aşteptările proprietarilor au fost sub nivelul înregistrat în februarie.  „În acelaşi timp, la nivel naţional, suma medie solicitată de vânzătorii de apartamente (noi şi vechi) din România a stagnat, arătând o evoluţie neunitară între oraşele din ţară. Astfel, în oraşele mici şi medii am asistat mai degrabă la scăderi de preţ, în opoziţie cu evoluţia din marile oraşe. Valoarea Indicelui Imobiliare.ro la nivel naţional a fost de 1.433 euro/mp util“, explică Daniel Crainic, director de marketing la Imobiliare.ro.

    În Bucureşti pe tot parcursul lunii martie, apartamentele disponibile spre vânzare în cel mai mare oraş al ţării au cunoscut o uşoară creştere de 0,5%, de la o medie de 1.500 de euro pe metru pătrat util până la 1.507 euro pe metru pătrat.

    Locuinţele din blocurile vechi s-au apreciat cu 0,3%, de la 1.516 de euro pe metru pătrat la 1.521 de euro pe metru pătrat, în vreme ce media de preţ a unităţilor locative nou-construite a stagnat la 1.452 de euro pe metru pătrat.

    Şi Cluj-Napoca a fost caracterizat, luna trecută, de o evoluţie ascendentă a preţurilor apartamentelor: pretenţiile vânzătorilor s-au majorat, per ansamblu, cu 0,9%, ajungând la o medie de 2.396 de euro pe metru pătrat util (faţă de 2.375 euro pe metru pătrat la finele lui februarie). Valoarea medie a locuinţelor din blocurile vechi a ajuns la 2.370 de euro pe metru pătrat (de la 2.347 de euro pe metru pătrat, reprezentând un plus de 1%), în vreme ce pe piaţa rezidenţială nouă a avut loc un avans de 1,3% (de la 2.507 la 2.540 de euro pe metru pătrat).

     

     

  • Devine achiziţia de apartamente supraevaluată? Se va dezvolta piaţa imobiliară pe baza chiriilor?

    Acestea sunt două dintre întrebările la care dezvoltatorii din Capitală şi din marile oraşe încearcă să găsească răspuns în 2023. 

    Segmentul chiriilor creşte, având potenţialul de a ajunge la un sfert din întreaga piaţă rezidenţială în următorii ani. O tendinţă pe care dezvoltatorii şi consultanţii o scot acum în evidenţă este cea de închiriere a portofoliilor de locuinţe direct de la dezvoltatori. Şi dacă până acum doar o pondere mică a locatarilor alegeau statutul de chiriaş, trendul pare să ducă spre o creştere a numărului acestora.

    „Auzim din ce în ce mai des despre chirii începând de anul trecut pentru că suntem într-o zonă în care dobânzile au crescut accelerat, iar asta i-a împiedicat pe cei care vor să cumpere locuinţe să-şi ia casa pe care o doresc. În plus, am văzut în ultimii doi ani o creştere accelerată a preţurilor apartamentelor, nu doar în România, ci şi în ţările din jur, iar asta a pus şi mai multă presiune pe cumpărători. Ponderea chiriaşilor va creşte“, a spus Gabriel Blăniţă, associate director valuation & advisory services la compania de consultanţă imobiliară Colliers România.

    Între timp însă, piaţa rezidenţială are nevoie de susţinere legislativă, ceea ce nu a existat în ultimii ani, în condiţiile blocării Planului Urbanistic General (PUG) în Bucureşti.

    „Nu putem separa dezvoltatorii în oameni buni sau răi. Statul şi administraţia au ca rol să verifice că există plusvaloare pentru comunitate. Nu susţinem blocarea Bucureştiului din punct de vedere urbanistic . Nu suntem de acord nici cu mutilarea oraşului, ci vrem o dezvoltare corectă“, a spus Stelian Bujduveanu, viceprimarul Capitalei.

    Deblocarea Planului Urbanistic General, problema ma­joră care a frânat dezvoltarea imobiliară din Bucureşti în ulti­mii doi ani, este în continuare un deziderat al companiilor.

    Dezvoltatorii spun că sunt conştienţi de nevoia de a se implica în creşterea oraşului, dar că nu o pot face unilateral.

    „Este foarte importantă implicarea dezvoltatorilor în tot ceea ce înseamnă infrastructura oraşului, pentru că orice regenerare urbană nu poate fi făcută doar de autorităţi, trebuie şi dezvoltatorii implicaţi cu siguranţă. Noi în centrul Bucureştiului vrem să reabilităm foarte multe clădiri şi vedem ce alte oportunităţi mai sunt şi în alte zone“, a spus Beatrice Dumitraşcu, CEO al diviziei de rezidenţial a dezvoltatorului One United Properties.

    Compania are în curs de dezvoltare peste 3.000 de locuinţe în acest moment şi are în autorizare alte 5.000 de unităţi, deţinând de asemenea în portofoliu terenuri pentru viitoare dezvoltări.

    O tendinţă pe care o văd dezvoltatorii în acest moment arată că există cumpărători care, în urmă cu mai mulţi ani, achiziţionaseră o locuinţă în afara Bucureştiului, iar acum revin în oraş, sau invers.

    „Clienţii noştri sunt în general familii tinere care lucrează în sistem hibrid. Există flexibilitate din partea angajatorului şi automat ei pot să-şi schimbe viaţa şi să aleagă să trăiască în afara oraşului. Cred că modelul hibrid va rămâne, peste tot în lume oamenii lucrează mult de acasă şi vor mai mult confort“, a spus Alex Skouras, managing partner la Alesonor, o companie care dezvoltă locuinţe în zona Tunari din nordul Capitalei.

    Una dintre zonele care încep acum să se dezvolte în Bucureşti este cea din jurul Petrom City, în spatele Casei Presei. Redport Capital în parteneriat cu grupul Mobexpert sunt doi dintre dezvoltatorii care au pariat pe această zonă, unde vor face un amplu proiect rezidenţial, Infinity North, care ar urma să ajungă în următorii şapte-opt ani la 1.300-1.500 de locuinţe.